34,705 matches
-
societății civile, ajunse astăzi la putere, se comportă ca și când s-ar fi născut cu haină militară și ar fi trăit doar în cazărmi. Comploturi meschine, aranjamente dubioase și fățărnicie cât încape - cam la atât se reduce contribuția celor care reprezentau simbolul schimbării în România. Legea dosarelor de securitate, care ar fi putut constitui un pas esențial în asanarea societății românești, reprezintă, după ce a fost morfolita între dinți de parlamentarii de toate culorile, documentul prostituării morale definitive a acesteia. Vrem să ne
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
toate fiind destinații imaginare. În timp ce străbat în lung și-n lat podeaua camerei, tatăl îi "arată" fiului un tramvai închipuit, un vînzător de înghețată, salută trecători. Acest episod din Kierkegaard e comentat pe larg de Adorno, care vede în el simbolul plictiselii melancolice, capabilă să perceapă doar o realitate inventată prin pură introspecție. Toposul acestei plictiseli este prin excelență interiorul. E drept că Oblomovii de astăzi nu-și mai dorm melancolicul somn de amiază în moliciunea unei sofale, ci mai degrabă
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
este una dintre cele mai folosite culori în icoane. Această culoare ca căldurii, pasiunii, iubirii, frumuseții (în slavonă cuvântul care redă frumosul și roșul este același), viața și energia de viață-dătătoare, și din acest motiv roșul a devenit și un simbol al Învierii, al victoriei vieții asupra morții. Roșu-portocaliu, asociat cu focul, sugerează fervoarea și curățarea sufletească. Albul se asociază cu lumea dumnezeiască, curățenia, nevinovăția și uneori cu ceea ce Biserica numește lumina necreată, arătată de Mântuitorul la schimbarea la față lui
La canonizarea lui Andrei Şaguna s-au folosit icoane portocalii în nuanţa PDL. Vezi FOTO () [Corola-journal/Journalistic/24732_a_26057]
-
Joi, locuitorii din Târgu Jiu i-au urat „la mulți ani!” celui mai cunoscut simbol al orașului, Coloana Infinitului, care a împlinit 73 de ani, de când a fost înălțată. autor: Adrian Stroescu Evenimentul nu putea fi altfel sărbătorit, decât într-un cadru festiv și special, alături de oameni, de valoare, printre care Ion Caramitru și Sorana
Coloana Infinitului a împlinit 73 de ani () [Corola-journal/Journalistic/24750_a_26075]
-
Târgu-Jiu, acolo unde artistul a susținut un recital de poezie eminesciană, alături de muzicianul Aurelian Octav Popa. Ion Caramitru a declarat faptul că a fost de nenumărate ori în Gorj și că este foarte apropiat de Târgu-Jiu. Actorul a adăugat că simbolul Târgu-Jiului, Coloana Infinitului este vie și că această capodoperă este o minuni a lumii, o minune a artei universale iar obligația noastră a tuturor gorjenilor este să o păstrăm, așa cum ar fi vrut Brâncuși. Alături de marele actor, la manifestare a
Coloana Infinitului a împlinit 73 de ani () [Corola-journal/Journalistic/24750_a_26075]
-
fi vrut Brâncuși. Alături de marele actor, la manifestare a participat și Sorana Georgescu Gorjan, fiica lui Ștefan Georgescu-Gorjan, constructorul Coloanei Infinite. Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” a organizat, cu acest prilej și o expoziție de fotografie intitulată „Istoria unui simbol național -Coloana fără sfârșit”, la Centrul de Informare turistică din Parcul Central. „Am vernisat o expoziție de fotografie inedită, în premieră, la Târgu-Jiu, fotografiile care reprezintă înălțarea Coloanei Fără Sfârșit, și care au fost expuse publicului, în versiuni complete. Fotografiile
Coloana Infinitului a împlinit 73 de ani () [Corola-journal/Journalistic/24750_a_26075]
-
caracterologica a personajului. Scarpia este un baron, un om de lume, aristocrat, cinic, rău, bigot, disimulat, criminal, dar foarte atent cu gesturile sale în public. Este greu de crezut că ar putea avea o criză de conștiință în biserică. Acest simbol coboară momentul, îl lipsesc de acea sacralitate specială pe care i-o transmite compozitorul. În același timp, ne pare nefiresc gestul Toscăi care cu florile destinate Madonei îl lovește cu furie pe Mario, bagatelizând pioșenia momentului. În acest fel, se
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
să se mai arunce în Tibru, așa cum toate producțiile au respectat cu strictețe. După opinia noastră, spectacolul are inegalități de concepție, unele pentru noi negăsindu-și un răspuns. Dar orice spectacol poate avea neîmpliniri, demonstând însă și elemente reușite. Unele simboluri mi se par demne de relevat. Odată cu actul al II-lea se respectă un anumit joc teatral de interacțiune între personaje, cre`ndu-se momente de dramatism. Premiera a avut o distribuție internat ională, alături de artiști români prezenți în distribuție. În
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
moale (2005), chiar dacă neconvingătoare, schițau personaje interesante prin sustragerea lor din social. Antieroii, deci, unii sofisticați, alții rămași întrun anonimat paradoxal. Nu atât prin neimplicare, cât printr-o ciudată resemnare, structurală. Se transmit în 1989 germenii unor atari tipologii și simboluri precum artistul resemnat, tatăl misterios, pervertirea politicii, mistificarea orbitoare, euforia învinsă, imposibilitatea întregului și altele. E de remarcat faptul că Adrian Buz se reinventează odată cu acest roman - o maturizare artistică mai mult decât evidentă. Protagonistul din 1989 este un asemenea
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
Suedia și Circul Național Ucrainian - au inclus în spectacole numere cu animale sălbatice: elefanți, cămile, lame și lei de mare. La finele Festivalului, Circul Globus a câștigat premiul cel mare, intitulat ” Leul de Aur”. VIER PFOTEN consideră acesta este un simbol neadecvat și că un astfel de trofeu ar trebui să fie acordat cel mult animalelor care trăiesc în sălbăticie. Mai mult decât atât, copiii - un public obișnuit al circurilor - nu ar trebui să fie expuși unui astfel de ”spectacol”. Printre
STOP IT! Protest împotriva folosirii animalelor sălbatice în circuri () [Corola-journal/Journalistic/25056_a_26381]
-
viață). Și chiar: „mi se fîlfîie că pot fi eu ori alt nefericit” (ibidem). Iubind varietatea care e o promisiune a fluxului vieții și deopotrivă a emisiei poeticești, Ion Cocora deplînge monotonia (Mereu același idol). Nu-l impresionează nici praful, simbolul universal al nimicniciei. După ce enumeră cîteva din efectele sale distructive, ajunge la o sarcastică recuzare: „Praful care se desfată ca un gurmand veritabil cu iluziile poeților celebri” (Praful). Cinismul reprezintă nu o dată remediul la care face apel în confruntarea cu
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
de a-l introduce în scenă, asemeni unui actor, și anume un interviu realizat de o reporteriță italiană într-un moment în care Walesa (Robert Wieckiewicz) se bucura pe deplin de recunoașterea internațională ca laureat al Premiului Nobel pentru pace, simbol al disidenței poloneze și figură marcantă în economia simbolică a mișcărilor antitotalitare. Regizorul încearcă să recupereze tocmai naturalețea personajului, o naturalețe care are în ea ceva frust, părți nedizlocate cultural dintr- un monolit, o directețe glisând spre brutalitate, reprimată abia
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
miniștrilor au aparținut UDMR, în exclusivitate. Pentru românii din cele trei județe este un semn al abandonului administrației de la Bucrești, al izolării și umilirii lor. În plus se dezvoltă, pe acest temei, sentimentul de co-suveranitate asupra ecestui teritoriu. Secuimea are simboluri independente: steag, bancă, monedă dar mai ales limbă Despre simbolurile care definesc reprezentarea unui stat, în județele Covasna și Harghita se vorbește, deschis, din 5 septembrie 2009. În septembrie 2009, Adunarea Secuilor, organizată de Consiliul Național Secuiesc, organizație neînregistrată juridic
Scrisoarea unui român din Ţinutul Secuiesc: Noi românii ne întrebăm dacă mai avem o patrie sau dacă mai suntem cetăţeni ai României () [Corola-journal/Journalistic/25161_a_26486]
-
trei județe este un semn al abandonului administrației de la Bucrești, al izolării și umilirii lor. În plus se dezvoltă, pe acest temei, sentimentul de co-suveranitate asupra ecestui teritoriu. Secuimea are simboluri independente: steag, bancă, monedă dar mai ales limbă Despre simbolurile care definesc reprezentarea unui stat, în județele Covasna și Harghita se vorbește, deschis, din 5 septembrie 2009. În septembrie 2009, Adunarea Secuilor, organizată de Consiliul Național Secuiesc, organizație neînregistrată juridic în al cărui statut este un singur punct, cel al
Scrisoarea unui român din Ţinutul Secuiesc: Noi românii ne întrebăm dacă mai avem o patrie sau dacă mai suntem cetăţeni ai României () [Corola-journal/Journalistic/25161_a_26486]
-
ochi, un turc trăitor la 1553 ar călători în timp, ajungând în Piața Operei, din Timișoara de astăzi, s-ar simți ca la el acasă, pe vremea pașalâcului din Banat. O tarabă cu shaorma și kebap se lăfăie alături de clădirea simbol a Revoluției din Decembrie 1989, iar pe strada Alba Iulia miroase ca în Marele Bazar, din cauza unui local libanez... Să fie această kebap-erie Opera lui Ciuhandu? În scurta escală prin orașul copilăriei nu am văzut marile realizări edilitare care îl
Timişoara, needitată - Shaorma, găuri în asfalt, faţade căzute, istorie în mizerie - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/25236_a_26561]
-
și care devine "imnul național al României se intonează obligatoriu, în fiecare zi de luni, în toate sălile de clasă din învățământul primar și gimnazial". Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă "creează cadrul legal necesar conștientizării de către elevi a importanței simbolurilor naționale în afirmarea identității țării noastre prin expunerea și folosirea acestora în mod continuu într-un cadru instituțional".
Imnul naţional, intonat obligatoriu lunea în şcoli, iar drapelul va fi arborat permanent deasupra tablei de scris din clase () [Corola-journal/Journalistic/25223_a_26548]
-
reproșul maiorescian adus poeziei Mortua est!: „Abuz de cuvîntul pală, care poate n-ar trebui uzat deloc” (Direcția nouă în poezia și proza română, 1872). Peste aproximativ un secol, I. Negoițescu va identifica în paloare unul „dintre cele mai pregnante simboluri eminesciene”3. Tempora... Înger și demon Strofa ultimă a poemului (ed. Maiorescu): Am voit viața-ntreagă să pot răscula poporul Cu gîndirile-mi rebele contra cerului deschis - El n-a vrut ca să condamne pe demon, ci a trimis Pe un înger
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
lectură, înțeleg că care puțini dintre noi o înțelegem, dar fiindcă ea leagă diversitatea în „Marginea Lumii” înseamnă pentru G. ne atrage prin construcția lirică. unitate (...) și leagă oamenii într-un Baciu acel „spațiu mioritic” mirific Dotate cu motive și simboluri de o templu”(p.7). „A trăi înseamnă a te scăldat de apele legendarului Râu al frumusețe deosebită, poemele construi în templu pe obsesia Doamnei, acel „peisaj-cuib” de care baciene au substanța poetică extrasă asasinată a faptei ” (p.25), subliniază
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
pustia”, de a lumea, cu faptele și cu istoria: „ între noi „tăcerea pietrelor”, „ultima draperie” face compatibil absolutul perfecțiunii faptele / și pleoapa căzută a istoriei/ etc.), precum și cuvintele cheie, folosite morale cu puterea cuvântului... peste mâinile întinse/ căutând drumul” ca simboluri poetice ( faptele, drumul, În partea a doua a cărții „Gânduri (Prezent, p.56). Poetul caută să impună memoria, trecerea, sânge, lacrimi). de la Marginea Lumii”, poetul George vestigi i le istoriei prin ruinele Folosind o expresie a marelui filolog Baciu își
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
află la ea acasă și Poetul domnișan și-a luat ca model pe „faptelor” cu „istoria” în căutarea legile ei dezvoltă cugetarea prin Lucian Blaga, care spunea că poetul „drumului” prezent. În strofa b. întâlnim procedee art ist ice și simboluri poate fi comparat cu „un donator de verbul „caută”, la timpul prezent, deosebite. sânge la spitalul cuvintelor”, iar prin singurul predicat din strofă, care Iubirea pentru ființa dragă, cheamă poezie contribuie la vindecarea limbii reprezintă cheia demersului poetic. necontenit prezența
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
p.52) În aceste versuri apare gramatici i”, pentru valorif icarea acesta este și țelul poetului George imaginea poetului strivit de lacrima tezaurului de limbă moștenit. Prin Baciu, de a adânci și mai mult „misterul” iubirii, metaforă care impresionează și simboluri semnificative, poetul sporește poeziei sale. Să-l ajute Dumnezeu ! 41
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
accidentalului, se sublimează într-un spațiu noetic, Ion Barbu nu formulează numai un deziderat teoretic, interesant, desigur, și acesta, ci articulează implicit o propedeutică la propria sa creație poetică, ne sugerează o posibilă cale de pătrundere la sensurile încifrate în simbolurile poeziei sale. Cum însă cercetarea de față s-a vrut doar un preliminariu teoretic la un examen posibil al operei barbiene, vom ilustra cu un singur exemplu gradul de funcționalitate a demersului propus, care - subliniem - nu reprezintă decît una din
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
fundațiile speciale care s-au executat la catedrală, urmând alte etape clasice", a explicat consilierul patriarhal membru în echipa de coordonare a Catedralei Mântuirii Neamului, Vasile Crăcăuanu. Catedrala Mântuirii Neamului va reprezenta, atunci când toate finisajele vor fi executate, "și un simbol al tradiției construcțiilor sacre românești exprimată într-un limbaj arhitectural contemporan", a spus acesta. Corpul navei catedralei se va înălța în formă de cruce până la cornișa desfășurată la 45 de metri. Nava principală se împarte în trei registre orizontale preluate
Catedrala Mântuirii Neamului: Şantierul a ajuns la ultima etapă, cea a fundaţiilor speciale () [Corola-journal/Journalistic/25613_a_26938]
-
fără o catedrală reprezentativă pentru credința majorității poporului român. În mai multe țări din lume, Catedrala din capitală se numește catedrală națională. De exemplu, National Cathedral din Washington este catedrală națională, în care au loc și ceremonii cu valoare de simbol național. De remarcat faptul că în București a fost construit stadionul National Arena cu o capacitate de 55.000 de locuri, din fonduri publice, fără mari proteste în legătură cu oportunitatea acestui obiectiv sportiv național. În schimb, Catedrala Mântuirii Neamului, cu o
Catedrala Mântuirii Neamului: Şantierul a ajuns la ultima etapă, cea a fundaţiilor speciale () [Corola-journal/Journalistic/25613_a_26938]
-
puțin de 5 kilometri din autostrada Gilău - Nădășelu Iată așadar care este valorea democrației în guvernarea celui mai slab executiv pe care l-a avut România post-decembristă. În acest fel, actuala guvernare își bate joc de de cele mai elementare simboluri ale democrației, fapt ce poate deveni extrem de periculos. Citește și:
Economiile rezultate din comasarea alegerilor, o falsă problemă a Guvernului Boc () [Corola-journal/Journalistic/24301_a_25626]