4,821 matches
-
odată identificate toate elementele, japonezii se mișcă de două ori mai repede decât ceilalți! Ei o știu și se sprijină un pic pe această capacitate care explică excelența culturii nipone a informației și atenția de care se bucură aceasta. Din sistematizarea colectivă a studiului semnelor, așa cum apar ele În prezent, și din memorizarea lor În trecut, rezultă o aptitudine remarcabilă de a vedea Înaintea celorlalți cum poate arăta viitorul apropiat. Viteza, organizarea și logistica fac restul, dar nu este vorba În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
afla deja de trei ani În declin, fără perspectiva scoaterii pe piață a unor medicamente noi, care să prefigureze o speranță de relansare a cifrei de afaceri. În fața acestei constatări alarmante, președintele Hiroaki Shigeta decide stimularea vânzării produselor existente prin sistematizarea unui transfer de cunoștințe tacite În domeniul comercial, pornind de la rezultatele celor mai bune comportamente ale firmei. La fel ca În Franța, agenții medicali din Japonia se Întâlnesc direct cu medicii care prescriu tratamente, iar din această relație rezultă vânzarea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
din cauza eficienței sale limitate, cu benzile desenate manga, iar lucrurile merg mult mai bine de atunci! Prima etapă a programului s-a concentrat asupra sistemului și a organizației, iar, astăzi, aceste infrastructuri propriu-zise funcționează. Etapa următoare consta În introducerea și sistematizarea de noi valori În Întreprindere, vizând schimbarea În management. Mai era Încă mult de lucru, În special În privința aspectelor legate de proprietatea intelectuală, care face obiectul unui efort considerabil. Demersul grupului Asahi În privința gestionării cunoașterii este intim legat de marketing
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
reclamă. Arta de a executa fulgerător scoaterea sabiei din teacă, lovirea, scuturarea armei de sîngele (imaginar) al inamicului și repunerea ei În teacă, Încheind În poziția inițială seiza (așezat În genunchi), ca și cum nimic nu s-ar fi Întîmplat. Chiar dacă o sistematizare abuzivă a clișeelor trebuie evitată, ele conțin adesea o doză de adevăr. Mai puțin În restaurante, unde reproducerile plastice ale felurilor de mîncare sînt expuse În vitrină! Această descriere corespunde unei dorințe de a Înțelege logica relațională și a comunicării
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
clișeelor trebuie evitată, ele conțin adesea o doză de adevăr. Mai puțin În restaurante, unde reproducerile plastice ale felurilor de mîncare sînt expuse În vitrină! Această descriere corespunde unei dorințe de a Înțelege logica relațională și a comunicării În Japonia. Sistematizarea ei exagerată ar fi extrem de abuzivă. Trebuie mai degrabă să vedem aici, ca În cazul unei culturi particulare a strategiei, un fundal, o țesătură de referințe, deprinderi și propensiuni comportamentale. Japonia este o țară modernă, alcătuită din indivizi ce revendică
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Începe să se impună conversația maieutică (socratică), inițiată de unul dintre cei mai mari dascăli ai tuturor timpurilor, Socrate. Ceva mai târziu, În Antichitate, odată cu apariția alfabetului și a scrisului pe papirus, se face din nou un important pas Înainte. Sistematizarea și răspândirea treptată a limbajului scris a contribuit la structuralizarea școlară a educației, căci Învățarea lecturii a necesitat prezența unor tineri reuniți În jurul unui magister. Citirea vreunuimanuscris prețios de către magister, dictarea, era Însoțită de repetarea cu voce tare și memorarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic); b) funcția de clarificare, de sintetizare și aprofundare a cunoștințelor, cu care elevii au avut un anumit contact cognitiv În prealabil (conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și organizat de informații și de idei, de impresii și de păreri, de critici și de propuneri În jurul unei teme sau chestiuni determinate În scopul: a) examinării și clarificării (aprofundării) În comun a unor noțiuni și idei; b) consolidării și sistematizării datelor și conceptelor cu care participanții au avut un contact cognitiv În prealabil; c) explorării unor analogii, similitudini și diferențe dintre diverse teorii, concepții, strategii; d) efectuării unor analize de caz, literare etc.; e) soluționării unor probleme teoretice și practice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
referatul de bază ce va incita la discuții; În cazul unei dezbateri, deschiderea se poate realiza prin prezentarea a două referate care vor cuprinde puncte de vedere sau soluții diferite); - dezbaterea propriu-zisă (cuprinde luările de cuvânt ale participanților); - sintetizarea rezultatelor (sistematizarea concluziilor și argumentelor la cares-a ajuns, Însoțite de aprecieri; se subliniază elementele noi, contribuțiile personale, caracterul original și cutezanța opiniilor exprimate etc.). 4. Metoda dezbaterii Phillips-661tc "4. Metoda dezbaterii Phillips‑661" În funcție de complexitatea subiectului luat În discuție, a problemei de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lectură 1, extrase de teze principale etc. O mai mare importanță trebuie acordată Însușirii unor deprinderi de „lectură creatoare”, consacrate prelucrării cunoștințelor reținute pe baza lecturii, sub forma Întocmirii de rezumate, conspecte și planuri, a efectuării unor teme scrise de sistematizare și fixare a cunoștințelor, de valorificare a cunoștințelor prin elaborare de referate, compuneri, eseuri, lucrări de trimestru (semestru) sau de an, articole etc. și supunerea unora dintre acestea discuției colective, prin organizarea de microsimpozioane, ședințe de cerc etc. Deoarece se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
logice necesare. Experimentul necesită o gândire formală. Așa cum remarcă Louis Not, accesul la demersul experimental implică putere de a raționa enunțurile verbale simple, admise cu titlu de ipoteze, ceea ce presupune, după Piaget, coordonări noi privind combinarea, pe de o parte, sistematizarea reversibilității, pe de altă parte (Astolfi, Develay, 1991). Aceasta nu Înseamnă că elevii din școala primară nu pot fi angajați În activități cu caracter experimental. Ei pot efectua activități premergătoare ajungerii la experiment ca, de exemplu: activitățile de investigație orientate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
productive - pe studierea modului exemplar de organizare și conducere a unei secții dintr-o fabrică, dintr-o uzină; stilul de muncă - pe exemplul conducerii concrete a unei instituții socioculturale; amplasarea optimă a unei construcții - pe cazul concret al unui edificiu; sistematizarea optimă a unei localități - pe exemplul pozitiv al unui oraș, al unui cartier, sat etc.; deviațiile comportamentale- pe cazul cunoscut al unor persoane cu abateri de la disciplina muncii și a vieții colective etc. Actuala dinamică a curriculumului școlar, expresie a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
propun și A. Chircev și I. Radu, care disting cinci etape esențiale: a) orientarea și familiarizarea cu imaginea globală a acțiunii pe baza demonstrației și a explicațiilor inițiale; b) etapa Învățării analitice, pe operații; c) etapa analitico-sintetică, de organizare și sistematizare a elementelor acțiunii (caracterizată prin sesizarea erorilor, soluționarea detaliilor corecte, eliminarea mișcărilor de prisos și a eforturilor inutile de execuție); d) etapa sintetizării și a integrării operațiilor Într-o acțiune unitară; e) etapa perfecționării deprinderilor prin selecția continuă și eliminarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Calculator), metoda algoritmizării (algoritmi de conținut, algoritmi rezolutivi, algoritmi de identificare, algoritmi de programare și dialogare cu calculatorul etc.), dialogul specific om-mașină care face posibilă angajarea unui Întreg sistem de interacțiuni elev-calculator (care pot conduce la precizări clarificatoare, aprofundarea Înțelegerii, sistematizarea cunoștințelor, integrarea cunoștințelor În structuri cognitive complexe etc.), metoda demonstrației (a spațiului, timpului și mișcării), utilizarea modelelor (modele matematice, grafice, izomorfe etc.). Apelul la diferitele metode are darul să faciliteze angajarea activă a elevilor, implicarea lor cognitivă Într-o perspectivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ale diferențierii competiționale (Porter, 1990), ceea ce înseamnă că nivelul național de analiză trebuie păstrat ca fiind încă un referențial valabil. Prin suprapunerea nivelurilor și a subsistemelor (mediilor) de analiză va rezulta o matrice dreptunghiulară (vezi tabelul 3.2) ce facilitează sistematizarea analizei. Instrumentalizarea analizei sub această formă, chiar dacă numărul de coloane și linii este diferit, e propusă de majoritatea autorilor listați în tabelul 3.1. În caroiajul rezultat se înscriu elementele ce par a fi interesante pentru organizația analizată prin prisma
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
documentarea cunoașterii, de exemplu: Îndrumarele, rezultatele analizei unor procese anterioare etc.; combinarea - presupune conversia cunoștințelor explicite Într-un grupaj mult mai complex de cunoștințe explicite. În această etapă, cheia problemei este reprezentată de comunicare și procesul de diseminare, precum și de sistematizare a cunoștințelor. Aici, noile cunoștințe generate În faza „externalizare” se transformă În semnale analoge sau digitale, adică o formă de cunoaștere „tangibilă”. Practic, faza „combinare” constă În trei procese: a) captarea și integrarea noilor cunoștințe explicite sunt esențiale. Această etapă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sens doar în interiorul predicației, în adevarata judecată negativă, de tip „S non est P”. Cf. Aristotel, Despre suflet, III, 6, 430b 26 sqq. Cf. ibidem, III, 6, 430a 26 sqq. Cf. ibidem, III, 3, 427b 8-14. Pentru o foarte bună sistematizare a principalelor direcții contemporane a dezbaterilor în jurul Republicii, vezi Mureșan, Comentariu la Republica lui Platon, Ed. Metropol, București, 2000, p. 21 și mai ales pp. 246-247. Cf. C. Noica, „Cuvânt prevenitor”, în Platon, Opere, V, Ed. Științifică și Enciclopedică, București
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu învățătorul Ă limbi străine, muzică, desen, educație fizică Ă am considerat util să cuprindem în prezentare și caracteristici ale unei subetape a vârstei școlare mici. Optând pentru unitatea psihologică a etapelor de vârstă, am dat întâietate unei formule de sistematizare a materialului care nu se suprapune pe delimitările tradiționale operate în câmpul psihologiei vârstelor, tributare ciclurilor școlare. Este cert că micuțul neastâmpărat și cu gândul la joacă din clasa I nu mai face echipă cu „savantul” iscoditor dintr-a IV
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
renunță la analiza sarcinilor, dar ajutoarele se adaptează la reacțiile specifice ale subiecților în situația de evaluare. 4. Fișa psihopedagogictc "4. Fi[a psihopedagogic\" Fișa psihopedagogică este un instrument practic, care permite desfășurarea unor acțiuni programate la nivelul fiecărui elev, sistematizarea informațiilor privind personalitatea sa, care servește drept centralizator al tuturor datelor de care profesorul dispune. În fișă vor fi înscrise date culese din documentele școlare sau obținute pe baza observațiilor și convorbirilor cu elevul, cu profesorii, a vizitării copilului la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
oricare altă persoană. Din punct de vedere funcțional, fișa psihopedagogică este un auxiliar al profesorului diriginte în organizarea activității de cunoaștere a elevului, indicându-i extensiunea și conținutul acestei activități. Organizarea fișei în capitole și subcapitole reprezintă un plan de sistematizare a informației și un indicator al problemelor care trebuie abordate. Prin caracteristicile sale, fișa psihopedagogică permite aprecieri calitative asupra trăsăturilor de personalitate ale copilului, cât și asupra factorilor care exercită influență asupra formării acestuia (Holban, Ion, 1972). Datele obținute prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
influențează și trăinicia conservării cunoștințelor: un număr foarte mare de cuvinte fără înțeles se uită în proporție însemnată, chiar și numai după o oră, pe când un text inteligibil se reține exact zile și săptămâni. Așadar, prelucrarea logică, deplina înțelegere și sistematizare a unui text sunt esențiale pentru o învățare facilă și durabilă. d. Un alt factor favorizant al memorării îl constituie voința, intenția de a ține minte, ceea ce implică un efort de a reține informațiile pentru a le putea relata altora
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dificil în felul următor: 1. Prima etapă ar constitui-o familiarizarea cu textul, implicând o lectură rapidă a întregului material, pentru orientare. 2. Apoi se impune aprofundarea ideilor: se fragmentează textul după principalele teme și se urmărește deplina înțelegere și sistematizare a temelor luate pe rând. Pentru lămurirea unor probleme se poartă discuții cu colegii, eventual cu profesorul și se consultă materialul bibliografic. Lectura unui capitol sau a unui articol se însoțește de întocmirea unei fișe consemnând tot ceea ce clarifică sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care să-i ajute. Dar ei nu vin la școală formați pentru a studia texte științifice, e nevoie să le dezvoltăm gândirea abstractă, spre a fi capabili de o discuție mentală a lecțiilor propuse. În fine, școlile active au subestimat sistematizarea logică a cunoștințelor, ori organizarea, unificarea lor este o cerință fundamentală a minții noastre. Informațiile izolate nu se pot memora multă vreme, nici utiliza în soluționarea unor probleme complexe. De aceea, modul de reorganizare a învățământului, preconizat la începutul secolului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
simplificate, pentru a avea timpul necesar unei aprofundări serioase și a unei educări autentice a gândirii. Pe de altă parte, nu le putem reduce la un sfert din volumul actual! În plus, problematizarea, lucrul individual sau pe grupe nu realizează sistematizarea cunoștințelor, condiție importantă a temeiniciei înțelegerii și memorării. Încât expunerea se folosește în continuare. Mai întâi în cazul acelor teme constând în relatarea de evenimente, ori în descrieri Ă care nu implică probleme la tot pasul. Așa sunt majoritatea lecțiilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
continuare. Mai întâi în cazul acelor teme constând în relatarea de evenimente, ori în descrieri Ă care nu implică probleme la tot pasul. Așa sunt majoritatea lecțiilor de literatură, istorie și geografie. Apoi, la toate materiile sunt necesare lecțiile de sistematizare. În sfârșit, și în cazul unor probleme complexe, dificile, expunerile pot da mai bune rezultate decât munca pe grupe. În acest caz, să ținem seama de remarca unui renumit psiholog elvețian, Éduard Claparède, partizan al școlii active, care observa că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]