17,843 matches
-
stagnează! în România, birocrația ucide până și instinctul de conservare. N-ar fi nici o problemă dacă universitățile americane ar geme de profesori români - așa cum sunt pline de profesori polonezi, cehi, maghiari sau chiar bulgari. Românii care au făcut carieră academică serioasă în Statele Unite pot fi numărați pe degetele de la cel mult două mâini. A nu fructifica aceste puține șanse - sau chiar a le bloca lamentabil, așa cum pare să fie cazul în exemplul citat -, a ne baza doar pe meciurile de tenis
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
vedere, teroriștii au ținte mai importante decît România. Cîtă vreme nu le cunoaștem prioritățile, nu putem ignora posibilul. După cum bine știm însă, la fel cum la noi există o tendință nejustificată de minimalizare a unor probleme cît se poate de serioase, am avut și avem de-a face și cu obiceiul maximalizării lor, dintr-un exces de zel adeseori regretabil, prin efectele pe care le produce. În această din urmă privință România are o experiență istorică nefericită. Mă refer la excesele
Urgențe mai noi și mai vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15822_a_17147]
-
invocarea justițiară a unei lumi pe dos, luptîndu-ne cu I.D. Bălan și Mihai Beniuc, cu Maria Banuș și Nina Cassian, cu Titus Popovici sau cu Dan Deșliu?! Nu cred (nu vreau să cred) că prin anii '80, exista vreo voce serioasă care să jure pe destinul acestor scriitori sau al altora, în fine, în destinul acelor scriitori propulsați din motive extraliterare în fruntea ierarhiei. Ierarhia aceasta oficială nu era validată de nimeni, deși pentru publicul larg putea fi un punct de
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
simplă butaforie, și nu trebuie ignorat meritul unor critici, precum Nicolae Manolescu, Marin Mincu, Laurențiu Ulici și al altora, care reușeau să impună punctul de vedere al specialistului, făcînd din cuvînt un instrument al puterii alternative. Astăzi, dacă am fi serioși cu adevărat, ar trebui să ne întoarcem chiar la scrierile autorilor invocați ceva mai devreme, cu răceala și bisturiul chirurgului, cu lipsa de idiosincrazie specifică tocmai specialistului, pentru a constata ce anume din creația lor rezistă. S-ar putea să
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
N.Ț. se suprapun nenumărate ecouri din Tzara și Bogza, din Gellu Naum și Vintilă Ivănceanu, din spadasinii frumoși și nebuni ai postmodernismului. Trebuie să fie ceva în poezia lui N.Ț., dacă eu scriind aceste rînduri care se vor serioase, iată, mă pomenesc contaminată de stilul lui. Nicolae Țone a învățat bine lecția avangardei. Din poezia lui nu lipsesc nici nebunia, nici revolta, nici jemanfișismul, nici sexul afișat în exces în toate ipostazele posibile; e greu să distingi cît este
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
Simple nimicuri a fost de curînd regăsit în manuscris de un nepot al său. Celălalt, Iarmaroc, s-a pierdut. Cronicarul l-a răsfoit pe cel dintîi și depune mărturie ca Ion Pena era cu adevărat poet, mișcîndu-se între Arghezi cel serios și Arghezi cel ludic. La 25 august s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Ion Pena, mort de foarte tînăr, la nici treizeci și trei de ani. Scapă CVTudor și de această dată? Citat de toată presa cotidiană, președintele Iliescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
privitor la durata războiului din Afganistan s-a numărat și vrăjitoarea Cireșica. Aceasta a prezis că va fi un conflict de lungă durată. Independent, ziar altfel bine informat și care ține o dreaptă măsură între știrea de senzație și știrea serioasă, din surse verificate, de această dată a cam încurcat borcanele. * Revenind la evenimente fără precedent, iată că senatorii din opoziția democratică l-au avertizat pe președintele Camerei superioare a Parlamentului că refuză să facă parte din delegația parlamentară care urmează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
mai au putere să lupte cu acest handicap, să lucreze cu actori. Așsadar, despre performanță nici nu poate fi vorba. Calitatea spectacolelor scade, în consecință. Mama, buba! nu este doar tema Festivalului Humorror, ci o problemă cît se poate de serioasă și de gravă a școlii românești de teatru. Nici Constantin Cicort, protagonistul spectacolului, actor cu experiență, deși s-a străduit să facă față unui registru nou, unui rol cu adevărat important, n-a reușit să elimine handicapul rostirii frumosului text
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
de o voluptate a morbidului este construită mai degrabă vizual. Spațiul în care este amplasată povestea dramatică a unui individ și a unei mici comunități este un han-șopron. Strîmb, înclinat pe o parte, gata să cadă la o pală mai serioasă de vînt. Ca în povestea cu cei trei purceluși și lupul fioros care suflă peste precarul lor adăpost și îl culcă la pămînt. O amenințare se anunță de la început iar urletul sinistru al lupilor nu face decît să o puncteze
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
bem și să prindem viață din apa stelelor și vibrația spațiului de la Tescani. Tescani, 8 Octombrie La vila Meri, aer curat, molcom soare de toamnă, vaste orizonturi. Suflet, minte, fericită depănare a timpului liber, ciudată pe aceste vremuri. Cu blândețea serioasă și priceperea care îl caracterizează, fratele meu veghează ca nimic să nu le lipsească celor ce se află sub acoperișul lui. Și suntem mulți sub acest acoperiș drag: Nellie, Max, soțul ei, cei doi copii ai lor și cu mine
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
autorul înțelege un anumit tip de receptare care utilizează "vectorii evaluativi ai prezentului", ceea ce nu e nici pe departe, așa cum lasă să se înțeleagă, singura receptare îndreptățită. Este, iarăși, una dintre ele, față de care destui teoreticieni de prestigiu au rezerve serioase. Dar tonul expunerii lui Marin Mincu are din păcate mereu note acute, imperative, definitive care nu stau bine unui text de azi și-i dau o aromă desuetă, de nostalgie științifică apusă. Chiar dacă nu crede în diacronie, autorul caută, ca
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
una singură sub titlul În căutarea ființei interioare. Un fragment, o povestire, un poem sau mai multe au fost alese cu grijă din fiecare carte a scriitorului francez pentru a alcătui un volum-portret pentru că, deși n-a scris la modul serios literatură confesivă, rareori o operă literară poate vorbi mai bine despre autorul ei ca în cazul lui Michaux. Având parte de o copilărie nefericită, fascinat de mic de insecte și scrierea chineză, călătorind toată viața și în mai toată lumea, pasionat
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
care o spera Nemoianu avea să înceapă după șase ani, abia cînd a început să se pună serios problema reformei în învățămînt. Mobilitatea extraordinară a acestui om de cultură este fermecătoare în interviuri. Mi-au reținut atenția nu atît discuțiile "serioase", cu întrebări care azi au mai puțină relevanță (entuziasmul de după alegerile din 1996 apare astăzi într-o lumină destul de penibilă), cît micile mărturisiri despre omul Nemoianu. într-un interviu luat de Osana Nicolae, aflăm: Da, poate că o să vă surprindă
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
cîtorva intelectuali care se duc pe plajă cu un volum din Immanuel Kant și cu Aventurile lui Tin-Tin. Mie nu mi se pare neobișnuit acest lucru. De fapt, chiar eu însumi fac așa". Frivolitatea acestor afirmații este, de fapt, extrem de serioasă. Intelectualul român (și nu numai el, după cum vom vedea) suferă încă de o ipocrizie complet dizgrațioasă. Și efectul acestei atitudini păguboase se vede imediat în cărți, sînt cărțile care îl irită pe Nemoianu: "Cărțile care-mi stîrnesc iritarea sînt de
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
cînd e nevoie de ei. Totul e să știm să-i căutăm. Dar și în ipoteza că dl Gherman va aduna zece mii de semnături și-și va înființa partidul, va duce asta la "dizlocarea" Ardealului din granițele actuale? Să fim serioși! În democrația autohtonă, Sabini ca acest Gherman vor tot apărea, lăsîndu-se răpiți de o idee sau alta. Important e să nu li se acorde o atenție disproporționată. Altfel, vor ajunge, ca dl Gherman, să se simtă obligați la un rol
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
în "România Mare", revista șefului său, Corneliu Vadim Tudor. Se numește Vlad Hogea și cu toate că n-am auzit încă să se fi aflat în centrul vreunei acțiuni specifice instituției unde lucrează, iată c-a ieșit din anonimat. Deși ia bani serioși (inclusiv banii mei, modest contribuabil, dar totuși contribuabil!) pentru a-mi asigura o viață mai bună, dl. Hogea se străduie din răsputeri să mi-o facă imposibilă. De ce? Pentru că articolele sale au adus țara, care e și a mea, pe
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
nici guvernul nu vor scăpa de acuzația de a-l fi folosit pe procurorul general pentru a-și vedea atinse scopurile neprecizate. * Mai multe ziare, vădit sastisite că li s-au aruncat momeli dinspre guvern că va urma o schimbare serioasă în Ministerul de Interne, atacă acum și pe ministrul de Interne Ioan Rus, dar și pe premierul Năstase sub patronajul căruia se desfășoară simulacrul de restructurare în acest minister. În ADEVĂRUL, Adrian Ursu atacă frontal Internele reproșînd acestui minister că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
Bucur se ridică mereu nervos împotriva Jurnalului literar, care ar promova, la întîmplare unii poeți din perioada lor de noviciat artistic. Unele reviste din provincie sunt totuși apreciate la justa lor valoare după cum ar fi Pagini literare de la Turda, pentru serioasa pregătire intelectuală, mai ales filosofică, a colaboratorilor. Vieții Românești i se aduc elogii, îndeosebi pentru trecutul ei istoric și, de asemenea Revista Fundațiilor Regale este lăudată pentru structura ei bine organizată precum și pentru valoroasele ei colaborări. O săgeată destul de ascuțită
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
acasă. Scris pentru amuzamentul său de mai tîrziu, spune Stendhal, Jurnalul, ținut din cînd în cînd, e adesea asociat ca dată cu ziua cînd activul tînăr își lua "curățenia". Stendhal voia carieră în administrație, visa și la o cultură generală serioasă și cu aceeași seriozitate urmărea să se bucure de abandonul femeilor pe care le dorea cu insistență. Pomenește el în Jurnal și despre anumite încercări de a-și ascuți pana, ca scriitor, dar asta mai mult ca pretext pentru a
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
istorie coerentă cu sincopele inerente din tonul articolelor, marcate, într-un fel sau altul, de timpul în care au fost scrise. O altă observație ar fi că unele articole sînt de întîmpinare, altele sînt studii (sau fragmente de studii) extrem de serioase (la Ivasiuc sau la Papadat-Bengescu). Oricum, cu toate aceste mici sau mari diferențe de �ton", se păstrează intactă provocarea intelectuală, fie că a fost făcută în ianuarie 2001, fie la începutul anilor '80. Din desantul editorial al lui I.B. Lefter
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
2004? PDSR-ul (mă rog, PSD-ul) va ieși destul de uzat după patru ani de guvernare, astfel încât nominalizarea d-lui Năstase pentru cursa prezidențială nu e nici ea bătută în cuie. în jurul său se află cel puțin un personaj cu serioase ambiții de mărire - Mircea Geoană -, care posedă și avantajul unei bune imagini internaționale, confecționate în timpul ambasadoratului la Washington, dar și acum, ca ministru de externe. în plus, candidatul pedeserist va avea dezavantajul de-a concura cu un buldozer politic precum
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
Absenței din care au purces" (Vina de nespus). Logica omului al cărui exponent ni se înfățișează poetul e, așadar, dispariția. De-a dreptul sau pe ocolite, prin intermediul discursului înfiorat de sensuri "ultime", ținta sa o reprezintă sinuciderea, "singura problemă filosofică serioasă", în optica lui Albert Camus: "Te simți aidoma celui care și-a împrumutat otrava unui sinucigaș" (Turnul febrelor). Dacă, așa cum arată I. Negoițescu, într-un comentariu dedicat lui Dan Damaschin, încă din cele dintîi secole ale erei noastre, Orfeu n-
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
altele. Cronicarul a fost un pic șocat de lipsa reacției critice a d-lui Traian Ștef în comentarea dialogului dintre d-nii Adrian Marino și Sorin Antohi intitulat Al treilea discurs. Carte incitantă și contestabilă, care merita, pe lîngă laude, obiecții serioase. Cronicarului îi sună încă în urechi afirmații precum acelea că noi ne-am grăbit a vorbi despre canon fără să fi avut unul sau că am devenit postmoderni fără a fi încheiat modernismul. Asemenea aserțiuni nu pot fi luate nici măcar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
un cadru mult mai larg și cu un accent în plus pe cauzele și pe rădăcinile fenomenului. în esență, este vorba de refuzul sistematic al esteticului, prin care eu, ca și alții, înțeleg "forma frumoasă", de către teoreticienii adepți ai "fondului serios" al artei și care susțin, fie că o știu, fie că nu, e ura aproape viscerală arătată de regimurile totalitare "formaliștilor", "esteților" ori "ludicilor" de toate soiurile. Ceea ce m-a atras în eseul d-lui Nemoianu este, înainte de toate, claritatea
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
nou democrat. Chiar denumirea de formalism estetic preferată de dl. Nemoianu și de exegeza americană indică deriziunea în care tot ce se leagă de frumosul din artă, de ordine, armonie sau seninătate, e privit prin opoziție cu un presupus fond serios și utilitar pe care s-ar cuveni să-l posede arta. Aici mi se pare a se afla punctul nevralgic al refuzului cu pricina: în caracterul, "apolitic" al esteticului, în faptul că nu poate fi instrumentalizat în folosul unei ideologii
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]