1,017 matches
-
traducerile dintr-un mare poet sunt cvasi imposibile și că, dacă se poate reda sensul, magia verbului și a imaginei era netransmisibilă. Așa că atunci, când mi-a spus că a tradus „Le Bateau Ivre” de Rimbaud, am Întrebat-o aproape sfidător cum a redat În românește primul vers din această minune poetică: mi-a dat cu un ton discret, pudic, o replică perfectă: Mărturisesc că am rămas mirat de perfecțiunea traducerii care Îmbina scrupulozitatea cu dreptul de readaptare, făcând din traducere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
undeva pe o străduță laterală. Abisinienii au fost nevoiți să se cațere pe acoperiș, expuși tuturor intemperiilor, în niște dependințe care la noi n-ar fi decât niște adăposturi pentru animale. Iar alături de acești credincioși cu alura mândră și chiar sfidătoare în zdrențele lor, la o azvârlitură de băț, copții din Egipt, abia un pic mai opulenți. Judecând după înrădăcinările în sol, primii convertiți la creștinism sunt ultimii de pe lista celor îndreptățiți. Copții se reclamă din călătoria în Egipt a Sfintei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
domeniul medical, dar și industrial și s-a produs acea deschidere spre Occident, după un ”război rece”, care a durat până în 1964. Poporul român a văzut în Nicolae Ceaușescu un conducător nou, total diferit de Gheorghe Gheorghiu Dej, curajos și sfidător la adresa Moscovei și a liniei dure promovată de Uniunea Sovietică. A fost numai o aparență a subtilei politici, pe care noul conducător al României a promovat-o. În realitate, Ceaușescu era un neostalinist. Pentru a câștiga încrederea milioanelor de români
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
urmă, îmi povesti divorțul ce voia să impună regele Carol principelui Ferdinand înainte de nașterea principesei Marioara. Cum principele amenințase că se sinucide și cum se schimbase pedeapsa într-un exil de 5 luni și mai bine; cum principesa, voluntară și sfidătoare, scria cu floricele smulse din liliacul de pe masă în fața regelui, care se făcea că nu vede: „Zizi“, deși unchiul știa foarte bine că acest nume era numai perdea și că complicele adevărat era un mare duce. Doamna Maurojeny nu iubea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era ultima vinovată. În schimb, se afirmă acum că Oana Bondar s-ar putea întoarce la echipă. O grupare de bun simț n-ar mai primio pe cea care, practic, a generat toată această criză și care sâmbătă se hlizea sfidător sub privirile mult prea tolerantului public băcăuan. Din păcate, răul a fost făcut. Așa că, atâta timp cât nu e totul pierdut, LĂSAȚI PROSTIILE ȘI LA TREABĂ ! 23 IANUARIE UNIVERSITATEA REȘIȚA - ȘTIINȚA BACĂU 31-27 (12 13) Echipa feminină de handbal Universitatea Reșița își
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
bază intelectuală și politică pentru Partidul Comunist Chinez, este în mod convențional privită ca marcând nașterea Partidului. O demonstrație studențească la Beijing la a șaptesprezecea aniversare a acestui eveniment a fost așadar pe cât de semnificativă pentru demonstranți, pe atât de sfidătoare pentru guvern. 24. Cifrele erau cu siguranță de ordinul sutelor, poate mai mult. Organizația neguvernamentală Amnesty International a estimat 1000, iar estimările mișcării pentru democrație erau firește și mai mari. În afară de morți au existat 10.000 de arestări și aproape
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
patru populații balcanice ca să dobîndească un grad înalt de control asupra propriei lor administrații. Pe la 1816, sub domnia oborcneazului Miloš, Serbia obținuse drepturi de autoguvernare internă, dar nu și un regim pe deplin autonom. Muntenegru reușise să păstreze o atitudine sfidătoare, ceea ce făcea ca încercările de percepere cu regularitate a taxelor sau de amestec în treburile lui locale să fie o politică prea costisitoare pentru Imperiul Otoman în împrejurări normale. Prin 1822, Principatele Dunărene reușiseră să scape de domnii fanarioți; relațiile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de liberali. În plus, ca și regele Othon, nu avea urmași. Nu avea nici un fiu legitim. Maria Obrenović, amanta lui, avea în schimb copii, dar succesiunea acestora era improbabilă. Cuza nu era agreat nici de puterile protectoare din cauza actelor lui sfidătoare din trecut; ele susțineau menținerea lui la putere în primul rînd pentru că nu vedeau o alternativă mai bună. Detronarea lui Cuza în februarie 1866 nu a constituit deci o mare surpriză. Acțiunea aceasta a fost o lovitură militară; un grup
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Șaguna încerca să coopereze cu guvernul habsburgic, în timp ce Strossmayer prefera să ajungă la o înțelegere cu Ungaria. În cele din urmă, nici una dintre aceste soluții nu s-a dovedit mulțumitoare. Liderii unguri au reușit să păstreze o poziție fermă și sfidătoare. Pe de altă parte, guvernul habsburgic, slăbit de înfrîngerile din Germania și din Italia și de multitudinea de probleme interne apărute în toate ținuturile lui, nu putea rezista presiunii maghiare. Nici o altă naționalitate nu era suficient de puternică pentru a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era impunerea aplicării termenilor Tratatului de la Berlin. Ca putere suzerană, Poarta ar fi trebuit să transpună în viață orice măsură militară luată, dar nici un guvern nu era de acord cu intrarea trupelor otomane în zona respectivă. Pe lîngă aceasta, atitudinea sfidătoare a bulgarilor față de Rusia a dus la schimbarea atitudinii Marii Britanii. Obiecțiunea anterioară a acesteia împotriva unei Bulgarii mari fusese bazată pe presupunerea că statul acesta ar fi fost o marionetă în mîinile Rusiei, constituind un pericol permanent pentru Constantinopol. Acum
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dintre colaboratorii noștri evrei de la Noua Revistă Română nu ne-a dat vreodată de rușine În prietenia și devotamentul reciproc și de lungă constanță ca acei dintre românașii noștri, abia făcând tulee În redacție și trecuți, repede și cu ifose sfidătoare, la prăvăliile literare cu tiraj de peste drum, sau la pamfletele cu mare răsunet de stradă, din pra gul cărora persiflau, acum, pe directorul prea milostiv cu „biletele de recomandație“ care serviseră mizerei lor pregătiri școlărești; și venindu-mi greu să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să ascult povestea adevărată a acestei fete, care ajunse mai târziu familiară prin cercul nostru de la Ideea Europeană și prietenă, până târziu de tot, cu mine, Îmbătrânită, veștedă și știrbă, dar cu același cap cavalin purtat ciudat de semeț și sfidător peste această lume a noastră de suferințe și umilințe. Taică-său fusese proprietar de moșii În Ialomița, purtând chiar numele unei stații cunoscute de pe linia Constanței; dar, murind și lăsând datorii, familia pierdu tot și fu nevoită a se muta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a sesizat acest comandant și i-a zis: „Sfântule, sfântule! Ai să ieși de aici când ți-a crește păr în palmă”. Cel care relatează această întâmplare era chiar lângă nevinovatul sexagenar. Nu după multe zile i s-a tăiat sfidătoarea și condamnabila barbă. Și de multe ori era apostrofat de comandantul închisorii cu cuvintele: „Și tu ai avut barbă!” După sosire, o bucată de vreme, trebuia să doarmă pe cimentul gol al celulei. Un coleg avea o șubă de lână
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
te găseai la vremea aceea fără să ai habar de nimic. Când pricepi imediat după că te-a „bătut fericirea“, simți în tine fulgerarea „fericirii stridente“. Este, și ea, contrariul lui „a fi fericit“, fiind vorba de o fericire nerușinată, sfidătoare, scăpată din chinga canoanelor exterioare ale vieții. Fericirea stridentă e buimacă, gonește prin tine sălbatic, trebuie să se descarce violent fiindcă nu poate șterge canoanele exterioare. Își pune capăt sieși mai înainte ca acestea s-o acopere iar și s-
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dar și foarte citit. Mirela era prin ea însăși o sfidare a realității de atunci. Știa pe dinafară zeci de poezii, mai ales din franceză. Luxe, calme et volupté. Se uita fix în ochii tăi când recita: frumos, lent, cumva sfidător. Se uita dacă ești destul de deștept pentru asta. Pentru ce făcea ea. Unii o lăsau baltă, plecau. În timp ce vorbea, făcea tot timpul trimiteri la autori, la cărți. Dădea citate din memorie. Avea o memorie fabuloasă. Nu suporta prostia. Avea alergie
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai apropiată scriere de atmosfera Tinerețilorț -, chiar și, venind din alt spațiu, De ce fierbe copilul în mămăligă a Aglajei Veteranyi. Mult mai puțin artist decît oricare dintre aceștia, Cezar Paul- Bădescu îi bate însă pe toți de departe prin uriașa, sfidătoarea și autodistructiva sa since ritate, prin luciditatea cu care vede-n sine un jerk absolut, demn de milă și de silă, prin autoironia împinsă dincolo de limita de unde oricine ar zice : „Gata ! Pînă aici !“. Dacă Tinuț al lui Verdeș reușește performanța
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tineri autori (Ion Manolescu, Ioan Stanomir, Angelo Mitchievici și Paul Cernat) într-o savuroasă serie de cărți în care sînt trecute-n revistă manualele școlare, revistele, poeziile și cîntecele acestei, în definitiv, (sub)culturi comu niste. Cezar Paul-Bădescu își asumă sfidător, cît se poate de explicit, această perspectivă, oricît de inopor tună ar fi ea : „Pe unii, cuvinte ca tovarășa sau tova rășu’ s-ar putea să-i umple de scîrbă sau de indignare. Pe mine, nu. Din perspectiva mea, comunismul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ar justifica nici curajul. Ar fi, sub zidurile Troiei, o simplă mașină de luptă care nu riscă nimic. Riscul său e acest călcîi care constituie și umanitatea lui, pentru că, În clipa morții, orgoliul său nemăsurat poate să fie Încă o dată sfidător. Acum, la adresa zeilor care l-au părăsit și cărora ar fi În stare să le arunce În față vorbele cele mai grele... (...Nu noi sîntem creația zeilor, ci zeii sînt creația noastră. SÎnge din sîngele nostru, carne din carnea noastră
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
limba lor ascuțită, oameni răi care nu urmăreau decât să-i rănească adânc. O rană se vindecă mai ușor decât sufletul, loviturile le suporți mai ușor decât amenințările, iar necunoscutul te poate dezamăgi. De câte ori avea prilejul, bărbatul îi arunca priviri sfidătoare, considerând-o mediocră, aducându-i injurii, transformând-o în victimă. De fiecare dată era tratată ca un preș de șters picioarele. Ah, cât de greu îi era! Suporta toate acestea. Își încleșta pumnii, sufla din greu, vocea îi devenea inegală
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
zăpadă în părul negru, și e atât de înalt, încât camera pare brusc mai mică. — Luke! strig. Ne-ai speriat! — Scuze, zice. Am crezut că-mi simți prezența. — Ei. Da, am simțit așa, o chestie... spun, pe un ton ușor sfidător. — Normal că ai simțit. Mă sărută. Bună, Danny. — Bună, zice Danny, uitându-se la Luke, care își dă jos paltonul bleumarin de cașmir, apoi își lărgește butonii în timp ce-și desface simultan nodul de la cravată, cu aceleași mișcări sigure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
groază de lucruri de făcut înainte de asta. Vreau să mă concentrez pe carieră, să... îmi explorez întregul potențial... și... să mă cunosc pe mine, cea adevărată... și... să fiu o persoană... ăă... completă. Mă opresc și răspund cu o expresie sfidătoare privirii întrebătoare a lui Luke. — Înțeleg, zice, încuviințând din cap. Păi, pare foarte rezonabil. Se uită la shakerul din mâna lui, apoi îl lasă jos. Mai bine mă duc să fac bagajul. Stai așa. Nu trebuia să fie de acord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ne îndreptăm spre biserică. — Sensibil? Ridic din sprânceană. A, ce, chestia aia? Nu e deloc un subiect sensibil! — Mama ta părea cam afectată de veste... — Mami? Pe bune, nu e afectată absolut deloc. De fapt... glumea! — Glumea? — Da! zic, ușor sfidătoare. Glumea. — Înțeleg. Luke mă ia de braț în clipa în care mă împiedic ușor de pietrișul care pare pudrat cu nucă de cocos. Deci, ești în continuare la fel de hotărâtă să aștepți opt ani înainte de a te mărita. — Categoric, încuviințez din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sau de hârtie câtă vreme este grandioasă. Ce m-a amuzat a fost că bietul Caesar avea tichie de Moș Crăciun pe cap. Și nu era numai un „Imperator” ci mai mulți cățărați pe ziduri la înălțimi considerabile, impunătoare și sfidătoare în același timp privind șmecherește (aer dat de cipilica roșie cu moț) mulțimea dispusă să-și petreacă timpul și să-și piardă banii în „templul” lor. Noi am vizitat cazinoul Taj Mahal cu ornamente pe măsură, turnulețe spiralate, elefanți și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
în cap cu un turban cu tui și sangeacuri desigur, captură de la Podul Înalt, ce-i cade mereu peste ochi. ...E rândul meu să mă fac Ștefan Vodă! strigă ea poruncitoare. Cum să fii tu, Ștefan Vodă! îi răspunde Petru sfidător, cu dispreț. Tu ești fată! Petru, un băiețel scundac bucățică ruptă din Ștefan blond, cu ochi albaștri, de vreo opt ani, cu o chivără în cap, de fapt, un ceaun șterpelit de la bucătărie -, înarmat până-n dinți, luptă pe viață și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tăiat de zeci de iatagane, s-a prăbușit ca un trunchi retezat, dar, și în cădere, râdea, hohotea încă... Și-acum îmi răsună hohotul acela gâlgâit de sângele ce-l îneca în valuri... Și, totuși, era în hohotul acela ceva sfidător, ca un triumf al spiritului asupra forței brutale. Învinsese!... Noi, "eroii", continuă el după o tăcere în care se reculege cu ochii plecați, am dat pinteni, urmăriți de săgețile și răcnetele turcilor. Fugeam, galopam pe străzi, pe străduțe și plângeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]