6,626 matches
-
-l salute; iar către jumătatea dimineții, când un tânăr blond se apropie o clipă de una din ferestre, fu primit cu o zgomotoasă ovație, la care băiatul răspunse cu un gest din mână atât de amabil Încât imediat Își adjudecă simpatia gloatei adunate În stradă. Generoasă, afectoasă, primitoare cu cine știa să-i câștige inima, populația Madridului avea să-i ofere mereu moștenitorului tronului Angliei, pe toată durata lunilor petrecute de el la Curte, aceleași dovezi de prețuire și de bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fereastră. Talie subțire, finețe, farmec... Or să fie o pereche minunată, el cu infanta noastră! Și Își șterse lacrimile cu colțul broboadei. Ca majoritatea zdrobitoare a publicului feminin, era de partea amorezului; și asta pentru că Îndrăzneala gestului său Îi atrăsese simpatia, și toți considerau afacerea gata Încheiată. — Păcat că flăcăul ăsta chipeș e eretic. Dar nu-i nimic: treaba poate fi aranjată de un confesor care-și știe meseria și de-un botez la timp. Buna femeie, În neștiința ei, credea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
rânjit ca de o glumă bună, dar atunci nu era momentul. Așa că se mulțumi să Înfrunte fără să clipească privirea dominicanului; ba și pe a celuilalt, care terminase cu scrisul și se uita la el cu o lipsă totală de simpatie prin găurile măștii. — Nu știu, zise căpitanul. Poate faptul că unul din ei, În primejdie de moarte, n-a cerut milă pentru sine, ci pentru camaradul lui. Inchizitorul și mascatul schimbară o scurtă privire incredulă. — Doamne sfinte, murmură călugărul. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Domnul cu ei cu toți. Am zis ceva mai Înainte că don Francisco de Quevedo frecventa cu plăcere treptele de la San Felipe; și În multe din plimbările lui era Însoțit de amici ca Licențiatul Calzas, Juan Vicuña sau căpitanul Alatriste. Simpatia lui față de stăpânul meu asculta, Între altele, și de o rațiune practică: poetul era mereu amestecat În tot felul de dispute, mergând de la gelozii și vorbe grele până la păruieli, cu mulți din colegii lui rivali, lucru foarte obișnuit În vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Francisco făcu câteva prezentări. — Căpitanul don Diego Alatriste y Tenorio... Îl cunoașteți pe Juan Vicuña... Diego Silva... Tinerelul este Íñigo Balboa, fiul unui militar căzut În Flandra. Auzind aceasta, Lope Îmi atinse o clipă capul cu un gest spontan de simpatie. A fost prima oară când l-am văzut, deși urma să mai am apoi și alte ocazii; dar Îmi voi aminti mereu Înfățișarea lui sexagenară și gravă, demnu-i aspect clerical Întărit de hainele negre, chipul uscățiv și părul cărunt tuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
culoare ori linie, se realizează pe sine însuși. Cuvântul și imaginea afirmă ființa lui interioară. în artă el depune mărturie despre ceea ce este ca făptură umană. Opera pe care o creează îl depășește, se întinde de la particular, într-o adâncă simpatie, spre ceea ce este general și odată terminată, îl dezvăluie nu numai pe cel care a realizat-o, ci și pe cel care o va primi. Uneori călărea, ca să spun așa, în gol. Atunci cobora dictafonul spre spinarea calului, strângând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
că majoritatea lucrurilor pot fi arse. Asta nu trebuie să ne împiedice să ne dăm seama că o ardere trebuie deosebită de alta, o distrugere de altă distrugere. Să arzi cu indiferență nu este același lucru cu a arde cu simpatie sau cu pasiune. Arderile făcute cu nepăsare, nonșalanță sau cinism sunt o crimă împotriva umanității. Arderea pe care noi o avem acum în fața noastră trebuie s-o realizăm într-un mod care să fie pe măsura obiectelor arse. Trebuie făcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
de la vreun unchi bogat din America?), reapăruse pe piață cu ziarul său propriu, de acoperire națională, în care continuase să combată la fel de bine. Ba chiar prea bine, fiindcă în prima parte a anilor nouăzeci nu se bucurase de prea multă simpatie din partea guvernanților, atrăgându-și chiar aversiunea personală a locatarului de la Cotroceni, care îi făcuse tot felul de șicane și chiar îi criticase în public prestația jurnalistică. Drept urmare, ziarul lui Lumânărescu își dublase tirajul și se putuse muta într-un sediu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
sus, ca un val irezistibil și n-ar fi vrut s-o contrarieze ori s-o jignească prin vreun gest de reticență în dragostea năvalnică pe care ea, în mod vădit, i-o purta. Era adevărat că nu avea nici o simpatie pentru privilegiații vechiului regim, dar - își spunea el - ce vină aveau copiii pentru isprăvile de odinioară ale părinților?... Că doar numai pe vremea dictaturii proletare dosarul de cadre putea hotărî fără drept de apel soarta unui om, doamne ferește. Acum
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
toamnă căsătoria Cameliei cu Bart era definitive stabilită. Draga de Camelica nu-și mai încăpea în piele de fericire că pusese mâna pe un așa bărbat. Se lăuda colegelor de studio, fără să își dea seama că nu trezea doar simpatii și bune gânduri în legătură cu ea, dar nu-i păsa ori se prefăcea că nu observă. Principiul era: cu cât mai multă invidie și scandal, cu atât mai multă notorietate publică. Părinții ei pregăteau de zor o nuntă ca-n povești
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
al marelui partid care guvernase țara după Revoluție avea să fie prezent. Auzind de asta, Camelia nu pierduse ocazia să se laude din nou, însă Bart primi vestea cu prudență și rezervă. Din fericire pentru el, care nu avusese niciodată simpatii politice înspre formațiunea fondată în niște împrejurări așa de furtunoase, zvonul cu tătuca în postură de naș avea sa fie dezmințit chiar de tatăl socru, care a ținut să facă precizarea memorabilă că nu de părintele patriei era vorba, ci
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
afară de încântat. Să dau nas in nas cu Toni Vardaru sau cu Sorin Lumânărescu și cu alții ca ei?... Doru Ionescu îl bătuse amical pe spate, zâmbind: Ce importanță are? Ca jurnalist și ca bun meseriaș nu trebuie să ai simpatii și antipatii, trebuie să ți vezi de meseria ta și atât. Crezi că jurnaliștii de la „Washington Post” au avut ceva personal de împărțit cu președintele Nixon, atunci când s-au angajat în dezvăluirile de presă legate de afacerea Watergate, care i-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
care îi informează pe frați în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști. Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907. În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.
Personalitatea zilei: Nicolae Cocea by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80658_a_81983]
-
mesajul ca atare: din punctul de vedere al ingeniozității sau al valorii de divertisment. Dată fiind abundența de mesaje publicitare comerciale din vremea noastră, lectura naivă devine tot mai rară: obișnuiți cu regulile genului, spectatorii îi recunosc convențiile și trucurile. Simpatia și antipatia pentru publicitate sînt deopotrivă de răspîndite: pentru mulți reclama e un gen de divertisment, o sursă de clișee glumețe, dar și de repere pentru ierarhiile de forță economică și popularitate; pentru alții, e doar un zgomot de fond
Publicitate electorală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7853_a_9178]
-
Subiectul e arzător: apropiatul concurs de Miss și Mister pentru clasa a IX-a. Deduc, din dialogul fetelor, că participarea la un asemenea concurs nu e deloc ușoară. Jocurile se fac și aici în culise. Depinzi de voturi bazate pe simpatii și relații de clan. Mă uit mai atentă la ele. Sunt frumoase amândouă, au o armonie plăcută a trăsăturilor. Dar au în același timp o rigiditate inexpresivă care le anihilează farmecul. E clar că nu citesc cărți sau că, poate
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
Regizorul danez Lars Von Trier, care și-a exprimat ieri "simpatia" pentru Adolf Hitler, a fost declarat joi "persona non grata" la Festivalul de la Cannes "cu efect imediat", dar nu a fost exclus din competiție, a anunțat conducerea festivalului, citată de AFP. "Consiliul de administrație condamnă foarte ferm aceste afirmații și
Lars Von Trier, persona non grata la Festivalul de film de la Cannes, dupa ce şi-a declarat "simpatia" faţă de Adolf Hitler () [Corola-journal/Journalistic/69978_a_71303]
-
și relațiile acestui șef al clanului Gambino cu familia și fiul său. Cine a fost Aniello "Neil" Dellacroce? Pe parcursul unei "cariere" îndelungate în fruntea unuia dintre cele cinci mari clanuri mafiote din New York - familia Gambino -, John Gotti și-a atras simpatia multora, grație eleganței și spiritului său. A fost poreclit de presa americană din epocă "The Dapper Don", deoarece îi plăceau hainele scumpe, dar și "Teflon Don", în virtutea capacității lui uimitoare de a ieși triumfător din procesele în care era acuzat
Al Pacino este din nou gangster. Va juca în filmul "Gotti: Three Generations" () [Corola-journal/Journalistic/70075_a_71400]
-
Să nu uit, m-am născut la 10 iulie 1929 în comuna Uliești, județul Dâmbovița. Și dacă am ramas necunoscut în țară, în schimb sunt autorul cu cele mai multe cărți din satul meu din întreaga lui istorie." Cronicarul îi urează cu simpatie lui Marin Ioniță să trăiască mulți ani și să zădărnicească astfel eventuală generozitate a primarului.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
lui Christos, numai atunci cînd sufletul oscilează între credință și necredință" (p. 43) Închizi cartea lui Gabriel Petric cu certitudinea că singurii oameni cu adevărat tragici sunt ateii. Nu e vorba de o pledoarie în favoarea ateismului, dimpotrivă, autorului îi simți simpatia față de creștinism, și totuși mesajul subliminal acesta e: glorie ateilor, că lor le revine demnitatea tragică a existenței.
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
părut întotdeauna un om agreabil, relaxat, cu umor. E drept, relațiile dintre noi nu aveau nicio componentă potențial conflictuală, de natură profesională sau politică. Eu eram companionul local al prietenilor săi bucureșteni, pe care îl trata cu un soi de simpatie condescendentă. Altminteri, nu i-am cerut niciodată nimic și nici nu îmi amintesc să îmi fi făcut vreun mare bine sau mare rău. Am făcut această destul de lungă introducere pentru ca cititorii să înțeleagă exact interesul meu pentru romanul lui Teodor
Întoarcerea la Taormina by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7386_a_8711]
-
de artificii brăzdînd un cer înghețat. Ritm alert de scriitor frenetic ascunzînd o răceală de mormînt devalizat. Urmarea acestei răceli profanatoare este că efectul tonului demolator se răstoarnă. Chiar dacă nu guști muzica lui Wagner, începi treptat să-l privești cu simpatie și, de la un moment dat încolo, nu-l mai poți lua în serios pe Nietzsche. Mai mult, atenția cititorului se mută de pe sensul frazelor pe virtuozitatea cu care au fost scrise. Căci, deși obnubilat de ceața vedeniilor vindicative, Nietzsche scrie
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
putea candida. Hohote, aprobări, ovații. Un aristocrat/politician/lider/militar vechi și-ar fi făcut sepuku într-o situație similară. Unul nou și-ar fi dat cel puțin demisia. La noi, prin contrast, vedem societatea civilă căzînd pe spate de simpatie (în paralel, Elena Udrea -ministru în Guvernul României - sfidează o comisie parlamentară de anchetă, iar lumea aplaudă ca la circ; imaginați-vă, dacă puteți, un episod asemănator în Congresul american sau în Parlamentul britanic!). Și, totuși, penibil cu adevărat nu
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
subția firul unei narațiuni asumat debile, astfel încât să se poată, finalmente, rotunji într-o structură capabilă să se autosusțină. Primii recenzenți ai cărții au sesizat acest defect inerent, accentuând poziția disprețuitor-detașată a autorului în raport cu personajele. Nici unul nu e tratat cu simpatie, iar cei a căror partitură trezește interesul cititorului sunt înfățișați - mai devreme sau mai târziu - în posturi compromițătoare. „Modalitatea autorului e simplă în concepție, dar complicată în exprimarea ei practică" (Davidson, 1927: 7) - iată o plastică formulare a stării de
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6751_a_8076]
-
Tudorel Urian CU PRECĂDERE în ultimii ani de viață ai eseistului, presa vorbea despre Alexandru Paleologu ca despre ultimul mare boier al acestei țări. Afirmația se întemeia mai degrabă pe un anumit tip de prezență fizică a celui dezmierdat cu simpatie de apropiați „conu Alecu", decât pe cunoașterea aprofundată a arborelui său genealogic. Aparițiile publice de după 1990 ale lui Alexandru Paleologu au fost de mare efect, tot mai rafinate cu înaintarea în vârstă a scriitorului. Costumelor impecabile, cu nelipsita batistă în
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
Eu nu mă bucur că dl. Becali a primit sentința asta, nici nu mă întristez. În schimb, s-a produs un fapt mult mai grav astăzi: primul ministru al acestei țări, înainte de pronunțarea acestei sențințe a declarat că are o simpatie personală pentru dl. Becali, în vreme ce sentința era așteptată. Am înghețat când am auzit așa ceva. După 150 de ani de când în țara asta se încearcă să se introducă principii, justiție, stat de drept, separarea puterilor, premierul României vine, deschide gura și
Ce spune CT Popescu despre condamnarea lui Gigi Becali by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79172_a_80497]