988 matches
-
Măriței () este satul de reședință al comunei Dărmănești din județul Suceava, Bucovina, România. În zona Siliște, la circa 1,5 km sud-vest, se află vatra veche a satului Măriței. În această zonă s-au identificat urme de cultură materială din epoca feudalismului dezvoltat, fragmentele ceramice descoperite fiind datate în perioada secolelor XIV-XVI. Este posibil ca unele
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
există o cruce din piatră, de 2m înălțime, materializând,prin grijă boierului Radu Mucica,locul Bisericii și centrul satului.Pe cruce sunt incrustate cu dalta,numele locului și satului, anul 1858 și numele boierului.Iată textul : "PE LOCUL ACESTA ZIS SILIȘTEA PÂNĂ LA ANUL 1858 A FOST SATUL TUNARI ÎN SATUL TUNARI ÎNAINTE DE 1858 A TRĂIT ȘI ESTE ÎNMORMÂNTAT AICI UNDE A FOST BISERICĂ SATULUI RADU MUCICA PROPRIETAR ".
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
Comuna este compusă din satele Urzicuța, Urzica Mare și Ionele. Comuna Urzicuța este așezată în partea central-sudică a județului Dolj, având ca vecini comunele Giurgița la nord și est, Bârca la est, Bistreț la sud, Afumați la sud și vest, Siliștea Crucii la vest, situându-se la 55 km de municipiul Craiova, 18 km de municipiul Băilești și 20 km de orașul Segarcea. Comuna Urzicuța este situată pe drumul județean DJ561A, la vest de valea Desnatuiului ăn câmpia Olteniei, având un
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Epoca Bronzului (cultura Zimnicea-Plovdiv) și din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.). Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Adormirea Maicii Domnului” (1864) din satul Cetatea; ruinele bisericii din Siliște (dinainte de 1791); Casa Marin Popescu (1840), azi muzeu sătesc; casa Marin Slăvuică (1850); și biserica „Sfânta Ecaterina” (1880), ultimele patru toate din satul Frătești.
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
șoseaua județeană DJ503, care o leagă spre sud-est de Stănești și Giurgiu (unde se termină în DN5B) și spre nord-vest de Răsuceni, apoi mai departe în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, la Toporu se ramifică șoseaua județeană DJ506A, care duce
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
de municipiul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ503, care o leagă spre sud-est de Giurgiu și spre nord-vest de Toporu, Răsuceni și mai departe în județul Teleorman de Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, lângă Ghizdaru se ramifică șoseaua județeană DJ503A, care duce
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
doar unul singur, Afumați. Numele de Bârca pare să fie cel mai vechi, probabil de origine dacică, precum Bârsa, Bârlad sau Bârzava, radicalul bâr însemnând oaie. Mai există și antroponimicul masculin Bârcă, cu un eventual echivalent feminin, Bârca. Numele de Siliștea Crucii arată că acolo a mai fost un sat, o seliște, conform termenului slavon, marcată de o cruce. Satul Urzica dezvoltându-se, o parte dintre locuitori au roit , adică s-au mutat mai încolo, mai aproape de ogoarele lor, formând un
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Gruiu (în trecut, Lipia-Bojdani) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Gruiu (reședința), Lipia, Siliștea Snagovului și Șanțu-Florești. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Prahova, pe malul drept al Ialomiței și pe malurile de nord și est ale lacului Snagov. Prin comună trece autostrada București-Ploiești, pe care însă nu
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
și cu o populație de 3900 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari din regiunea București. În 1964, denumirile satului și comunei Turbați au fost schimbate în "Siliștea Snagovului", iar satul Fundu a primit numele de "Pescarii". În 1968, comuna Siliștea Snagovului a fost din nou desființată și a fost inclusă în comuna Gruiu (cu excepția satului Bâra, trecut la Comuna Balta Doamnei din județul Prahova), aceasta devenind parte
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
au fost incluse în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari din regiunea București. În 1964, denumirile satului și comunei Turbați au fost schimbate în "Siliștea Snagovului", iar satul Fundu a primit numele de "Pescarii". În 1968, comuna Siliștea Snagovului a fost din nou desființată și a fost inclusă în comuna Gruiu (cu excepția satului Bâra, trecut la Comuna Balta Doamnei din județul Prahova), aceasta devenind parte a județului Ilfov; tot atunci, satul "Pescarii" a fost desființat și inclus în
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
a fost din nou desființată și a fost inclusă în comuna Gruiu (cu excepția satului Bâra, trecut la Comuna Balta Doamnei din județul Prahova), aceasta devenind parte a județului Ilfov; tot atunci, satul "Pescarii" a fost desființat și inclus în satul Siliștea Snagovului. În 1981, în urma unei mici reorganizări administrative, a trecut în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. În comuna Gruiu se află mănăstirea Căldărușani, monument istoric de arhitectură de interes național, datând
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
Sfânta Varvara” și „Duminica Tuturor Sfinților”). În rest, în comună mai există opt alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice trei la Lipia și trei la Siliștea Snagovului. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură stăreția fostei mănăstiri Gruiu din satul Gruiu, astăzi grădiniță, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea; și biserica „Sfinții Voievozi” din satul Lipia, datând din 1827.
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
Siliștea Snagovului (în trecut, Turbați) este un sat în comuna Gruiu din județul Ilfov, Muntenia, România. Se află în partea de nord a județului, Muntenia, România. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. În perioada interbelică, satul, denumit pe
Siliștea Snagovului, Ilfov () [Corola-website/Science/300509_a_301838]
-
regiunea București. În 1964 satul și comuna au primit numele de "Siliștea-Snagovului", iar în 1968 comuna s-a desființat, satele ei fiind trecute la comuna Gruiu, rearondată județului Ilfov. Tot atunci satul Pescarii (fost Fundu) a fost inclus în satul Siliștea Snagovului.
Siliștea Snagovului, Ilfov () [Corola-website/Science/300509_a_301838]
-
este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Corni, Roșcani, Rotunda, Siliștea și Vercicani. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al nouălea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. În ciuda promovării de la
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
o mică industrie proprie reprezentată de balastiere, confecții textile, abatoare, fabrică de lactate și altele. În Liteni există 4 grădinițe, 8 școli și un liceu (Grupul Școlar „Iorgu Vârnav Liteanu”). Din structura orașului Liteni fac parte satele: Corni, Roșcani, Rotunda, Siliștea și Vercicani. Orașul Liteni este situat în partea central-estică a Podișului Sucevei, în depresiunea cu același nume, subunitate a Podișului Moldovei, la confluența râului Suceava cu râul Siret. Vecinii orașului Liteni sunt următorii: la nord comunele Udești și Fântânele, la
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
distanță de 28 km și la o depărtare de 30-40 km de municipiile Botoșani, Fălticeni și Pașcani. Localitatea are o formă apropiată de a unui semicerc, cu deschiderea pe albia minoră a râului Siret la est și până pe culmile dealurilor Siliștea, Pleșa și Harbuz la vest și sud. Distanțele maxime între marginile orașului, în linie dreaptă, sunt de 10,5 km pe direcția vest-est între Siliștea și vestul localității Măldărești și de 11,1 km de la nord de satul Roșcani până la
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
semicerc, cu deschiderea pe albia minoră a râului Siret la est și până pe culmile dealurilor Siliștea, Pleșa și Harbuz la vest și sud. Distanțele maxime între marginile orașului, în linie dreaptă, sunt de 10,5 km pe direcția vest-est între Siliștea și vestul localității Măldărești și de 11,1 km de la nord de satul Roșcani până la limita sudică a satului Corni. Evoluția paleogeografică reprezintă continuarea marii unități geostructurale a platformei moldo-podolice, scufundată la o adâncime de peste 1500 metri. Peste acest cristalin
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
Ținând cont că media pentru România este de 12 mp/locuitor, se înregistrează un deficit de spațiu verde de 5,8 mp/locuitor. Peisajul natural al orașului este reprezentat de pădurile de pe Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
sec. XIV-XV, A, I, 330) Corni (Cornișor): Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște. Roșcani (satul lui Petru Rusu, satul Ruși): Cea mai veche mărturie este din 31 iulie 1463 când Ștefan cel Mare întărește lui Luca Arbore, satele Vorona și Ruși. Rotunda: În 1824 se ridică biserica satului. Siliștea (Seliște): Cea mai veche
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
danie o jrebie în Siliște. Roșcani (satul lui Petru Rusu, satul Ruși): Cea mai veche mărturie este din 31 iulie 1463 când Ștefan cel Mare întărește lui Luca Arbore, satele Vorona și Ruși. Rotunda: În 1824 se ridică biserica satului. Siliștea (Seliște): Cea mai veche mărturie este din 20 octombrie 1606 când Simion Movilă întărește fiilor lui Toader Stânijanul o parte din satul Siliște pe Șomuz, cu părți de moară, din câmp, din poiene și bălți. Vercicani: Cea mai veche mărturie
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
cel Mare întărește lui Luca Arbore, satele Vorona și Ruși. Rotunda: În 1824 se ridică biserica satului. Siliștea (Seliște): Cea mai veche mărturie este din 20 octombrie 1606 când Simion Movilă întărește fiilor lui Toader Stânijanul o parte din satul Siliște pe Șomuz, cu părți de moară, din câmp, din poiene și bălți. Vercicani: Cea mai veche mărturie este din 20 septembrie 1479 când Ștefan cel Mare dă Mitropoliei Sucevei satul Vercicani pe Siret și primește satul Jicovul de Jos cu
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de de locuitori, fiind al optulea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
s-a născut în 1939 actorul Alexandru Arșinel. Dolhasca este așezată pe valea râului Siret, în extremitatea sud-estică a județului Suceava, la limita cu județele Iași și Botoșani. Din structura orașului Dolhasca fac parte satele: Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei. Orașul se află în Podișul Sucevei, într-o zonă cu întinse suprafețe agricole, dar și păduri de fag și stejar. Teritoriul localității este situat lângă cursul râului Siret, fiind străbătut și de cursul afluentului Șomuzul Mare
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
existenței pădurilor și a terenurilor potrivite desfășurării activităților agricole. Dovezile arheologice atestă clar că acest teritoriu a fost locuit de timpuriu (perioada paleolitic-neolitic). Săpăturile arheologice efectuate în anul 1972 de către arheologul Silvia Teodor (în zona înaltă a dealurilor Budeni și Siliștea sunt dovezi de necontestat ale unei vechi populări a acestui teritoriu. Aici au fost scoase la iveală fragmente ceramice și unelte ale unei așezări, un bordei, iar marea majoritate a ceramicii descoperite a fost datată ca aparținând secolelor al III
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]