944 matches
-
cult, Zabriskie Point. Astăzi, hipiotul e considerat o importantă figură intermediară, de la underground către overground, o caricatură a tânărului rebel, care propagă eliberarea sinelui; însă hipiotul nu a atins radicalismul mișcării punk. Traducere din limba germană de Cristian Cercel Teatrul sibian și-a dublat puterea Veronica D. Niculescu La Sibiu, teatrul și-a dublat puterea. De-a lungul anului 2007, Teatrul Național „Radu Stanca“ a depășit orice așteptări, deși a fost de la bun început o componentă de bază a programului cultural
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
vor fi două festivaluri, iar șirul premierelor semnate de regizori de renume va continua. Faust merge la export „Teatrul Național «Radu Stanca» a avut un program uriaș în cadrul Capitalei Culturale Europene. În plus, am avut numeroase turnee“, spune directorul teatrului sibian, Constantin Chiriac, precizând că întregul program a fost gândit astfel încât să genereze continuitate și bogăție a evenimentelor ulterioare, în viața culturală sibiană. Surprinzătoare sunt numeroasele oferte pentru ca spectacolul Faust să fie jucat în altă parte, de exemplu la cinci festivaluri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
a avut un program uriaș în cadrul Capitalei Culturale Europene. În plus, am avut numeroase turnee“, spune directorul teatrului sibian, Constantin Chiriac, precizând că întregul program a fost gândit astfel încât să genereze continuitate și bogăție a evenimentelor ulterioare, în viața culturală sibiană. Surprinzătoare sunt numeroasele oferte pentru ca spectacolul Faust să fie jucat în altă parte, de exemplu la cinci festivaluri din Germania. Așa cum se știe, Faust a fost montat într-o fostă hală industrială, iar punerea în scenă într-o altă locație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
al Capitalei Culturale Europene, să nu fie numai o sărbătoare, după care să închidem porțile. Tema festivalului din 2007, «Next!», a ilustrat exact felul în care gândim. Activitatea teatrului va fi cel puțin la fel de prodigioasă în continuare“, spune directorul teatrului sibian. Teatru pe poezii de Mircea Ivănescu Au fost deja demarate alte proiecte la Teatrul Național „Radu Stanca“. Regizorul Vlad Massaci va monta piesa Cyrano de Bergerac, Radu Alexandru Nica a început lucrul la Hamlet, iar Silviu Purcărete va pregăti un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Grigore Popa se răzvrătește și oferă recenzia unei publicații rivale, Revista teologică, cu ai cărei redactori și colaboratori Blaga se afla, de un an, într-un violent conflict tocmai pe temeiul presupusei sale carențe de creștinism și ortodoxie. Ofensiva teologilor sibieni pornise împotriva cărții Religie și spirit (1942), în care Blaga retopise o mare parte a cursului Istoria religiei absolute din anul universitar 1940-1941. Recenzia lui Popa apare chiar într-un număr care găzduia două articole antiblagiene: o amplă recapitulare a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
-l pedepsi pe vechiul admirator trecut în tabăra adversă, Blaga lovește în Nae Ionescu, a cărui pomenire în legătură cu persoana sa - fie în asociere, în criticile lui C-tin Rădulescu-Motru împotriva „filozofiei neștiințifice“, fie în opoziție, în criticile aduse de teologii sibieni neortodoxiei și neromânismului său - devenise iritantă. Dat fiind că, în recenzia sa, Grigore Popa făcuse aprecieri elogioase asupra celor trei tipuri mistice, considerându-le sublime întrupări ale duhului ortodox, Blaga îi dă lui Zevedei Barbu cartea lui Underhill - ediția germană
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
te poate mântui la fel ca religia. În final semnalează - „cu toate rezervele pe care le pretinde o bună intențiune“ - împrumuturile din cartea lui Underhill. Recenzia se încheie cu un paragraf îndreptat direct împotriva lui Grigore Popa și a teologilor sibieni: „Dar nu numai un singur motiv ne determină să amintim cartea de mai sus. În ultimul număr al Revistei teologice din Sibiu s-a spus despre aceste tipuri că sunt tipurile misticei ortodoxe. Noi nu știm ca E. Underhill să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
2003; Commentarius perpetuus 2, în colaborare cu Mircea Ivănescu, Ed. Imago, Sibiu, 2003; Anul 2000, simple exerciții de sinceritate, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2005; Făptura de raze, versuri, Sibiu, Ed. Imago, Sibiu, 2007; Adagio, roman, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2007; Poezia contemporană sibiană, volum colectiv, cu ilustrații de Ștefan Orth, Ed. Honterus, Sibiu, 2007; Visteriile cetății, 18 poeți sibieni, volum colectiv bilingv, Institutul Cultural Român, București, 2008; Senin ca-n ou, versuri, Ed. Vinea, București, 2009; Piața aurarilor, volum colectiv, Ed. George Coșbuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
exerciții de sinceritate, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2005; Făptura de raze, versuri, Sibiu, Ed. Imago, Sibiu, 2007; Adagio, roman, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2007; Poezia contemporană sibiană, volum colectiv, cu ilustrații de Ștefan Orth, Ed. Honterus, Sibiu, 2007; Visteriile cetății, 18 poeți sibieni, volum colectiv bilingv, Institutul Cultural Român, București, 2008; Senin ca-n ou, versuri, Ed. Vinea, București, 2009; Piața aurarilor, volum colectiv, Ed. George Coșbuc, Bistrița, 2009; Vară de sidef, roman, Ed. Imago, Sibiu, 2010; Eternități de o clipă, volum colectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
tineri jurnaliști la televizor, spunând că orice declarație pro sau contra înseamnă poliție politică, că legea nu e totuna cu morala și că „societatea trebuie purificată“, nu pot să nu mă gândesc la unele sloganuri auzite demult, în copilăria mea sibiană, când superbii ofițeri germani, în uniformele lor impecabile, aproape că asediaseră Hermannstadt-ul, iar noi, mama și cu mine, tremuram când ieșeam la plimbare pe Corso cu Frau Weiss, proprietăreasa noastră evreică. Pe vremuri, când Madi (Mariana Marin) încă mai trăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
văd pe Justin Panța întinzînd piciorul pe scaunul altui lustragiu, Acesta ia o perie, o înmoaie în apă și-i curăță adidașii. Mi-a cerut o țigară, și, în semn de mulțumire, îmi face pantofii gratis", ne spune, liniștit, poetul sibian. Dar finalul e același. Turcul cere să fie plătit. Poetul n-are bani și, ca să scape de turc, îi dă, în cele din urmă, cinci mii de lei. Turcul e neîncrezător. "Cît valorează asta?" Și agită hârtia de cinci mii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și „provincial”, ostil inovației artistice antiacademiste și antirealiste. Textele lui Theodor Cornel au și meritul de a inaugura cu adevărat exegeza românească a operei lui Brâncuși (ale cărui opere cu tentă abstracționistă fuseseră reproduse pentru prima oară în paginile revistei sibiene Luceafărul, în 1907, cf. Barbu Brezianu), operînd importante deschideri estetice către arta primitivă și nonfigurativă (v. observațiile privind „ideizarea” formei, cu distrugerea [reducerea] ei „savantă” la „cea mai esențială sintetizare materială, spre a impune cu putere simbolizarea” și „abstracțiunile senine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și drepturile lor civice. Coroană foliata, numită în heraldica transilvăneana "Corona Regia", semnifică statutul de oraș liber regal. Smaltul roșu al scutului simbolizează autonomia locală constituțională. Trincheta foliata, semn al unității treimii, semnifică solidaritatea civică. Stema ca întreg simbolizează comunitatea sibienilor, iar aurul semnifică aspirația locuitorilor spre prosperitate. Coroană murala cu șapte turnuri indică rangul de municipiu reședința de județ. -------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147288_a_148617]
-
-și convinge soția ca e un poet la fel de bun ca unii dintre contemporanii săi mai celebri ("Ai scris tu în viața ta o poezie, măcar una, la fel de bună ca oricare poezie de Sorescu?"), un "nimeni" pe care chelnerul de la bufetul sibian "Bufnița" îl confunda cu Noica ("Ce să-i spun? "Stai, domnule, să vezi, că eu sunt M. Ivănescu, cel mai mare poet român în viață, dar mai mult mort decât viu".), iar campionul absolut al maratonului bahic, Pâcă, de la bufetul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
aflați în perimetrul geografic al Brașovului. Reconstrucțiile din spațiul istoriei literare sunt documentate, dar cu unele carențe în focalizarea punctelor de interes, complicându-se în periferia problematicii vizate și fiind adesea oarecum confuze. SCRIERI: Destinul unei artiste, București, 1976; Pictori sibieni, București, 1977; Critică și strategie, Cluj-Napoca, 1983; Poemele sacre, pref. Romulus Vulcănescu, Brașov, 1994; Primii noștri poeți, Brașov, 1994; Orfismul eminescian, Brașov, 1995; Drumul Parnasului, Brașov, 1997; Principii de estetica și filosofia culturii, Brașov, 2001; Rădăcinile doctrinei literare în Ardeal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
volume intitulate Semințe din agrul lui Christos (1898-1899), premiate de Academia Română, al cărei membru corespondent B. devenise în 1887, includ cuvântări bisericești. Ispitit de poezie încă din gimnaziu, B. debutează în 1853, în „Telegraful român”, cu versuri ce omagiau publicația sibiană, al cărei redactor va fi mai târziu, între 1862 și 1865. În „Tribuna” și în „Transilvania”, mai semnează și cu pseudonimul Eugen Silvan. Versurile din Sunete și resunete (1862), ca și cele din volumul editat postum, Frunze de laur (1904
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
modul general, cu câteva referiri la un număr de poeți, și ne vom opri asupra lui Beniuc și a lui Jebeleanu ca figuri proeminente ale perioadei. Același criteriu va funcționa și în selecția poeților avangardiști republicați, precum și în prezentarea cenaclului sibian din care desprindem ca figură importantă pentru poezia de atunci și de azi pe Șt. Aug. Doinaș. Perioada 1950-1960, în ciuda existenței și a unei poezii nerealizate în plan estetic, atât la prima generație: M. Beniuc, E. Jebeleanu, M. Banuș, V.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1968; "Lampa lui Diogene", Eminescu, 1970; Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea Românească, 1972; "Versuri", Eminescu, 1972; "Cele mai frumoase poezii", Albatros, 1973. Ștefan Augustin Doinaș se manifestă ca un poet remarcabil prin baladele scrise în perioada sibiană a "cercului literar" și republicate în volumul "Omul cu compasul", după ce editase "Cartea mareelor" 1964. Critica a remarcat observația subtilă, viziunea plastică, relatarea ca abordare a unei problematici foarte apropiate de realitate în volumul citat. Căzută în desuetudine sub asaltul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Raport cu propunerea de înregistrare în calitate de colaborator a numitului G.F., 09.07.1986: „Cu prilejul contactării, am constatat a fi un element cu o atitudine bună față de colaborarea cu organele noastre și care, prin datele furnizate sub numele conspirativ de «Sibianul», a contribuit la avizarea negativă a unui deservent ortodox din comuna L., material ce s-a confirmat pe alte linii. Treptat, pe măsura cunoașterii populației din zona de responsabilitate, va fi dirijat și pentru cunoașterea poziției unor elemente din baza
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
ro 4. Muzeul Național de Artă al României Secția educație, Comunicare și Proiecte Culturale, Programe propuse publicului 2005 2006: Elevi, familii, adulți. 5. Pe pagina de Internet www.franzbinder.sibiu.ro sînt prezentate informații cu privire la parteneriatul dintre cele două muzee sibiene. 6. Sursa: www.jurnal.muzeulastra.ro/12/jurnal 12/seminarpedag 7. Agenda Olimpiadei Naționale "Meștesuguri artistice tradiționale" (1996-2003), Astra, Sibiu. 8. Raport de activitate pe anii 2000-2004, cap. C, Funcția educativă a muzeului, paragraful 8. 9. Sursa informației: www.antipa
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
s-a făcut cunoscut cu volumul de epigrame Instantanee (1937), care marchează totodată debutul editorial. Pentru nuvela Drumul spre țară, a cărei acțiune se petrece în zilele Dictatului de la Viena, a fost premiat în 1941 la concursul organizat de ziarul sibian „România nouă”. Antologia comentată Plugarii condeieri din Banat (1943) a atras atenția prin ineditul materialului pus în circulație și prin noua perspectivă sociologică asupra fenomenului literaturii vernaculare. Ț. a publicat numeroase contribuții în domeniul filologic, adunate în volumele Studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
1291. Bogate capitole sunt consacrate graiului local, ocupațiilor tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată june, pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]