1,109 matches
-
carouri gălbui, cu o eșarfă verde fluturându-i pe umeri. O șapcă de piele, neagră, soioasă, mai mult îi spânzura pe fruntea ascuțită. Părea atârnată de cele două cornițe sidefii, ițite printre pletele bogate, lățoase. Ținea în mâna stângă o servietă voluminoasă, burdușită. Înainte de a-și pune geanta între picioare, o deschise și șopti ceva spre interiorul ei, cu gura aproape lipită de închizătoare. Buzele vineții abia i se întredeschideau, când vorbea. Privea sumbru, când într-o parte, când în alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
acoperit de păr roșiatic, cârlionțat. Fața ascuțită, prelungă, cu plete dese, revărsate pe fruntea proeminentă. Ochii îi străluceau ca semnalizatoarele cu halogen. Pe cap avea o tichie tricotată, prăzulie. Un bătrânel, cocârjat, cu o bărbuță colilie, stângând la piept o servietă din vinilin verde, se ghemui la picioarele lui. Râdea pițigăiat, sclipindu-și și el tăciunii aprinși, ascunși sub obloanele unor pleoape zgrunțoase, groase, răzbuzate. Din stufăriș mai scoase capul, întrebător, unul, deșirat, cu o față prelungă, mai mult albastră decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și ieși furtunos din cameră, trântind ușa în spatele ei. Urmă un moment de tăcere. — Să se consemneze că martora a părăsit camera la ora 3:45 p.m., prin aceasta depoziția încheindu-se, zise Sindler. Începu să își pună hârtiile în servietă. — N-am mai auzit niciodată de așa ceva, Barry, zise Whitey. Ce legătură au testele genetice cu custodia copilului? — Exact asta trebuie să se constate prin teste, spuse Sindler. Este o procedură nouă, dar cred că vei constata că acesta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mai auzit niciodată de așa ceva, Barry, zise Whitey. Ce legătură au testele genetice cu custodia copilului? — Exact asta trebuie să se constate prin teste, spuse Sindler. Este o procedură nouă, dar cred că vei constata că acesta e viitorul. Închise servieta, strânse mâna flască a lui Whitey și ieși din birou. Capitolul 12 Josh Winkler închise ușa biroului său și porni spre bufet, când sună telefonul. Era mama lui. Era amabilă, ceea ce semnala întotdeauna un pericol. — Josh, dragule, vreau să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
avea toate motivele să încerce să termine repede. Fă-o cu puștiul, își spuse el. Simplu și la obiect. Intră Dolly, cu o hârtie în mână. În acea zi purta un costum bleumarin, pantofi fără toc, cămașă albă. Avea o servietă maronie, de piele. Ca de obicei, trăsăturile ei obișnuite îi permiteau să nu atragă atenția. — Cum ți se pare? întrebă ea, întinzându-i hârtia. Se uită repede peste ea. Era o notiță gen „Pentru cei interesați“, semnată de Alex Burnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
pentru că era alături de ea. Nu o mai văzuse de săptămâni de zile. — Să intre. Se ridică, își băgă repede cămașa în pantaloni și se întoarse spre ușă. O tânără de treizeci de ani, purtând un costum albastru obișnuit și o servietă, intră în cameră. Avea un zâmbet plăcut, o față grăsuță și părul lung până la umeri. — Domnul Diehl? Sunt Andrea Woodman, de la BDG. Îmi pare rău că nu am putut să vă întâlnesc mai devreme, dar am fost atât de ocupați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
vodci la activ și mă simt mult mai optimistă. Vreau să spun că are dreptate Lissy. Cel puțin n-or să mă uite, nu ? Măcar or să-și amintească de mine. Pornesc cu pași mari spre terminal, strângându-mi bine servieta și aproape că mă simt din nou ca o femeie de afaceri sigură pe sine. Câteva persoane care trec pe lângă mine Îmi zâmbesc și eu le răspund cu un zâmbet larg, cuprinsă de un val plăcut de caldă prietenie. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
căștile pe urechi. — Clasa business. Pe ruta asta nu există clasa Întâi. Ridică iar vocea la volumul normal. E În regulă, vă convine ? — E perfect ! Mulțumesc foarte mult. — Pentru puțin. Îmi zâmbește iar și se Îndepărtează, iar eu Îmi Împing servieta sub scaunul din față. Uau. Chiar că e plăcut. Scaune largi, suport pentru picioare și tot tacâmul. O să fie cea mai plăcută experiență de zbor din viața mea, Îmi spun apăsat. Ridic centura și mi-o fixez nonșalantă, străduindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
eu Îi zâmbesc pierit. Sunt. Foarte ! Ideea e că probabil, Într-o zi, chiar o să ajung să Îmi placă jazzul. N-am nici o Îndoială. Mă uit cu duioșie cum se Îmbracă, Își curăță dinții cu ața dentară și Își ia servieta. — Ai purtat cadoul de la mine, spune cu un zâmbet mulțumit, uitându-se la chiloții mei, aruncați pe jos. — Îi... port destul de des, zic, cu degetele Încrucișate la spate. Sunt superbi ! — Îți urez o zi frumoasă la ai tăi. Vine lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Noi rămânem toate trei holbându-ne ca niște copii proști la ușa limuzinei, care tocmai se deschide. O clipă mai târziu, din mașină coboară un bărbat blond, Îmbrăcat Într-un pardesiu bleumarin. Poartă ochelari negri, iar În mână are o servietă care pare foarte scumpă. Uau. Arată de mori. Graham Hillingdon și ceilalți sunt deja afară, aliniați pe trepte. Dau mâna cu tipul rând pe rând, apoi Îl conduc Înăuntru, unde Îi așteaptă Cyril. — Bine ați venit la Panther Corporation, UK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Dinspre camera ei se aude o bufnitură și rămân nemișcată În hol, Încremenită. Dumnezeule. Iar se aud bufniturile alea misterioase. Încă una. Și Încă două. Ce naiba... Și atunci o văd, prin ușa de la sufragerie. E pe jos, lângă canapea. O servietă. O servietă neagră, de piele. El e. E Jean-Paul. E aici. În clipa asta ! Înaintez câțiva pași și rămân cu ochii la ușă, intrigată. Ce naiba fac ? Nu știu de ce, dar nu cred deloc povestea aia că ar face sex. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ei se aude o bufnitură și rămân nemișcată În hol, Încremenită. Dumnezeule. Iar se aud bufniturile alea misterioase. Încă una. Și Încă două. Ce naiba... Și atunci o văd, prin ușa de la sufragerie. E pe jos, lângă canapea. O servietă. O servietă neagră, de piele. El e. E Jean-Paul. E aici. În clipa asta ! Înaintez câțiva pași și rămân cu ochii la ușă, intrigată. Ce naiba fac ? Nu știu de ce, dar nu cred deloc povestea aia că ar face sex. Dar ce altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
E de nesuportat. Iar asta ar putea fi unica mea șansă de a afla adevărul. Dar cum ? Nu pot să intru pur și simplu peste ei. Sau pot ? Și brusc, Îmi vine un gând. Și dacă n-aș fi văzut servieta ? Să zicem că aș fi intrat În casă perfect nevinovată, ca de obicei și m-aș fi dus drept În camera ei și aș fi deschis ușa? Cine ce-ar avea să-mi reproșeze ? Ar fi o simplă greșeală pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
am spus. Eram sigură c-o să râzi ! — Iartă-mă, zic. Lissy, pe cuvântul meu că nu de tine râd. Trag aer În piept adânc și-mi Încleștez buzele. Dar nu văd decât niște bancheri sobri În tutu-uri, ținându-și servietele lipite de piept, și dansând Lacul lebedelor. Un judecător se avântă grațios, și roba Îi flutură În urmă. — Nu e deloc amuzant, să știi ! spune Lissy. Nu suntem decât câțiva colegi de serviciu care dorim să ne exprimăm prin intermediul dansului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ca sfecla. Ba nu-i adevărat ! se rățoiește. — Am zis eu că despre tine e vorba ? răspund nevinovată și-mi aprind computerul, cu un gest Înflorit din mână. Gata de ședință, Artemis ? spune Paul, ieșind de la el din birou cu servieta și cu o revistă În mână. Și, apropo, Nick, adaugă pe un ton rău prevestitor, Înainte de a pleca, ești te rog drăguț să-mi spui de ce naiba ai pus un cupon pentru batonul de ciocolată Panther În - se uită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cerul Încărcat cu stelele iubirii! La orele nouă a sunat ceasul iar românul epuizat, cu ochii roșii de nesomn și cu o stare de mahmureală pronunțată a Încercat să mănânce ceva și a ajuns În biroul directorului general. Avea În servietă contractul pe care Îl studiase În acea dimineață și ale cărui cifre și rubrici le cunoștea foarte bine. A fost Îmbrățișat și sărutat de cele două gazde, a fost Întrebat de familie și de gândurile legate de ziua de azi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
un scris oribil, greșeli de logică, de ortografie, dar tu nu schimbi nimic, el trebuia să Îți dea textele lună!! Raport de filaj, da.tc "DOSAR SAVANTUL" La orele 10.30, obiectivu a ieșit de la hotel, având asupra sa o servietă mare, de culoare bej, jos Îl aștepta autoturismul de serviciu nr. B 31255, În holul hotelului iera șoferu la care obiectivu ia dat mâna. Ia legat, așa l-a scris, respectă grafia lui, Nuți! Să vadă și tovarășul colonel ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
din aeroport și să plec, știind că oricum o să Îl aștept În continuare, așa cum Îl așteptam de când mă știu. Poate Îl așteptasem atât pentru că pe el nu-l văzusem cum se Întoarce În fiecare zi, târându-și picioarele, târându-și servieta, târându-se, de la Servici, nervos, istovit, neras, mototolit, autointoxicat de propriile lui dorințe, neputințe, invidii, resentimente prelungite. Poate Îl așteptam pentru că pe el nu-l văzusem, nu-l auzisem șușotind, cap În cap cu mama, seară de seară, calculându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
haina plină de buzunare și fermoare, Într-un halou de Hugo Boss, grăbit să scape la check in și de geamantanul blindat al lui Victor, și de noi, toată familia. Ele pe bancheta de vinilin albastru, ei În jurul banchetei cu servietele lor diplomat și sacourile și cravatele și costumele lor de ciocli și povestioarele porno și burțile și dinții de acrilat și frazele interșanjabile cu cine Îl schimbă pe cine, cine Îl sapă pe cine, cine Îl ține, cine Îl mănâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
e un tip de vârstă mijlocie, cu o figură amabilă. ― Știți unde e Waterstone? Dă din cap și pornim. Până în West Hampstead, trecem pe lângă o groază de persoane tinere care se întorc acasă de la muncă, toți în costume energice, cu serviete de marcă și aspirații în priviri. După Finchlley Road, pe Arkwright Road, facem o scurtătură prin Church Row, iar eu mă uit cu invidie la casele unde locuiau cândva artiști și scriitori boemi, și în care locuiesc acum afaceriști bogați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
27 După ce Boris Godunov părăsi încăperea, Vlad Mihailovici se lăsă să cadă pe scaunul din spatele biroului. Își strânse hârtiile împrăștiate din față, așezându-le una peste alta într-un vraf pe care îl împinse la marginea mesei. Ridică de lângă scaun servieta din piele maro și o așeză pe birou. Servieta aceea era un obiect deosebit. O purta după el oriunde, nedespărțindu-se de ea nici măcar când mergea la culcare. Mihailovici nu dădea doi bani pe actele contabile. Niciodată, dar niciodată, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lăsă să cadă pe scaunul din spatele biroului. Își strânse hârtiile împrăștiate din față, așezându-le una peste alta într-un vraf pe care îl împinse la marginea mesei. Ridică de lângă scaun servieta din piele maro și o așeză pe birou. Servieta aceea era un obiect deosebit. O purta după el oriunde, nedespărțindu-se de ea nici măcar când mergea la culcare. Mihailovici nu dădea doi bani pe actele contabile. Niciodată, dar niciodată, nu se împiedicase de reglementările financiare. La firmele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
asta angaja contabili care se ocupau de acest lucru. Se îngrijea însă să separe activitatea oficială de adevăratele operațiuni pe care le făcea. Evidența acestora o ținea el și numai el, fără ca cineva să aibă cunoștință de ele. Scoase din servietă un registru cu coperte negre pe care îl deschise, netezind foile cu dosul palmei. În timp ce examina cu atenție ultima cifră trecută în coloana sold, clătina nemulțumit din cap. Nu-i plăcea deloc ce vedea acolo, sumele de care mai dispunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
balamalele care trebuie și lucrurile mergeau strună, iar dacă reușea să-și asigure și un sprijin politic influent, chiar că nu mai trebuia să-și bată capul. Își cumpărase un nou registru cu coperți negre pe care îl pusese în servieta de piele maro. Boris se ocupa de transporturile ilegale, el era cel ce însoțea marfa din depozitul firmei până în port la Constanța și se asigura că pleacă spre destinație. Nu se aduna mare lucru deocamdată deoarece avea destule cheltuieli dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vadă bunica, dădeam ujina pe drum lui Ștruli, câinele lui Galamboș, sau celor șapte pisici care mă așteptau în curte. O altă etapă a căratului a fost din clasa a șasea până la terminarea liceului, când am târâit după mine niște serviete burduhănoase din vinilin maro sau negru, cu încuietori de metal. Toate erau încărcate cu atlase, cărți și caiete, cu scule pentru orele de lăcătușărie, dar și cu gustări uriașe. În mai multe fotografii făcute prin clasa a zecea se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]