1,491 matches
-
pastă moale și delicată. Și este prea romantic în concepții"314. Între 1919 și 1922, sculptorul participa la expozițiile Tinerimii artistice, având parte de cronici elogioase din partea criticilor de artă. Obiecția lui Sigmund Maur evidențiază o altă trăsătură a sculpturii simboliste, dincolo de tendința ei către literaturizare, deja remarcată mai sus de Francisc Șirato, și anume, capacitatea ei împrumutată picturii de a crea atmosferă printr-un procedeu "impresionist", al impreciziei modelajului, al unei dizolvări a formei și liniei care delimitau clar volumele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care nu-i este favorabil, precum Francisc Șirato, în articolul "Expoziția sculptorului Boambă". Concluziile lui configurează estetica simbolistă în sculptură ca sinteză între afect și idee, ca rafinată dialectică între lumini și umbre, convexități și concavități, creionând și un ambient simbolist al reveriei pe care îl iradiază aceste opere: "În modelajul obiectelor sculpturale se concentrează toată impresionabilitatea tactilă a degetelor de sculptor ale d-lui Boambă. Cu ele prinde lumina și umbra în convexitățile și concavitățile modelajului subtil, și cu acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stagiul petrecut la Florența sub îndrumarea sculptorului italian Rafaello Romanelli (1910-1911). Expozant în țară, la Roma și la Paris figura în Salonul Societății Artiștilor Francezi cu numeroase premii, Severin apărea ca un artist consacrat din timpul vieții, a cărui sensibilitate simbolistă era reprezentată plenar în opere precum Vers l'infini (Spre infinit), Spre necunoscut (1915), Visări păgâne, Suferința etc. Referindu-se la Vers l'Infini și portretul lui Macedonski, Marin Simionescu-Râmniceanu revenea asupra unei obiecții fondatoare privitoare la sculptura simbolistă, aplicarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilitate simbolistă era reprezentată plenar în opere precum Vers l'infini (Spre infinit), Spre necunoscut (1915), Visări păgâne, Suferința etc. Referindu-se la Vers l'Infini și portretul lui Macedonski, Marin Simionescu-Râmniceanu revenea asupra unei obiecții fondatoare privitoare la sculptura simbolistă, aplicarea unei viziuni picturale volumelor, operație care se constituie și în modalitate de lectură simbolistă. "Dacă Severin modelează îndemânatic, apoi prin desenele sale și prin chipul "Macedonski" dovedește că nu gândește deloc sculptural. Niciun desen nu e văzut dintr-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1915), Visări păgâne, Suferința etc. Referindu-se la Vers l'Infini și portretul lui Macedonski, Marin Simionescu-Râmniceanu revenea asupra unei obiecții fondatoare privitoare la sculptura simbolistă, aplicarea unei viziuni picturale volumelor, operație care se constituie și în modalitate de lectură simbolistă. "Dacă Severin modelează îndemânatic, apoi prin desenele sale și prin chipul "Macedonski" dovedește că nu gândește deloc sculptural. Niciun desen nu e văzut dintr-o preocupare de volum, ci sunt vederi plane, picturale, urmărite pentru efectul tonurilor diferite în suprafață
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fațadă: apogeu al vizibilității (...)"317. O serie de lucrări de asemenea simboliste, precum Que faire, que dire... ô, mon rêve sau Ténébreusement nous entrons dans la vie sans être préparés. L'allure îndreptățesc observația lui Șirato privitoare la relația sculpturii simboliste cu literatura, relație sesizată pe un alt palier și de Adriana Șotropa "Titlurile indică explicit apartenența operelor la un repertoriu simbolist sugestia misterului, a angoasei, tristețea, durerea, visul (...)318. Devine semnificativ faptul că artistul reia în variațiuni același subiect prezentat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ténébreusement nous entrons dans la vie sans être préparés. L'allure îndreptățesc observația lui Șirato privitoare la relația sculpturii simboliste cu literatura, relație sesizată pe un alt palier și de Adriana Șotropa "Titlurile indică explicit apartenența operelor la un repertoriu simbolist sugestia misterului, a angoasei, tristețea, durerea, visul (...)318. Devine semnificativ faptul că artistul reia în variațiuni același subiect prezentat în lucrarea Spre infinit, una din versiuni aflâdu-se la Muzeul Național de Artă din Craiova, lucrare executată "à la cire perdue
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Teodor Burcă precum Dezolarea, Ursita, Prăbușirea. În Dezolarea, în mijlocul unei movile de cranii topite în blocul de ghips, stă un nud feminin a cărui postură corporală indică deopotrivă abandonul și extazul. Dincolo de exprimarea unei stări sufletești, fapt tipic pentru arta simbolistă, lucrarea precizează o dimensiune decadentă prin simbioza dintre iubire și moarte, cuplul freudian de forțe Liebenstriebe / Todestriebe care prezidează dinamismul dizolvant al existenței. Departe de a răspunde unor comandamente morale, compoziția relevă dimensiunea unei senzualități morbide, a unui transport voluptos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în scenă de un memento mori, pentru a o deturna către zona de ambiguitate unde angoasa și dorința, extazul și decepția, erotismul și moartea se întâlnesc. O întreagă serie Fără popas, Pocăința, Ursita, În mrejele satirului, Prăbușirea invocă fie extremele simboliste ale unui satanism decadent, fie punerea într-o ecuație plastică a unor stări sufletești complicate. Sub pelicula sensibilității simboliste se întrevede strălucirea fosforică, morbiditatea rafinată senzual a temelor decadente. O altă sculptură, Destinul, înfățișează un copil legat la ochi, ghidat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și decepția, erotismul și moartea se întâlnesc. O întreagă serie Fără popas, Pocăința, Ursita, În mrejele satirului, Prăbușirea invocă fie extremele simboliste ale unui satanism decadent, fie punerea într-o ecuație plastică a unor stări sufletești complicate. Sub pelicula sensibilității simboliste se întrevede strălucirea fosforică, morbiditatea rafinată senzual a temelor decadente. O altă sculptură, Destinul, înfățișează un copil legat la ochi, ghidat de o figură feminină lansată într-un sprint către o țintă imprecisă. Tensiunea dramatică dintre cele două personaje rezidă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modelajul mâinilor: Mâna de avar (1911), Mâna Diavolului, Mâna lui Dumnezeu, Mâna smulgătoare și La lutte éternelle. Ultima lucrare stă pe deplin sub semnul sensibilității rodiniene, integrând preocuparea pentru modelajul mâinilor într-o viziune de ansamblu, care topește celelalte metonimii simboliste. Pe un postament se înalță o piramidă formată din mâini care se înlănțuie, se strangulează, se arcuiesc nevrotic, spasmotic, deasupra lor înălțându-se într-un efort supraomenesc o mână cu palma deschisă într-un gest care nu sugerează forța, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
important în economia simbolică a compoziției, ea constituie suportul acestui chip care preia gesticulația dubitativă într-o crispare reliefată prin cuta dintre sprâncene și comisura buzelor, menită să sugereze o judecată pesimistă, rebarbativă. Și aici, literaritatea titlului constituie protativul temei simboliste ghidând lectura. Filip Marin făcea obiectul unor contestări vehemente în epocă din partea unor critici de artă precum Tudor Arghezi, care-l punea pe același loc cu Kimon Loghi și Costin Petrescu 320, disociindu-l sanitar de Brâncuși 321, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află în spațiul de sensibilitate simbolisto-decadentă al artei rodiniene, în notele macabre pe care le relevă o operă precum Poarta infernului. Îngerii căzuți au demnitatea baudelairiană a damnării satanice, pedeapsa subliniază dimensiunea reflexivă pe care o asumă seria de gânditori simboliști ieșiți de sub mantaua Gânditorului rodinian. Există în această galerie simbolistă mult mai puternic reprezentată decât ceea ce operele disipate ale sculptorilor pot invoca și apariții episodice precum cazul sculptorului ieșean George Swiacinsky. În articolul, "Opera senzațional de originală și frumoasă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
notele macabre pe care le relevă o operă precum Poarta infernului. Îngerii căzuți au demnitatea baudelairiană a damnării satanice, pedeapsa subliniază dimensiunea reflexivă pe care o asumă seria de gânditori simboliști ieșiți de sub mantaua Gânditorului rodinian. Există în această galerie simbolistă mult mai puternic reprezentată decât ceea ce operele disipate ale sculptorilor pot invoca și apariții episodice precum cazul sculptorului ieșean George Swiacinsky. În articolul, "Opera senzațional de originală și frumoasă a unui sculptor român la Paris" din Adevărul literar și artistic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
literar și artistic, Doctorul Ygrec semnala opera unui sculptor de origine română, George Swiacinsky, fost doctor în chirurgie la Iași, refugiat la Paris și devenit sculptor după moartea tragică a soției pe masa de operație. Sculptura lui Swiacinsky relevă trăsături simboliste și elemente mitologice pe care artistul le împrumută marilor poeme epice ale patrimoniului cultural universal. Criticul caută similitudinile cu folclorul românesc, pe care figurile simbolice le întrețin în polisemantismul funciar al confruntării dintre bine și rău, dintre "Ideal" și "Real
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca fondatori ai sculpturii moderne, cu ei vin "noile forme ale apusului francez și german"326. Gigantul (1906), Un Christ îndurerat (1908), Sfinxul (1912), Beethoven (1913), Rugăciune (1914), Zeul Războiului (1915), Răstignita sunt lucrările care omologhează influența rodiniană și sensibilitatea simbolistă la Paciurea, lucrări "în cari se văd dragostea și mila pentru tot ce este efort creator și durere"327. În cazul lui Paciurea, se manifestă două vârste ale simbolismului, una propriu-zis simbolistă, până în preajma Primului Război Mondial, cu opere precum Zeul Războiului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt lucrările care omologhează influența rodiniană și sensibilitatea simbolistă la Paciurea, lucrări "în cari se văd dragostea și mila pentru tot ce este efort creator și durere"327. În cazul lui Paciurea, se manifestă două vârste ale simbolismului, una propriu-zis simbolistă, până în preajma Primului Război Mondial, cu opere precum Zeul Războiului sau Sfinxul și una postsimbolistă, pentru care reprezentativă rămâne seria himerelor, unde simbolismul paciurian este împins către modernitate. Însă Paciurea nu reprezintă un caz excepțional în cultura română. Încă și mai surprinzătoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
himerelor, unde simbolismul paciurian este împins către modernitate. Însă Paciurea nu reprezintă un caz excepțional în cultura română. Încă și mai surprinzătoare în literatură este evoluția unui poet precum George Bacovia, care debutează în perioada Primului Război Mondial în 1916, cu volumul simbolist Plumb și marchează printr-o lungă continuitate interbelică un tardosimbolism care tinde către o metamorfoză abia după cel de-al Doilea Război Mondial, cu volumul Stanțe burgheze (1946). De altfel, o bună parte dintre sculptorii generației simboliste menționați mai sus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Brâncuși sau Christ încoronat cu spini (1907-1908) la Paciurea. Jean Jacquet remarca în cazul lui Paciurea că "în opera lui e mai multă literatură"328, cum am văzut, literaturitatea constituind și un mod de a revendica în registru peiorativ sensibilitatea simbolistă. Ne aflăm într-un punct de inflexiune de unde arta celor doi sculptori își precizează mai clar distanțele pe măsură ce Brâncuși alege o esențializare a formelor, iar Paciurea continuă linia rodiniană de o manieră personală, în lucrări precum Monumentul lui Mihai Eminescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prea mult cu dezastrul, cu catastrofa"330. În articolul, "Expoziția Societății "Arta Română"", din 1919, Francisc Șirato sesiza prin similitudine cu arta lui Brâncuși influența exercitată de Rodin atât la nivelul tematic și tehnic, cât mai ales la nivelul sensibilității simboliste înregistrate sub semnul unui vizionarism cu tendință spre esențializare, fapt care va deveni definitoriu pentru Brâncuși. "Pe d-l Paciurea îl frământă problema imaterialului (...). Acesta e coșmarul conștiinței de sine care tulbură sufletele artiștilor din epoca noastră: Rodin și alții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
forme prin reducerea liniilor constructive la maxima simplitate și prin animarea formei printr-o tehnică de subtilitate tactilă, extremă"331. Sfinxul (1912) și Zeul Războiului (1915) acoperă aceeași arie rodiniană a capetelor monumentale, dar cu o și mai pronunțată sensibilitate simbolistă decât la artistul francez, sensibilitate marcată în dimensiunea sumbră, angoasantă, către care deschid cele două opere. Numitorul comun între Frederic Storck și Oscar Spaethe îl constituie formația lor müncheneză, dar și ulterioara modulare a sensibilității lor artistice în direcția marcării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la München pentru studii, încă odată fiind marcată o solidaritate în jurul școlarizării secesioniste a artiștilor fondatori ai Tinerimii. Constantin Prodan este și mai explicit: "Ei sunt adevărați reprezentanți ai Tinerimei, pentru că amândoi au studiat la München, de unde au adus ideile simboliste de care erau influențați"332. Deși s-au bucurat în epocă de egal succes, o bună parte a criticilor, printre care se numără și Tudor Arghezi, Francisc Șirato vor face o distincție netă între cei doi, apreciind operele lui Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celălalt frământarea ideei, veșnic nemulțumită de realizările ei"337. În linia simbolismului invocat de Constantin Prodan se află și înclinațiile artistice ale reginei Maria, protectoarea Tinerimii artistice și a celor doi sculptori, și anume, direcția unui revival neobizantin de factură simbolistă, cu note secesioniste, reprezentat mai mult de Oscar Spaethe și direcția unui simbolism în linie secesionistă pătruns însă de un spirit clasic, reprezentat de către Frederic Storck mai ales la nivel tematic, prin seria de Salomei, dar și Eva sau Tentația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al formelor vivante, dar și a unei eleganțe străbătută de frisonul unei nervozități erotice. Sculptorul va descărca acest erotism în formele voluptuoase ale unei feminități aparent pasive, ca în Nud culcat sau Dormind, sau în reflectarea unor états d'âme simboliste, nudul fiind asociat unor stări reflexive, de orizont melancolic, ca în cele două statuete, Pe gânduri și Femeie pe gânduri. Diferența dintre ele este nu numai sesizabilă, ci și relevantă pentru traseul pe care-l ia arta simbolistă la Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
d'âme simboliste, nudul fiind asociat unor stări reflexive, de orizont melancolic, ca în cele două statuete, Pe gânduri și Femeie pe gânduri. Diferența dintre ele este nu numai sesizabilă, ci și relevantă pentru traseul pe care-l ia arta simbolistă la Storck. Prima proiectează în grația feminină, accentuând poziția șoldului pentru a marca curba voluptuoasă a coapsei, reflecția ca expresie a unei dorințe mâinile sunt împreunate ca pentru o rugăciune care, extrasă contextului religios, devine rugăminte pe când în cea de-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]