4,643 matches
-
Lactobacillus fermentum la alergătorii de maraton în timpul antrenamentelor de iarnă, timp de 4 luni, a dus la reducerea incidenței și gravității infecțiilor respiratorii [10] 1.3. OPȚIUNI TERAPEUTICE PENTRU SINDOMUL OBOSELII CRONICE Tratamentul farmacologic al sindromului oboselii cronice trebuie adaptat simptomatologiei fiecărui pacient, deoarece unii bolnavi sunt imobilizați la pat fiind incapabili să desfășoare activitățile vieții zilnice, iar la alții afecțiunea are o evoluție ciclică, cu perioade de ameliorări ce alternează cu recăderi. În general se consideră că tratamentul instituit precoce
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
fisurează, apoi se rupe, permițând hernierea nucleului pulpos. Datorită anatomiei regiunii, cele mai multe rupturi au loc în partea postero-laterală. Lezarea inelului fibros poate duce la eliberarea mediatorilor inflamației și consecutiv la durere intensă, chiar în absența compresiunii rădăcinilor nervoase. Simptomatologia este variabilă în funcție de localizarea herniei, fiind dominată de durere, care iradiază în regiunea deservită de rădăcinile nervoase afectate, dar și tulburări senzoriale în zonele respective, oboseala musculară și afectarea reflexelor. În formele grave se ajunge la paralizie (deficit motor și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
bolii [60]. Spondilita anchilozantă (spondilita reumatoidă sau boala Bechterew), care este o artrită inflamatorie de etiologie autoimună localizată la nivelul articulațiilor vertebrale, sacroiliace, umerilor, genunchilor, șoldurilor și picioarelor, are o evoluție progresivă, imprevizibilă, cu perioade de agravări și ameliorări. Inițial simptomatologia se limitează la dureri și limitarea mobilității articulare, dar cu timpul, pe măsură ce afecțiunea se agravează, apar și modificări morfofuncționale reprezentate de excrescențe osoase ce prin fuziune ajung să rigidizeze și să deformeze coloana vertebrală și articulațiile costovertebrale, limitând
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
România rurală este, în medie, de 20,13 la mia de de născuți vii, această medie înregistrând variații mari pe zone și pe județe. În ceea ce privește România rurală, aceasta este compusă din zone tipologic distincte în privința mortalității infantile, ceea ce atestă că simptomatologia crizei sentimentului dăinuirii genealogice a familiei și a neamului (speranța de supraviețuire genealogică) este diferențiată regional. În raport cu cele patru cascade ale mortalității infantile, vom constata că toate cele 41 de județe se încadrează în tipologia zonelor cu valori de uriașă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
susceptibile să apară în timpul psihoterapiei. Astfel, tablourile semiologice atât de diferite ca anorexia mentală, crizele de bulimie, eșecul școlar, fobiile școlare, comportamentele toximaniace, unele comportamente delincvențiale pot apărea, în realitate, ca tot atâtea manifestări ale luptei contra stărilor depresive. Elaborarea simptomatologiei depresive este unul dintre elementele esențiale ale travaliului psihic al adolescenței (vezi capitolul 6). Se înțelege, în aceste condiții, că această non-elaborare, oricare l-ar fi cauzele, poate provoca comportamente deviante sau simptomatice multiple. Un studiu epidemiologic ca acela al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lejere, 7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă de prevalența tulburărilor depresive notabile constatată în mod obișnuit la adult. Kaplan și colab. (1984) nu constată diferențe legate de sex, contrar celor existente la adult și celor constatate de alți autori. Kashami și colab. (1987
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
41%. Quemada și colab. (1985) evaluează frecvența manifestărilor depresive într-o populație de adolescenți și tineri adulți studenți care au venit la consultație într-un centru medico-psihologic universitar. Din 504 subiecți cu vârste între 17-29 de ani, 55% prezintă o simptomatologie depresivă, indiferent de etiologia lor. Dacă luăm în considerație motivul consultației, procentul este și mai ridicat. 62% dintre pacienți au acuzat înainte probleme de natură depresivă. Totuși, pacienții numiți „deprimați” nu par a fi fost selectați pornind de la criterii diagnostice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asemenea, frecvența manifestărilor simptomatice (tulburări de comportament alimentar, hipersomnie diurnă) asociate cu depresia. Într-o populație de 279 adolescenți cu vârste între 12-20 de ani (Fahs, 1994) recrutați în cadrul unei consultații specializate pe „psihopatologia adolescentului”, 102 (36,5%) prezintă o simptomatologie depresivă, cu predominanță feminină. Vârsta medie a băieților grav deprimați este în mod semnificativ mai scăzută (15,6 ani) decât cea a fetelor. Aceste 102 cazuri cu probleme depresive se repartizează în 29 cazuri de episod depresiv major (10,4
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la pericol a propriului lor corp: vagabondaj, delincvență, activitate sexuală neadaptată vârstei, automutilări, tentative de suicid. Dar aceste antecedente nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei așa cum arată studiul lui Brand și colab. (1996), în care a fost comparată simptomatologia depresivă a adolescenților deprimați cu antecedente de abuzuri sexuale cu cea a adolescenților care nu prezentau aceste antecedente. După Brand și colab., prima categorie prezintă o stimă de sine mai scăzută și, mai ales, simptome de stres post-traumatic (cu atât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Adesea sau totdeauna Calme 68% 32% Tensionate 45% 55% Foarte tensionate 24% 76% CONTEXT FAMILIAL: ABORDĂRI PSIHOPATOLOGICE ȘI INTERACȚIUNI FAMILIALE După aceste precizări epidemiologice, să revenim la o analiză clinică. Din punct de vedere psihodinamic, este important să distingem diferitele simptomatologii clinice. În situația existenței unei „stări depresive”, părinții trebuie mai ales să respecte travaliul psihic normal al adolescentului, fără să-i blocheze aspectul evolutiv printr-o „criză parentală” care ar interfera și ar amplifica starea de proastă dispoziție, de plictiseală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rară situația în care cererea de consultație survine după o perioadă de 6 până la 18 luni după instalarea acesteia. JULIEN - IGNORAREA DEPRESIEI Julien, 14 ani și jumătate, are dificultăți care au apărut cu 17 luni în urmă. El prezintă o simptomatologie tipică depresiei, cu o stare de tristețe importantă, dificultăți de adormire, treziri nocturne frecvente, senzație de oboseală frecventă, iritabilitate neobișnuită, sentiment de devalorizare, dificultăți de concentrare și de atenție. Rezultatele sale școlare s-au înrăutățit în mod clar, dar cum
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această situație justifică supravegherea ambulatorie regulată timp de unu până la doi ani după un episod depresiv major al adolescentului. Aceste recidive amplifică efectul depresiei asupra vieții sociale a acestor adolescenți. Kandel și colab., în studiul lor din 1986 privind impactul simptomatologiei depresive manifestate în adolescență asupra tinerilor adulți, constată tulburări de dispoziție și de comportament și distorsiuni în organizarea capacităților de relaționare. Pentru aceștia, depresia acționează ca un impact traumatic, distrugând armonia dezvoltării psiho-cognitive ce se va traduce ulterior prin disfuncții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
factorilor predictivi ai afecțiunii bipolare la adolescență este susținută de mai multe considerente: - studiile epidemiologice (Loranger, 1978; Perris, 1966; Winokur și colab., 1969) indică faptul că 35% dintre adulții bipolari descriu episoade depresive din timpul adolescenței; - referirile asupra existenței unei simptomatologii depresive care precede o fază maniacală sunt prezente în mod frecvent în literatură; - debutul unei tulburări bipolare în prima adolescență constituie un factor defavorabil cu mare incidență suicidară, cu oscilații frecvente ale dispoziției cu efecte necontrolabile asupra dezvoltării afective și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim în această situație constatări făcute deja la adultul deprimat (în raport cu subiectul non-deprimat). În schimb, adolescenții în „remisie” nu par a avea un „stil cognitiv” care să-i diferențieze net de adolescenții martori atunci când simptomatologia depresivă dispare. Această situație este diferită față de constatările efectuate la adult. Autorii găsesc totuși o corelație între scorurile obținute la CESD, superioare valorii prag dar fără criteriile EDM, și factorii cognitivi perturbați (cogniție negativă în special). Problema pe care o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în copilărie sau adolescență. În anii șaptezeci articole din ce în ce numeroase se referă la patologia timică gravă la copii și chiar la adolescenți, chiar dacă la congresul de la Stockholm din 1971 se mai discuta încă dacă este posibilă diferențierea simptomatologiei depresive a adolescenței de o adevărată depresie. Feinstein și Wolpert (1973), Carlson și Strober (1978) sunt printre primii autori care au descris cazuri clinice de copii și adolescenți suferind de o afecțiune maniaco-depresivă. Ei precizează în același timp raritatea unui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
precizează în același timp raritatea unui astfel de diagnostic. Începând cu anii optzeci, articolele sunt din ce în ce mai numeroase. Cităm spre exemplificare: - Dugas și colab. (1985), care raportează trei cazuri de sindrom Cotard, delir de negare a organelor. Este vorba de o simptomatologie bogată, întâlnită frecvent în stările melancolice, stările mixte și postmelancolice. În două cazuri (băiat de 16 ani, fată de 14 ani) autorii consideră că este vorba despre o tulburare bipolară. Al treilea caz, un băiat de 15 ani, a murit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de iubire, focalizate asupra unui adolescent deosebit. Unele mecanisme halucinatorii cenestezice se regăsesc în acest context de exaltare sexuală. Dispoziția este de asemenea exaltată, euforică, fiind înlocuită uneori de o tematică depresivă. Debutul a fost brutal. Pe de altă parte, simptomatologia actuală a fost precedată, se pare, de o perioadă de aproximativ un an marcată de o disforie latentă, fără a se putea vorbi despre o stare depresivă clară. Episodul actual ar putea corespunde unei modificări a dispoziției în direcția unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
identifica următoarele elemente predictive ale afecțiunii maniaco-depresive: - debutul rapid al simptoamelor cu o lentoare psihomotorie clară și o dispoziție congruentă comportamentelor psihotice; - antecedentele familiale; - schimbarea dispoziției indusă prin tratament antidepresiv. În același mod, Halfon, Dugas și colab. (1986) analizează retrospectiv simptomatologia a 21 de adolescenți cu vârste între 13 și 19 ani diagnosticați cu „tulburare timică”, „schizofrenie” sau „psihoză schizo-afectivă”. Acești autori aduc următoarele argumente în favoarea tulburărilor timice: - antecedente familiale privind manifestarea tulburărilor timice la rude de gradul întâi; - delir și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
plângea niciodată. Totuși, odată cu intrarea în ciclul școlar primar au apărut tulburări alimentare marcate alternativ de perioade de anorexie, dar mai ales de bulimie, ceea ce o expunea pe Christine glumelor răutăcioase ale celorlalți. Bulimia a devenit mai accentuată odată cu debutul simptomatologiei depresive. În antecedentele familiale, o mătușă din partea tatălui a prezentat un sindrom halucinatoriu la vârsta de 35 de ani, iar mama Christinei a fost tratată pentru o depresie provocată de gelozie. Datorită apariției tulburărilor psihopatologice la puțin timp după prescripția
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la stările de lor de rău nedefinite. Nu sunt rare situațiile în care acest medicament să fie utilizat uneori pentru o tentativă de suicid după cum am prezentat deja. Totuși, dacă analizăm ceea ce s-a întâmplat, adolescentul prezintă în general o simptomatologie depresivă (cf. relația dintre sinucidere și depresie) cu o diminuare sensibilă sau chiar o prăbușire în planul rezultatelor școlare în special, o repliere asupra lui însuși, tulburări de somn sau o tendință spre accidente repetate. În sfârșit, interogarea directă într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ultimele 6 luni (7,5%) cu cei care au avut deja o tentativă de suicid (3,3%), autorii constată că aceste două grupuri au profiluri distincte, în ceea ce privește comorbiditatea. În studiul lor, tentativele de suicid sunt în mod semnificativ asociate unei simptomatologii a angoasei de separare și mai ales consumului de substanțe, ceea ce nu este cazul pentru ideile suicidare. De asemenea, într-un studiu asupra unor adolescenți spitalizați la Montréal, Macotta (1999) îi separă pe cei care au avut idei suicidare (IS
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
efecte secundare: tulburări digestive la patru pacienți, cefalee și sedare la alți doi, dar aceste efecte nu sunt decât tranzitorii și n-au necesitat modificarea posologică. Tratamentul n-a trebuit să fie întrerupt decât la doi pacienți, datorită apariției unei simptomatologii hipomaniacale. Ambrosini și colab. (1999) evaluează eficiența și toleranța sertralinei în cadrul unui studiu deschis realizat ambulatoriu asupra a 53 de adolescenți care prezentau un episod depresiv major. După două săptămâni de tratament, scorurile obținute la diferite scări de evaluare arată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
accentua această trăire a violenței pulsionale și întări prin contralovitură nevoia de interiorizare. GAÉTAN - O CREȘTERE A INHIBIȚIEI Gaétan, 16 ani, a fost consultat după o tentativă de suicid cu ajutorul medicamentelor realizată chiar cu antidepresivul care i-a fost prescris. Simptomatologia lui Gaétan conține o dezinvestiție relativă însoțită de pasivitate, indiferență și eșec școlar de asemenea relativ: tocmai a repetat anul școlar. Gaétan trăiește într-o familie unde există conflicte și o neînțelegere cronică în cadrul cuplului; tatăl este un om rigid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și mai intuitivi în cadrul propriei sfere de expertiză. Pe parcursul cărții mă refer la persoana hipnotizată sau discutată în context ca „pacient” în loc de mai puțin peiorativul „client”, ceea ce poate părea a fi ciudat în cadrul fenomenologic-umanist descris mai sus. Dar multe din simptomatologiile adresate și din intervențiile sugerate sunt la fel de relevante pentru medici ca și pentru consilieri și psihologi, care de obicei preferă termenul „client”. Mai mult, „pacienții” la care se face referire sunt considerați a fi responsabili de propriile probleme de sănătate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în cele ce urmează este evident că ei nu sunt de fapt separați, ci între ei apar suprapuneri considerabile. Povestea Toate psihoterapiile se bazează pe o „poveste” teoretică sau o „hartă” care de obicei explică etiologia problemei de prezentare, precum și simptomatologia, modul cum este ea menținută și cum poat fi tratată. Unele „povești” terapeutice sunt extrem de elaborate (de exemplu psihanalizaă, în timp ce altele sunt mai sărăcăcioase (de exemplu terapia comportamentalăă. În general există încercări de justificare a poveștii în termeni de cercetare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]