1,917 matches
-
dintre venele țintă și sinusul coronar, prezenței valvelor sau tortuozităților [8-10,12-14]. Se face utilizând o sondă cu balonaș, asemănătoare cu sondele Swan-Ganz sau chiar cu una dintre acestea, deși unii operatori consideră că balonașul Swan-Ganz este prea dur pentru sinusul coronar, putând favoriza disecția acestuia. Disecția poate fi și urmarea distensiei accidentale a balonului într-o venă de dimensiuni inadecvate (un ram al unei vene principale). În circa 20% din cazuri poate apare o extravazare a substanței de contrast către
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
1000 ml ser fiziologic (dacă situația hemodinamică o permite), combinat cu 2×600 mg acetilcisteină/24 ore [8,10,13,14]. Există și implantatori extrem de experimentați care pot și efectuează plasarea sondei de ventricul stâng chiar și fără angiografia de sinus coronar. 4. Accepțiunea actuală generală este că plasarea ideală a sondei de ventricul stâng se face la nivelul postero-lateral, această zonă oferind rezultate optime atât imediate cât și la distanță. Stimularea apexului ventriculului stâng sau a peretelui anterior este descurajată
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
înlocuite mai des sau chiar dacă, odată cu ameliorarea hemodinamică de durată, se poate tenta ulterior o poziție electrică mai bună fără a face rabat la cea anatomică, în cazul resincronizării cardiace rezultatul hemodinamic este cel care contează. Sondele plasate în ramurile sinusului coronar sunt în general bine suportate, temerile inițiale legate de tromboza acestuia dovedindu-se nefondate. Ocluzionarea unor vene mici, ca și fibroza aferentă, sunt surclasate de variantele anastomotice ale circulației venoase cardiace. Dislocarea sondei de ventricul stâng dintr-o poziție
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
nu necesită monitorizare fluoroscopică. Apoi sonda se fixează în mod clasic de planul subiacent. 5. În perioadele de început ale CRT sonda de ventricul stâng era plasată prima. Practica a fost în mare parte abandonată întrucât tentativele de cateterizare ale sinusului coronar pot fi urmate de bloc de ram drept traumatic în circa 20% din cazuri, ceea ce poate avea drept consecință blocul total (să nu uităm că acești pacienți au din start bloc major de ram stâng). Fiindcă rata de succes
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
sondei de ventricul stâng a ajuns în prezent, în mâini experimentate, la 95% se preferă plasarea sondei de ventricul drept inițial [8]. Noi preferăm în continuare plasarea inițială stângă a sondei, impresia noastră fiind că manipularea sistemelor de abord ale sinusului coronar se poate face mai ușor într-un cord care nu are alte sonde deja plasate, sonde care la rîndul lor ar putea fi dislocate de aceste manevre. Problema eventualului risc de bloc total o rezolvăm prin plasarea în toate
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
la rîndul lor ar putea fi dislocate de aceste manevre. Problema eventualului risc de bloc total o rezolvăm prin plasarea în toate cazurile a stimulării externe temporare femurale, accesul la această venă putând sluji și la tentativa de identificare a sinusului coronar prin abord inferior cu catetere de electrofiziologie dedicate, dacă abordul pe calea superioară se dovedește dificil. Poziția optimă a sondei de ventricul drept nu este încă definită, fiind relaționată și cu poziția celei de ventricul stâng (un alt motiv
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
în stadii avansate de insuficiență cardiacă) se poate lua în considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a sondei atriale în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
atriale în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție/perforare de sinus coronar care opresc procedura, lipsa anatomică a venelor țintă adecvate) sonda de ventricul stâng nu a putut fi plasată, se obturează canalul de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție/perforare de sinus coronar care opresc procedura, lipsa anatomică a venelor țintă adecvate) sonda de ventricul stâng nu a putut fi plasată, se obturează canalul de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual în cutia stimulatorului și se tentează stimulare epicardică a
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual în cutia stimulatorului și se tentează stimulare epicardică a ventriculului stâng. Aceasta are marele avantaj că poate plasa sonda de stimulare în zona dorită ventriculară (postero-laterală) indiferent de „oferta” anatomică a sinusului coronar. Metodele actuale de abord toracotomic minim invaziv sau chiar toracoscopic, alături de lipsa expunerii la radiații (procedurile de resincronizare, fiind cele mai complexe proceduri de implantologie, se asociază și cu cea mai mare expunere la radiații, atât a pacientului cât
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
rămâne prelungit mai multa vreme [31,32]. Colecistita xantogranulomatoasă este o inflamație pseudotumorală care poate mima tumora de VB, diagnosticul fiind realizat prin biopsie. Întărirea continuă a stratului mucos, intern, la CT este sugestivă pentru diagnostic [33]. Adenomiomatoza, datorată dilatării sinusurilor RokitanskyAschoff are aspect de diverticuli intramurali. Diagnosticul poate fi realizat la ecografie cu rezoluție înaltă sub forma de leziuni chistice intramurale cu artefacte „în coadă de cometă” sau la RMN prin identificarea de leziuni chistice intramurale [34,35]. Formele protruzive
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuţ Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92177_a_92672]
-
DE REZOLVARE CHIRURGICALĂ Toate tipurile de disecții aortice acute se abordează de către chirurgul cardiovascular prin CEC, prin canularea arterei femurale sau axilare pentru perfuzia arterială, drenaj venos unic prin canulă în atriul drept, cardioprotecție anterogradă în ostiile coronare și în sinusul coronar, vent apical sau în vena pulmonară și constă în înlocuirea segmentului ce conține poarta de intrare cu deșirarea intimală cu o proteză de Dacron și restabilirea fluxului sanguin în lumenul adevărat. -Disecția aortică tip A, localizată doar pe aorta
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
regiunea cordului interesată în procedură și tipul BCP necesar (total sau parțial), încanularea venoasă se realizează cu canulă unică, care prezintă orificii laterale, sau două canule, una introdusă în cava superioară și una în cava inferioară. Administrarea cardioplegiei retrograde prin sinusul coronar se realizează prin atriul drept sau direct la vedere după atriotomie dreaptă. În cazul utilizării BCP total cu încanularea celor două vene cave se aplică două șnururi în jurul celor două vene cave în vederea izolării complete a canulelor venoase de
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
formează singur orificiul esofagian. În alte situații la formarea orificiului participă ambii stâlpi diafragmatici. Herniile prin orificiile aortic și cel al venei cave inferioare sunt cu totul excepționale. Hiatusurile diafragmului sunt în număr de trei și sunt reprezentate de:1.sinusul Morgagni - reprezentând spațiul median dintre cele două fascicule sternale;2.fanta lui Larrey - este situată între porțiunea sternală și cea costală a diafrag-mului;3.hiatusul lui Bochdaleck - reprezentând spațiul dintre porțiunea costală și cea lombară. Aceste hiatusuri, când sunt largi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
diafragmatice congenitale sau câștigate. RAPORTURILE DIAFRAGMULUI Diafragmul are raporturi atât cu viscerele toracice, cât și cu cele abdominale. În cavitatea toracică are raporturi în porțiunea mijlocie cu pericardul și inima, iar către lateral cu pleura și bazele plămânilor. La nivelul sinusurilor costodiafragmatice stabilește raporturi cu peretele toracic. Fața abdominală a diafragmului, căptușită de fascia diafragmatică inferioară și peritoneul parietal, vine în raport cu fața superioară a ficatului, fornixul gastric, unghiul splenic al colonului și splina (fig. 8.8-8.11). Posterior și medial diafragmul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și circulă liber în sânge , în timp ce, celulele reticulare nediferențiate rămân într-un număr constant , celulele derivate din ele se înmulțesc, ajungând să domine , dând aspectul morfologic al organelor hematopoietice. În toate organele hematopoietice există o vascularizație abundentă , formând lacuri sau sinusuri vasculare , cu circulație mai lentă, în vederea asigurării proceselor biochimice. Pereții sinusurilor vasculare sunt tapetați cu celule endoteliale cu morfologie și funcții diferite de cele ale celulelor reticulare nediferențiate. Celulele endoteliale contribuie la reglarea procesului de “citodiabază” prin care sunt admise
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
un număr constant , celulele derivate din ele se înmulțesc, ajungând să domine , dând aspectul morfologic al organelor hematopoietice. În toate organele hematopoietice există o vascularizație abundentă , formând lacuri sau sinusuri vasculare , cu circulație mai lentă, în vederea asigurării proceselor biochimice. Pereții sinusurilor vasculare sunt tapetați cu celule endoteliale cu morfologie și funcții diferite de cele ale celulelor reticulare nediferențiate. Celulele endoteliale contribuie la reglarea procesului de “citodiabază” prin care sunt admise in circulația sanguină, numai celulele maturate , elaborate din parenhimul hematopoietic . Pe
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
reticulină. Ele reprezintă componenta celulară fixă ( deci o celulă cu rol de susținere ). Fibrele de reticulină sunt subțiri, fine, lungi, anastomozate între ele, formând o rețea în ochiurile căreia se găsesc celule hematoformatoare. § compartimentul vascular (componenta vasculară) este reprezentată de sinusuri și sinusoide, care sunt de fapt, echivalentul capilarelor din celelalte organe, de care se deosebesc prin: calibru mai larg și neuniform, confluează formând ‘’ lacuri’’ sanguine, au pereții discontinui, la formarea pereților participând și celula reticulată, ceea ce face ca, între
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
granulocitară, megacariocitară, ele având o serie de particularități. Astfel, eritroblaștii se găsesc sub formă de ‘’cuiburi’’ sau ‘’insule eritroblastice’’ (în centru un macrofag care hrănește cu fier eritroblaștii din jur). Elementele granulocitare sunt răspândite uniform. Megacariocitele apar mai ales în jurul sinusurilor, deoarece în sânge își varsă trombocitele (fragmente de citoplasmă). Proporția între elementele eritrocitare și granulocitare este de 3\ , 4\ 1. § țesutul adipos - este alcătuit din vacuole ce umplu spațiile dintre celulele hematopoietice, țesut ce are o serie de particularități, fiind
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
târziu, în timusul embrionar, celula mamă începe diferențierea limfoidă, transferându-se pe culturi, vor da naștere la limfocite. Originea medular-osoasă a celulelor „T” se datorează faptului că, la organismele depopulate limfocitar, refacerea limfocitului „T” nu se obține prin grevare de sinus, ci prin transplantare de măduvă osoasă de la animale singeneice normale. Rezultatele studiilor din ultimii ani asupra sistemului linfoid, au demonstrat existența a trei grupe de limfocite: 1) Limfocitele „T” - formate la nivelul timusului și care, după eliberare în întreg organismul
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
inferioare aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior, conținând ramură terminală a arterei coronare din dreapta și vena cordiș media. Extremitatea superioară al sântului interventricular posterior fuzionează cu sântul coronar, în a cărei jumătate stânga se află sinusul coronar, confluentul venelor proprii ale inimii. - Fetele pulmonare (Facies pulmonalis) la dreapta este formată de atriul și urechiușa dreapta, iar la stanga de ventriculul și urechiușa stânga, la care se adaugă și atriul stâng pe o mică porțiune. Fetele pulmonare vin
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
sau auricule (Auricula atrii), net delimitate la suprafață de atrii, cu origine embriologica diferită de restul atriilor. La nivelul atriului drept, se evidențiază sântul terminal (Sulcus terminalis cordiș), care separă compartimentul de vărsare a venelor cave, așa- numita porțiune sinusală (Sinus venarum cavarum) de restul atriului. CAVITĂȚILE INIMII Inima este formată din patru compartimente. Cele de primire a sângelui se numesc atrii (Atrium cordiș), iar cele din care pleacă sângele spre corp, respectiv spre plămân se numesc ventricule (Ventriculus cordiș), separate
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
ventricule (Ventriculus cordiș), separate unele de altele prin septul atrioventricular (Septum atrioventriculare). - Atriul drept (Atrium dextrum), de forma cuboidă, este alcătuit din două părți distincte: una posterioara, boltita și cu pereți netezi, în care se varsă cele două vene cave (Sinus venarum cavarum) și alta ce corespunde atriului primitiv, delimitata de primă printr-un șanț la suprafață (Sulcus terminalis) și o creasta spre interior (Crista terminalis), fiind străbătuta de mușchi în formă de pieptene (mm. pectinati) dirijați de la creasta terminală spre
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
inferioris) mărginit lateral de un vestigiu embrionar numit „valvula Eustachio” (Valvula venae cavae inferioris). Între deschiderile celor două vene cave se desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar, printr-un orificiu cu diametrul de 8 mm, străjuit la dreapta de o relicva embrionara, „valvula Thebesius” (Valvula sinus coronarii). Septul interatrial are o depresiune ovala (Fossa ovalis), cu o bordura semicirculara (Limbus fossae ovalis). În vecinătatea septului interatrial
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
se desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar, printr-un orificiu cu diametrul de 8 mm, străjuit la dreapta de o relicva embrionara, „valvula Thebesius” (Valvula sinus coronarii). Septul interatrial are o depresiune ovala (Fossa ovalis), cu o bordura semicirculara (Limbus fossae ovalis). În vecinătatea septului interatrial se remarcă o serie de orificii mici (Foramina venarum minimarum) prin care se varsă în atriul drept sângele colectat de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]