1,355 matches
-
și se văd pe ei înșiși împodobiți cu o slavă negrăită și cu un veșmânt dumnezeiesc strălucitor, și-și închid ochii nesuportând să vadă strălucirea neînțeleasă și neacoperită a veșmântului lor, încât își caută un loc ascuns, unde să se slobozească de multa povară a slavei<footnote Idem, Cartea discursurilor etice. Discursul 4 , p. 215. footnote>. Participarea la lumina dumnezeirii nu se limitează la suflet sau la minte, ci trupul însuși participă deopotrivă la ea. Fixarea în lumină și cunoașterea negrăită
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat obrajii dreptului cum îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
celălalt îl învață tot ce știa din trasul cu arcul. Vine ziua când ucenicul părăsește satul. Profesorul său îl însoțește o bucată de drum, se despart, dar, când ajunge la capătul uliței, elevul pune o săgeată în arc și o slobozește către maestrul său. Celălalt se întoarce și săgeata pe care o slobozește la rândul său o întîlnește pe cea care venea către el. "De ce ai făcut asta?", îl întreabă pe ucenic, apropiindu-se de el. "O, îi răspunde acesta, am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
când ucenicul părăsește satul. Profesorul său îl însoțește o bucată de drum, se despart, dar, când ajunge la capătul uliței, elevul pune o săgeată în arc și o slobozește către maestrul său. Celălalt se întoarce și săgeata pe care o slobozește la rândul său o întîlnește pe cea care venea către el. "De ce ai făcut asta?", îl întreabă pe ucenic, apropiindu-se de el. "O, îi răspunde acesta, am vrut să fiu cel mai bun arcaș din lume, dar cu tine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dumnezeu să 'ngăduie ca venirea sa să fie o cauză de fericire și prosperitate pentru toți supușii săi, Amin. Veți proclama în public avenirea Maiestății Sale. Urmând vechiului obicei în toate localitățile ce au un fort sau baterii se vor slobozi salve de câte douăzecișiuna bătăi de tunuri de cinci ori pe zi trei zile dupăolaltă, iar sara edificiile publice și celelalte vor fi iluminate. În 19/31 august 1876. Iscălit: Mehmed-Rușdi". Dacă sultanul și vizirul ar veni în țară împreună
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cu acest prilej, se fac referiri și la domeniul despre care discutăm, contractul având ca obiect de arendă și „a spicula băutura”, adică de a comercializa produsele viticole în satul Umbrărești. Condițiile erau următoarele: -„noi, lăcuitorii dați în orândă, suntem slobozi di la cules viile și până la lăsatu săcului di postu Crăciunului a bea vin din vasîli noastri fără oprire, când atunci să vor țăncui (însemna și sigila, I. S.) și cine va cuteza să bea să va învoi cu dumnealui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bea să va învoi cu dumnealui orândariu; -pentru nuntă, dacă vom bea din viile noastre, să plătim dumnealui orândarului 1 (un) irmilic, iar neavând vinul nostru să cumpărăm din orândă; -pentru botez, iarăși, dacă vom avea din viile noastre, suntem slobozi, dar să plătim 7 lei; -pentru prăznuiri morțăști, suntem slobozi”, în sensul că nu se aplică restricția și taxa de la nunți și botezuri. Am reprodus parțial textul contractului pentru ca cititorii să ia cunoștință de existența viilor la Umbrăreștii-răzeși, dar și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vom bea din viile noastre, să plătim dumnealui orândarului 1 (un) irmilic, iar neavând vinul nostru să cumpărăm din orândă; -pentru botez, iarăși, dacă vom avea din viile noastre, suntem slobozi, dar să plătim 7 lei; -pentru prăznuiri morțăști, suntem slobozi”, în sensul că nu se aplică restricția și taxa de la nunți și botezuri. Am reprodus parțial textul contractului pentru ca cititorii să ia cunoștință de existența viilor la Umbrăreștii-răzeși, dar și pentru a constata îngrădirile timpului, impuse de unii oameni înclinați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
într-un zapis de vânzare-cumpărare a unei case cu vie și pomi, din 27 iunie 1820, în satul Umbrărești-răzeși, se vine cu precizarea: „și pentru starea casei (cu sensul de poziția ei față de calea de acces I. S.) să fie slobod a merge la Bârlad și la pădure cu caru și cu picioru”, ceea ce înseamnă că vânzătorul i-a concedat cumpărătorului prin act dreptul de acces la apa Bârladului și la pădure, cu caru și cu piciorul, pe un loc rămas
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Rigby, op. cit., p. 140. 292 Ibidem. 98 trăirilor autentice, pentru ca apoi să dobândească și unele cunoștințe livrești. Libertatea de a-și alege soțul sau iubitul este fundamentată și întărită tot prin exemple scripturistice: „Deoarece și la Apostol scrie/ Că-i slobod să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că o înspăimântă cu adevarat pe târgoveață, este în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spune multe lucruri bine, îi neagă permisiunea de a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
proaspătului soț. Grotescul este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel voios/ și a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în sine Mai doar Domnul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Pythia Însăși nu coboară În manteion decât cu „adâncă amărăciune”; glasul Îi răgușește 3, trupul și sufletul i se umplu de un „duh mut și rău” („allalou kai kakou pneumatos”)4, iese, În sfârșit, din sanctuar „cu totul răvășită” (ektarachtheisa), slobozind un țipăt „ciudat și Înfricoșător”, se aruncă la pământ fără cunoștință, punându-i pe fugă pe toți cei din jur. Moare la câteva zile după aceea. Este o moarte datorată, fără Îndoială, unei dereglări survenite În starea de entuziasm, unui
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
birui. Așa a fost dintotdeauna la noi. Parohiile noastre au fost păstorite numai de preoți destoinici. Asistând la slujba părintelui Popescu, căruia, pe lângă harul bisericesc, Dumnezeu i-a dăruit și o voce excepțională, devii parcă mai bun, mai înțelept, mai slobod de griji, de necazuri și de dorul celor care nu mai sunt. Fie-mi îngăduită și o convingere formată de-a lungul vieții, care poate fi luată și drept sfat: o faptă bună în folosul mulțimii valorează cel puțin cât
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau cu creolină celelalte răni de pe corpul vitei. După o săptămână de tratament, animalul se vindeca. Castratul berbecilor (întorsul), al porcilor (dresul sau scoghitul), al cailor (jugănitul), al boilor (întorsul) se practica tot de către Costică Straton, care mai știa să slobozească și sânge, folosindu-se de stricnele 2 și să vindece vitele umflate din cauză că au mâncat lucernă verde, muștar, știriță sau caprifoi. Vindeca, de asemenea, animalele bolnave de rumegătură, folosind oblojeli din plante și ierburi de leac. Buba de la chișiță sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a pocni. Nălbarul îl vindeca atunci, turnându-i pe gât o jumătate de litru de ulei sau zeamă de var, dacă era un caz grav. Se mai puteau trata aceste cazuri administrând animalului umflat un litru de lapte dulce și slobozindu-i sânge. Animalul care a mâncat porumb sau grâu se îmbolnăvește de rumegătură, boală care împiedică stomacul să digere. Pentru vindecare, i se dă animalului o jumătate de kilogram de grăsime de porc și ridichi rase cu sare. Pentru vindecarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Rigby, op. cit., p. 140. 292 Ibidem. 98 trăirilor autentice, pentru ca apoi să dobândească și unele cunoștințe livrești. Libertatea de a-și alege soțul sau iubitul este fundamentată și întărită tot prin exemple scripturistice: „Deoarece și la Apostol scrie/ Că-i slobod să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că o înspăimântă cu adevarat pe târgoveață, este în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
spune multe lucruri bine, îi neagă permisiunea de a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
proaspătului soț. Grotescul este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel voios/ și a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în sine Mai doar Domnul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe sânii femeii ce alăptează. Ceai din semințe de mărar, o linguriță la o cană, sau de de boabe de mazăre pisate, rădăcină de pătrunjel, rozmarin și flori de nucșoară. Se poate consuma și sub formă de ciorbă. Lactația "se slobozește" și prin consum de ceapă verde și măsline, sau prin aplicarea pe mamele de frunze de varză acră. Oprirea secreției de lapte În caz de așa numita "furie a laptelui", pentru reducerea sau oprirea lactației, se folosesc: Ceai din frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mare să arzi și cenușa lui s-o pui la urechea bolnavă. Pentru Încuiatul omului (constipație): corn de inorog să-l pui În apă să stea un ceas, Într un pahar de sticlă, apoi să bea zeama, că se va slobozi și-i va trece. Pentru durere de inimă: zeamă de trandafiri și de pelin să bea. Într-o carte scrisă de FRANZ IOSEPH SULZER, din 1763, se menționează " Afară de pleurezie (junghi) și boli asemănătoare la care trebuie neapărat să se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dimineața și seara. Când este Încuiat omul (constipat): să pui 2 linguri de miere și 2 linguri de apă să fiarbă, până se vor Îngroșa, apoi să faci un cepușor și să-l bagi călduț În șezut, că te vei slobozi. Pentru durere de picioare: să iei sânge de iepure proaspăt și untură veche, să le amesteci și să te ungi pe picioare, că-ți va trece. Pentru tuse veche: o lingură de iarbă mare și o oca de miere, să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de brad. Când te dor ochii și sunt roșii: să iei 4 râme vii, de cele roșii, să le speli bine cu apă caldă, să le pui Într-o oală, peste care să razi zahăr de cel bun. Atunci vor slobozi din râme apă și după aceea să le scoți din acea apă și să le pisezi, iar apa să o strângi și să te uzi pe ochi. Omul ce nebunește (Înebunește): să bei Sfântul Mir pe nemâncate și să ții
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bună pentru friguri. Cimbrul este bun la multe: coboară și laptele doicilor, cum și de tuse și năduf. Hameiul floare și frunze bându-se În decoct, ceai, pentru durerea de splină și altele. Anasonul este bun În colici și de slobozit laptele doicilor, bându-se ca un ceai. Floarea soarelui fierbându-se cu sămânță cu tot și făcându-se cataplasme, este bună a se pune la durere de picioare și de splină. Pătrunjelul, prăjindu-se În tigaie cu untdelemn, este bun
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-se cu sămânță cu tot și făcându-se cataplasme, este bună a se pune la durere de picioare și de splină. Pătrunjelul, prăjindu-se În tigaie cu untdelemn, este bun a se pune pe burtă În jos, pentru a se slobozi udul (urinare), cât și curățenie (constipație). Lămâia cu zahăr, limonadă, taie setea, dar și doctoriile le taie. Mâncarea bolnavului să fie: hosaf (fiertură) de prune afumate, apă de orz fiert, carne, zeamă de carne-nu. Floarea de pucioasă (plantă) cu zahăr
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]