1,118 matches
-
amorsează schemele utile pentru evaluarea comportamentelor celorlalți, orientează căutarea scenariilor sociale și permit separarea scenariilor de comportamentele inadecvate. Conform modelului unic, procesele continui și în buclă închisă prelucrează atât situațiile interne, cât și pe cele externe. Variabilele individuale și cele situaționale influențează comportamentul agresiv la nivelul operațional al diferitelor etape de prelucrare. Aceste etape corespund (a) urmăririi și evaluării informației, (b) amintirii scenariului, (c) evaluării șu selecției scenariului, (d) evaluării reacțiilor celorlalți ca răspuns la comportamentul individului. Predispozițiile neurofiziologice, starea emoțională
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
variabilelor independente asupra dimensiunii agresivității în laborator și în viața reală. Altfel spus, trebuie doar să identificăm aceleași diferențe individuale atunci când observăm comportamentul agresiv în viața reală și în laborator. Bushman și Anderson (1998) au stabilit o listă de variabile situaționale (provocare, alcool, violență mediatizată, anonimat, temperatură, efectul armei de foc) și individuale (sex, personalitate, diferențe biologice) care par să aibă o oarecare legătură cu agresivitatea din lumea reală. Cercetătorii au examinat ulterior rezultatele empirice publicate în perioada 1974-1996 pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
influențeze importanța efectului. Meta-analiza întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) relevă că alcoolul crește probabilitatea manifestării agresivității, atât în laborator, cât și pe teren. Aceeași convergență între rezultatele obținute în laborator și pe teren a fost constatată pentru alți factori situaționali (violența mediatizată, anonimatul sau efectul armei de foc). Corelația dintre acești factori și comportamentul agresiv observat pare a fi echilibrată, sistematică, cu o variabilitate ce duce în același sens. Totuși în ceea ce privește efectul temperaturii, mai ales dacă aceasta este ridicată, ea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor sociali influențează manifestarea acestora, reducând sentimentul de vinovăție resimțit în urma unui comportament violent. În ciuda consensului relativ al psihologilor sociali cu privire la rolul factorilor situaționali, unii autori susțin și importanța factorilor individuali în adoptarea strategiilor violente. Baumeister și Campbell (1999) avansează ideea conform căreia unor indivizi le produce plăcere să facă rău altora. Aceeași autori subliniază importanța sentimentului de vinovăție care devine responsabil de diferențele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asupra rolului trăsăturilor de personalitate precum narcisismul și interesul pentru senzații tari. Berkowitz (1999), la fel ca Baumeister și Campbell, subliniază importanța factorilor individuali, referindu-se și la sadism. Autorul consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de violență sunt mult mai limitative. În opinia lui Staub (1999), condițiile de instigare la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la frustrare (frustrarea nevoilor fundamentale), fie că este vorba despre indivizi sau despre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
depinde de rezultatul asocierii nivelului de apreciere morală cu gradul de percepție legitimă a agresivității. Tendința agresivă poate fi rezultatul modului de socializare folosit în educația acestor sportivi. * De ce agresivitatea este percepută ca fiind legitimă? Mai mulți factori individuali și situaționali pot influența gradul de legitimitate atribuit de către sportivi unui comportament. Sportivii legitimează mai mult agresivitatea decât sportivele (Bredemeier, 1985 citat de Bredemeier, 1995). Această toleranță masculină pare să crească odată cu vârsta. Pentru femei, percepția legitimității crește la începutul și la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
efectul violenței mediatizate: credințele, atitudinile, schemele de percepție, așteptările și scenariile. Schimbările ce intervin pot induce o desensibilizare emoțională majoră față de agresivitate. Specialiștii atrag atenția asupra legăturii dintre schimbările de personalitate și cele de comportament sub influența variabilelor individuale și situaționale. Schimbările individuale sunt evidente: dacă urmărești din ce în ce mai multe scene violente, tendințele agresive cresc. Schimbările situaționale însă depind de modificarea interacțiunilor copilului, devenit din ce în ce mai agresiv cu mediul său social (Huesmann, 1994 citat de Eron, 1994). Suprapunerea proceselor pe termen scurt cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
induce o desensibilizare emoțională majoră față de agresivitate. Specialiștii atrag atenția asupra legăturii dintre schimbările de personalitate și cele de comportament sub influența variabilelor individuale și situaționale. Schimbările individuale sunt evidente: dacă urmărești din ce în ce mai multe scene violente, tendințele agresive cresc. Schimbările situaționale însă depind de modificarea interacțiunilor copilului, devenit din ce în ce mai agresiv cu mediul său social (Huesmann, 1994 citat de Eron, 1994). Suprapunerea proceselor pe termen scurt cu a celor pe termen lung duce la o corelație pozitivă între expunerea la violența mediatizată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt mult mai grave și mai periculoase decât cele comise de către femeie, de unde și expresia "femeie bătută" pentru a desemna victima feminină a violenței conjugale. * Variabile ce influențează agresivitatea conjugală Variabilele ce influențează agresivitatea conjugală sunt de natură individuală și situațională. În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice. Variabila proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca urmare a unui eveniment anume, considerat provocator, și care declanșează violența împotriva partenerului de viață. Victime sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
consumul de alcool și de anumite droguri perturbă procesele cognitive (Berman, Taylor și Marged, 1993). Capacitățile indivizilor de a interpreta semnale sociale subtile după consumul unei cantități de alcool scad. Insensibilitatea cognitivă astfel instaurată determină declanșarea unui răspuns la semnalele situaționale (mulțime, temperatură ridicată, zgomot) percepute de către individ și mai puțin la informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38 de anxietate 38 de mediu 37 de proximitate 204, 205 de personalitate 28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21, 100-104 situaționali 19 socio-cultural 88, 107, 132, 184 socio-economic 22, 234 Familia 70-77, 211 permisivă 75-76 Fantasmă 67 Frică 197 Frustrare 37, 48-54, 117, 125, 183 arbitrară 114 ipoteza frustrării-agresiunii 122-125 justificată 52, 114 Furie 11, 12, 33, 53, 60, 67, 114-116
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
esență funcțiunilor respective. Dovadă, caracterul lui relativ, variabil de la limba la limba. Funcțiunile "desemnative" arată și ele niște raporturi, dar nu cu alte cuvinte din text, ci prin proiectarea cuvintelor respective pe niște coordonate logice (numărul, sexul, autorul etc.) sau situaționale din "lumea exterioară", adică din afara textului. 116 Autorul se referă la română actuala, în care formele "analitice" de genitiv și dativ (de ex. dat. la oameni în loc de oamenilor) cîștiga din ce in ce mai mult teren. Dativul cu prepoziția la a fost semnalat demult
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și ideea de interacțiune, de relație și de împărtășire, care vor fi detaliate/exemplificate în cele ce urmează. (a) Comunicarea implică ancorare într-un anumit context reflectat în literatura de specialitate din perspective diferite, nuanțate, presupunând diferențieri între: * contextul social, "situațional" (locul psiho-social Durac, 2009, p. 18; cf. Vlădescu, 2008, pp. 17-18), "reprezentat de situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc." (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31); raportare preferențială la statutul social al interlocutorilor, maniera formală sau informală a comunicării, apelul la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dar și de observator, conducător și reglator al orizontului discursiv în cazul apariției unor disfuncțiuni în "negocierea" sensurilor" (Cucoș, 1991, p. 23). 40 Exemple de tipuri de context implicate (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31): verbal; referențial (realitatea vizată sau lumile posibile); situațional (situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc.); acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj: sfat, rugăminte, promisiune, ofertă, solicitare, amenințare etc.); psihologic (al intenției, credințelor, dorințelor interlocutorilor), respectiv, într-o altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
norme formale și informale Valorile unei culturi se constituie în sisteme axiologice, care adună elementele de constanță comportamentală și atitudinală a indivizilor și grupurilor. Acest fapt nu trebuie să inducă însă ideea unor valori veșnice, pentru că ele sînt supuse presiunilor situaționale, interpretărilor și schimbărilor. Am analizat pînă acum acele elemente ale culturii care s-au dovedit mai rezistente în timp, avînd un caracter obiectiv. Dar această rezistență și obiectivitate nu reprezintă o garanție a persistenței lor în viitor. Valorile sînt ordonate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
concret al școlii și comunității deservite de aceasta; b) are valoare strategică, fiind elaborat pentru o perioadă de 3-5 ani, chiar mai mult, oferind direcții clare pentru activitatea desfășurată la nivelul școlii și pentru alocarea resurselor; c) prezintă un caracter situațional, fiind elaborat pe baza caracteristicilor mediului, a condițiilor concrete în care funcționează școala, precum și a tendințelor de evoluție a acesteia (luându-se în calcul atât oportunitățile, cât și amenințările externe); d) are două componente principale: * o componentă strategică ce include
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din partea managerului și a echipei sale. Datorită faptului că un proiect se elaborează, de regulă, pe o durată de până la 5 ani, chiar mai mult, există toate șansele ca elementele contextului să se modifice, uneori substanțial, fapt ce impune readaptarea situațională a acestuia. Șansele de reușită devin reale numai în condițiile unei proiectări realiste, a unui climat profesional bazat pe expertiză, comunicare, responsabilitate, transparență și încredere. De asemenea, o importanță deosebită trebuie acordată și monitorizării nivelului de transpunere practică a competențelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbarea stilului nu presupune obligativitatea schimbării trăsăturilor de personalitate. Controversele legate de importanța stilului managerial au determinat o mutație de accent, de pe personalitatea și stilul managerial pe situația/contextul în care se realizează activitatea managerială, rezultând astfel ceea ce numim management situațional. Cel mai relevant model teoretic este cel elaborat de Hersey și Blanchard (1977, apud T. Constantin, 2004, p. 195). Fig. 9. Modelul leadership-ului situațional (după Hersey-Blanchard, 1977) Plecând de la premisa că nu se pot identifica stiluri de conducere standard, cei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
stilul managerial pe situația/contextul în care se realizează activitatea managerială, rezultând astfel ceea ce numim management situațional. Cel mai relevant model teoretic este cel elaborat de Hersey și Blanchard (1977, apud T. Constantin, 2004, p. 195). Fig. 9. Modelul leadership-ului situațional (după Hersey-Blanchard, 1977) Plecând de la premisa că nu se pot identifica stiluri de conducere standard, cei doi propun, drept criteriu de departajare a comportamentului managerial, gradul de maturitate a subordonaților, tradus prin competență profesională și implicare (motivație și încredere în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dificultăți serioase. Matematicianul Grigore Moisil (1971) spunea că, în istoria oricărei științe, este necesară, nu numai interpretarea conceptelor sale de bază, ci și aplicarea și înțelegerea acestora care, în anumite momente critice, pot fi chiar o scuză pentru eventuale rătăciri situaționale ale investigației științifice. În această ordine, evocarea dimensiunii istorice a psihologiei poate fi argumentată nu doar prin evoluția sa paradigmatică, nu doar prin maniera construcției sale formale, prin actualizarea și reactualizarea teoriilor anterior elaborate, ci și prin aplicațiile realizate, prin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apartenența la un contract, care îl face să nu se poată pronunța împotriva sistemului care i-a remunerat contractul. El nu uită să amintească modul în care instinctele primitive ale oamenilor pot ajunge să fie distrugătoare, pot face posibil succesul situațional al socialismului, succes care în final ajunge zădărnicit de adevăratele instincte sociale. Cel mai distinct reprezentant al unei asemenea linii de gândire a fost W. McDougal în SUA. Cartea sa cu titlul Introducere în psihologia socială, care a apărut în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Timpul / 113 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei / 119 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii / 120 Capitolul 4. Semioza limbajului politic eminescian / 129 4.1. Semioza delimitări conceptuale / 129 4.2. Modele de analiză situațională / 131 4.3. Parametrii analizei hexadice a limbajului politic eminescian / 134 4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului / 137 4.3.2. Orizonturi ale receptării / 139 4.3.3. Direcții tematice / 146 4.3.4. Mijloace de semnificare / 150 4.3
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
etape de activitate. Odată degroșat obiectul cercetării, partea a doua a lucrării utilizează instrumentarul metodologic propriu-zis, al științelor comunicării și al informaticii, în analiza mecanismelor semiozei și strategiilor discursive specifice publicisticii eminesciene. Astfel, analiza semiozei publicisticii eminesciene utilizează modelul hexadic situațional; analiza semiotică a limbajului politic eminescian are în vedere caracterizarea lui sintactică frastică și transfrastică, semantică semie, polisemie și ambiguitate, și pragmatică relația jurnalist-cititor. Abordarea contrastivă a limbajului politic publicistic, cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajului politic, ca spațiu de reprezentare simbolică a relațiilor și actelor din domeniul politic. Cadrul teoretico-metodologic al analizei este oferit de triada semiotică a lui Charles Morris, cu cele trei dimensiuni ale sale (sintaxă, semantică și pragmatică), de specificul analizei situaționale a procesului de semioză și de teoriile discursului din domeniul lingvisticii computaționale. Fără a urmări elaborarea unor judecăți de valoare în legătură cu gândirea politică eminesciană sau operarea unor ierarhizări între creația literară și cea publicistică, lucrarea are ca scop caracterizarea semiotică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
actelor și actorilor politici. Limitarea demersului analitic la aspectele interne ale funcționalității limbajului politic, în accepțiunea structuralistă a "autarhiei textului", este eludată în cadrul abordării semiotice printr-un permanent du-te-vino între interiorul și exteriorul limbajului politic, prin raportare constantă la parametrii situaționali care configurează individualitatea semiozei politice. În calitate de metaștiință, semiotica favorizează analizele interdisciplinare, urmărind studiul limbajului politic la trei niveluri distincte, corespunzătoare celor trei dimensiuni ale semiozei: a) studiul structurilor formale, al relațiilor dintre semne (sintaxa); b) studiul relațiilor dintre semne și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]