4,438 matches
-
cinstea cuvenită Creatorului sau Ziditorului său, adică să îndumnezeiască lumea, creația. Aceasta corespunde, de fapt, definiției sau consistenței răului, care constă în „necunoașterea cauzei celei bune a lucrurilor”9. Aceasta, ne relatează Sfântul Maxim, orbind mintea omenească dar deschizând larg simțirea, l-a înstrăinat pe om cu totul de cunoștința pătimașă a lucrurilor care cad sub simțuri. În aceste condiții protopărinții noștri au părăsit frumusețea dumnezeiască menită să alcătuiască podoaba lor spirituală și au socotit zidirea văzută drept Dumnezeu, îndumnezeindu-o
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de cunoștința pătimașă a lucrurilor care cad sub simțuri. În aceste condiții protopărinții noștri au părăsit frumusețea dumnezeiască menită să alcătuiască podoaba lor spirituală și au socotit zidirea văzută drept Dumnezeu, îndumnezeindu-o datorită faptului că e de trebuință pentru simțirea trupului; iar trupul propriu legat prin fire de zidirea luată drept Dumnezeu, l-au iubit cu toată plăcerea. Și așa, prin grija exclusivă de trup, au slujit cu toată sârguința zidirii în loc de Ziditor”10. În acest mod, ajungem la una
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
materiale, descoperindu-i paguba ce o are din iubirea față de ele”36. Scopul lor este, așadar, profund duhovnicesc: - evitarea mândriei și dobândirea smeritei cugetări. Ele au scopul de a dobândi conștiința neputinței noastre și conștiința puterii dumnezeiești, de a dobândi simțirea curată, duhovnicească a harului Duhului Sfânt 37. Sfântul Isaac Sirul spune că răsplata nu se dă virtuții, nici ostenelii pentru ea, ci smereniei ce se naște din ele. Dacă aceasta lipsește, dacă încercările sau necazurile nu îl conduc pe pătimitor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
duce, în final, la restabilirea stării noastre harice naturale, inițiale, de transparență față de lucrarea și conlucrarea cu el. Sfântul Maxim Mărturisitorul mai vorbește depre o întristare interioară și o întristare exterioară sau despre ascunsă în suflet și alta arătată prin simțire. Cea dintâi este urmarea bucuriei din suflet, iar cea de-a doua este urmarea plăcerii trăită cu simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu și le mai poate procura. Cea din suflet sau din minte se produce din lipsa bunurilor sufletului. Spre deosebire de întristarea din simțuri, pe care o provoacă patima, întristarea cea după Dumnezeu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Sfântul Maxim consideră că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva să plece de aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
patru indivizi o debarcară pe femeie și o tarara în pivniță. Pivniță cuprindea un spațiu surprinzător de mare, față de aspectul banal și modest al casei ce nu părea să aibă mai mult de patru camere. Vag conștientă, revenindu-și în simțiri, Rodica se întreba, confuză, daca norocul ei începea să se termine...” Ițele se dezleagă : Dar ce mare tămbălău, cu troacele astea...? se minuna Rodica. Păi, mi se pare simplu. Pe agendele din aparatele lui Gigi și-al lui Jean, fgurau
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
va fi, ne-a fost, ne este Românesc destin. Amin! Gerar, 2010 C R U G Îmi ațipesc toți greierii pe sân Robiți de taină și de grabnic cântec. E prea rotund prezentul să-l aman Și să-mi alung simțirile din pântec. * * * * * Să nasc, aș vrea, din dragoste plămada, Hyperioni rătăcitori, plăpânzi, Nemuritori când anii stau să-mi cadă Hlamida peste umerii rotunzi. * * * * * Și ascultând al timpului meu bucium Să mă predau statornica, supusă, Nemuritoare cumpănă de zbucium De mreaja
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
mă las sedusa * * * * * Să răscolesc zenitul cu lavanda Sărată din țărâna obrintită Și unei mănăstiri să fiu ofranda Că Ana lui Manole înzidita. PREȚUL NEMURIRII Coborî din vis că din străveche runa Cum ochiul de Luceafăr luminează Întreaga bolta de simțire treaza Și lauri veșnici fruntea-ți încununa. * * * * * Străbați genune și te-ntrupi aieve Cutrierând adâncuri răcoroase Și te-nsoțesc ondine luminoase Născute chiar dintr-ale apei seve. * * * * * Se risipesc în urmă tulburi nouri Și zvonuri de daimonic frig, hlamida Desăvârșesc privirea ta
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
are părți împăturite cu lacrimi. Păunescu nu a murit acum, Păunescu a murit mereu, cu fiecare vers, cu fiecare poezie. Sunt multe feluri de a se scrie poezie. Negurile romantice lasă impresia multora că e timpul să înșiruie în vers simțirile, dar poezia aceasta nu inaugurează idei repetabile, ce nu izbucnesc în flăcări, pentru că nu le-au mai spus și le vor mai spune alții! Poezia lui Adrian Păunescu nu a mai scris-o nimeni. Se spune că el a fost
ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363854_a_365183]
-
un lucrător al hotelului. Arion era cu picioarele pe covor și cu trupul ușor contorsionat, pe patul imens. Din tâmpla stângă i se prelingea o dâră subțire de sânge. Auzise însă zgomot și începu să dea semne de revenire în simțiri. Puse mâna la locul dureros, iar degetele i se pătaseră de sânge. Speriat, dădu să se ridice. - E în regulă, încercă unul dintre polițiști să-l liniștească. Se pare că nu ești foarte grav rănit. Te rugăm să ne prezinți
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
franzkafkiene, devoalând, într-o notă personală, impactul pe care il au asupra propriei existente, valențele etice și morale impuse de o societate decadenta, în care nu mai primează respectul, valoarea, profesionalismul, adevărul. O societate ostracizantă, în care persoanele cu o simțire profundă și principii de viață ferme (de la care nu vor putea face rabat nicicând) nu-și vor găsi rosturile firești sau se vor integra mai greu. Casă cu broderii de lumină este, de fapt, un studiu clinic al acestei societăți
LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE (CASA CU BRODERII DE LUMINĂ) – DE PROF. VIRGINIA BOGDAN (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363908_a_365237]
-
franzkafkiene, devoalând, într-o notă personală, impactul pe care il au asupra propriei existente, valențele etice și morale impuse de o societate decadenta, în care nu mai primează respectul, valoarea, profesionalismul, adevărul. O societate ostracizantă, în care persoanele cu o simțire profundă și principii de viață ferme (de la care nu vor putea face rabat nicicând) nu-și vor găsi rosturile firești sau se vor integra mai greu. „Casă cu broderii de lumină” este, de fapt, un studiu clinic al acestei societăți
CASA CU BRODERII DE LUMINĂ (LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE) O CARTE JURNAL A SCRIITOAREI VIRGINIA BOGDAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363904_a_365233]
-
valorilor istoriei și culturii românești, pentru formarea și consolidarea conștiinței unității de Neam, pentru apărarea drepturilor și libertăților civice ale românilor din Basarabia, în confruntarea cu forțele politice pseudodemocratice, antiromânești și antinaționale. Ca lider al acestui partid de „cuget și simțire românească”, Acad. Nicolae Dabija a fost victima unor denigrări, acuzații nefondate și chiar a unor acte de violență, de molestare fizică, în plină stradă, sau la locuința sa, de amenințare cu suprimarea vieții etc. Toate acestea sunt și o consecință
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
spart,/Dar nu ai căpătat răspuns la Întrebare''. În năzuința de a atinge frumosul, Vasile Burlui caută permanent noi linii de expresie, precum pictorul care își pregătește cadrul, șevaletul și penelul pentru operă. Spontaneitatea și corența exprimării, naturalețea versului și simțirii din care se făcea doar pe vremuri poezie autentică, flori rare astăzi, o metrică a versului cu efect, rostirea firească a sunetului, trecut prin filtrul liric, toate aduc flori de lumină din lumina aceea de aură care nu trebuie strivită
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
Ambasadorul Ion Pascu, Doamna Cristina Christodoulou Todea - Președinta Alianței Românilor din Cipru și Directoarea Școlii Românești, membri ai Corpului Didactic al Școlii și ai Alianței Românilor din Cipru precum și peste 200 de credincioși români care, într-un glas și o simțire, cu sufletul plin de emoție, au intonat Imnul de Stat - „Deșteaptă-te Române!” La sfârșit, Părintele a ținut o scurtă predică în care a amintit de UNITATE, caracteristica zilei noastre naționale, idealul și visul de veacuri al românilor, înfăptuit în
TEDEUM PENTRU ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363085_a_364414]
-
moarte. Noțiunile de dreptate și nedreptate, justiție și injustiție nu-și găsesc locul și forma potrivită, sunt complet distorsionate. Soluția pentru a ne priva de violență, cred că poate fi numai întoarcerea feței către înțelepciune, blândețe și iubire. Aceste nobile simțiri sunt opuse violenței, prostiei, urii. Refuz să cred că sărăcia poate scuza formele violenței. Obezitatea violenței este alarmantă! Sărăcia poate motiva nemulțumirea, nefericirea, dar nu poate scuza actul violenței. Nu cred, că bunăstarea contează în primul rând, ci stăpânirea de
FERICIRE VS. NEFERICIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363264_a_364593]
-
Acasa > Poezie > Amprente > "ȚI-E DOR DE TINE" "ZODIAC" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ți-e dor de tine Ești ce n-ai dorit, o rarefiere de când din simțiri au țâșnit derute și-ai ajuns să crezi că orice durere e o virtute. Stai nepăsător pe-a dorinței stâncă și privești în zări splendide azururi simțind că mai poți ciopli-n ele încă mii de contururi. De când spre un
ŢI-E DOR DE TINE ZODIAC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363450_a_364779]
-
Ne ridicăm deasupra celor care insultă, iertându-i. Napoleon Bonaparte - Rugăciunea este, după ființă ei, apropierea și unirea omului cu Dumnezeu; iar după lucrare, rugăciunea este puterea susținătoare a lumii, împăcarea cu Dumnezeu. Sfanțul Ioan Scararul - Mintea percepe o lumină, simțirea altă. Lumină minții este cunoștință aflătoare în înțelesuri. - Când se împărtășesc de un hâr și de o putere duhovniceasca mai presus de fire, cei învredniciți văd și cu simțirea, si cu mintea cele mai presus de toată simțirea și de
CITATE MEMORABILE (60) de ION UNTARU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363465_a_364794]
-
lumii, împăcarea cu Dumnezeu. Sfanțul Ioan Scararul - Mintea percepe o lumină, simțirea altă. Lumină minții este cunoștință aflătoare în înțelesuri. - Când se împărtășesc de un hâr și de o putere duhovniceasca mai presus de fire, cei învredniciți văd și cu simțirea, si cu mintea cele mai presus de toată simțirea și de toată mintea. Filocalia vol. 8 - Lacrimile sunt semne în trup despre așezarea minții. Sfanțul Isaac Șirul - Cel care vorbește de rău pe cineva, vorbeste, de fapt, des-pre sine. Pr.
CITATE MEMORABILE (60) de ION UNTARU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363465_a_364794]
-
o lumină, simțirea altă. Lumină minții este cunoștință aflătoare în înțelesuri. - Când se împărtășesc de un hâr și de o putere duhovniceasca mai presus de fire, cei învredniciți văd și cu simțirea, si cu mintea cele mai presus de toată simțirea și de toată mintea. Filocalia vol. 8 - Lacrimile sunt semne în trup despre așezarea minții. Sfanțul Isaac Șirul - Cel care vorbește de rău pe cineva, vorbeste, de fapt, des-pre sine. Pr. Vasile Gordan - Nici bunătățile pământești nu se obțin fără
CITATE MEMORABILE (60) de ION UNTARU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363465_a_364794]
-
naveta între Orient și Occident, mai precis între Dubai și Craiova , rădăcinile sale mioritice o fac să revină acasă, unde se încarcă adesea cu energie spirituală ca să ne-o dăruiască prin artă să. Camelia Radulian scrie poezii de o profundă simțire românească, pline de lirism ,metafore și muzicalitate, prețioase cântece despre dorul de acasă, despre oameni, părinți, prieteni,viața, natura,iubire, tristețe și bucurie. Citește mai mult by Marin MIHAI // Camelia Radulian, supranumita ´´femeia -poem´´ de către Jurnalul Național, scrie o poezie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]