19,058 matches
-
ani mai tîrziu, în încercarea de a obține clauză națiunii favorizate, autoritatie m-au arestat. Atunci s-au îndepărtat de mine și de familia mea mulți prieteni. Alții, în schimb, puțini, s-au „verificat". Poetul Lucian Valea și-a riscat „slujba” aparindu-ma la proces. Mircea Radu Iacoban a trimis o caracterizare pozitivă care, de pe poziția ocupată atunci de el, a imblanzit instanță...În particular, a considerat și el că puțină pușcărie este un mare noroc pentru un scriitor. Eram de mulți
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
mărturia fermă și desăvârșită a apostolilor. Nu scriu Evanghelii, Apocalipse și Epistole apostolice, ci compun comentarii și disertații, tratate polemice și apologetice cu caracter edificator, sistematic, uneori și istoric (...) Vor să își pună întregul talent personal și toate însușirile în slujba Bisericii 36. Mai mult decât atât, Părinții sunt autorii regulei de credință, dezvoltată în simboale și în hotărâri ale Sinoadelor ecumenice, baza trinitară și hristologică a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (...) Părinții au creat teologia prin încrederea într-o coeziune internă
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
1956, p. 206. 60 Sozomen, Church Histories, VIII, 11 in A Select Library of Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, Second Series, translated into E 15 însă de ambiții profane, Părinții Bisericii și-au pus toată pregătirea în slujba credinței și a idealului creștin. Dacă nu ar fi fost Iisus Hristos, ei ar fi fost închinători ai unor zei ai lăcomiei și ai urii și ai oricărui delict. Ar fi trăit pentru <<pâine și circ>>, însă, ei au predicat
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
simplitatea și originalitatea stilului Părinților apostolici se explicau prin cercul aproape ermetic în care se elaborau operele lor, apologeții au fost, aproape toți instruiți în școlile păgâne ale secolului lor, pe care, mai târziu, după convertire, au pus-o în slujba noii lor credințe 107. Efortul teologic al Părinților Bisericii este dominat de grija de a teologhisi în conformitate cu nevoile și aspirațiile vremii lor, de a elabora o teologie cât mai actuală, adică cât mai necesară și mai folositoare epocii lor. În ce privește
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
pe patul de spital. O punere la punct are loc până și în cazul unei cărți a mitropolitului Antonie, în care acesta se declară "studentul preferat al tatei". Or, autoarea, incapabilă să guste telenovelele, dă cuvenita replică, în numele adevărului. În slujba căruia părintele său și-a pus viața pastorală și vocația teologală. Lidia Ionescu Stăniloae, Lumina faptei din lumina cuvîntului - Împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, Editura Humanitas, București, 2000, 395 p., f.p.
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
e "omul de pe stradă" ("încerc să mi-l imaginez pe nea Gheorghe cu sacoșa bălăngănindu-se pe lîngă coapsa dreaptă, mergînd pe trotuar în timp ce mintea lui lucrează ca un calculator", EZ, 2278, 1999, 1), obligatoriu victimă - "Nea Gheorghe, cel fără slujbă sau cu leafă de mizerie", "nea Gheorghe, cel lovit în cap cu măciuca reformei" (EZ, 30.01.1998) - , deși nu lipsit de tentații ilicite (" I-ar place lui nea Gheorghe să-și vînda întîi roșiile stricate ca să le țină pe
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
distram cu delicii. Teza principală a acestui S. Știrbu era să demonstreze cum răscoala lui Tudor Vladimirescu, care a avut loc în 1821, a fost influențată de mișcarea decembristă rusă care a avut loc, totuși, în 1829. Era pusă în slujba acestei aberații o întreagă încrengătură de relații și argumente. Îmi mai aduc și azi aminte (pentru că m-a frapat) despre rolul unui negustor sîrb Nenadovici care avea afaceri cu Pestel (aflat în Basarabia) și cu Iordache Olimpiotul și, pe aceste
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
erau încă o instituție în orașele noastre. Pe cei cîțiva, îi știa toată lumea iar noi, copiii, îi arătam cu degetul și îi ocoleam cu grijă. Crăciunul dura trei zile. Sărbătoarea a fost scurtată și aproape eliminată mai tîrziu, în timpul comunismului. Slujbele religioase țineau și ele seama de această durată a Sărbătorii, chiar dacă, de Crăciun, nu sînt tot atît de minunate ca de Paște. Colindele nu răsunau, ca azi, de pe toate posturile de radio și televiziune (care nici nu apăruse în viața
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
rar, găsind că e, totuși, necesar să intervie critic. Omul s-a născut în 1874, ca fiu de preot de țară în județul Prahova, și-a luat licența în drept, devenind, la început, magistrat modest. Curînd se va lăsa de slujbă, apucîndu-se de o avocatură bănoasă, adunînd, repede, avere. A fost și avocat al Universului. Răzbătător, încearcă, de două ori, să candideze ca independent ca deputat, dar eșuează. Atunci, în 1910, se înscrie în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
în textul scris, Fish pledează în stilul caracteristic, cu ironie și detașare uneori, cu patetism și îngrijorare alteori, împotriva politizării studiilor literare. Recunoscînd un adevăr prea familiar nouă, în România, și anume că eforturile criticului literar pot fi puse în slujba unei misiuni politice, Fish e convins că odată ce au deviat spre lumea "reală", care e o lume inevitabil politică, asemenea eforturi nu mai aparțin literaturii. Poziția lui, prin urmare, e tranșantă: literații pot face politică, dar o vor face cu
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
capitole. Ceea ce Stanley Fish nu spune explicit în această carte este că există mai multe feluri de a face politică cu ajutorul literaturii, pentru că există mai multe sensuri ale termenului "politică". O modalitate de a pune literatura și critica literară în slujba politicii e ilustrată perfect de situația culturii române în anii '50 și chiar în '60 și '70. Dar tot politică se cheamă că faci, după Fish, și atunci cînd nu militezi explicit, și nici nu citești un text cu intenția
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
6, ni s-au pus, din partea comandaturei germane, 3 automobile la dispoziție pentru întâmpinarea, la cimitirul Bellu, a sfântului adus cu escortă de onoare germană. Arhimandritul a deschis racla și-a aflat totul cum a fost. A urmat apoi o slujbă de mulțumită până la 10 seara."" * Pour la bonne bouche, am păstrat o anecdotă "academică" notată cu delicii de simpaticul autor al jurnalului. Fiindcă n-a mai rămas loc să reproduc tot pasajul o rezum: La Academie, izbucnește o controversă filologică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
zise bătrînul".). S-au întreprins, într-o săptămînă, pregătirile pentru nuntă, care se petrecu în ospăț mare, cu masa întinsă trei zile. Tinerii însurăței, la stăruința Rusalinei, se așezară în satul Vlădeni, satul amintirilor ei. Tatăl lui Marco tocmi o slujbă întru pomenirea morților dragi. Slujba simboliza și lespedea pusă pe trecut. "Morții cu morții, viii cu viii, asta-i legea vieții și a lumii, zise Ionaș închinînd el mai întîi de sufletul celor duși, la pomana de după slujbă." Ruslina simțea
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
într-o săptămînă, pregătirile pentru nuntă, care se petrecu în ospăț mare, cu masa întinsă trei zile. Tinerii însurăței, la stăruința Rusalinei, se așezară în satul Vlădeni, satul amintirilor ei. Tatăl lui Marco tocmi o slujbă întru pomenirea morților dragi. Slujba simboliza și lespedea pusă pe trecut. "Morții cu morții, viii cu viii, asta-i legea vieții și a lumii, zise Ionaș închinînd el mai întîi de sufletul celor duși, la pomana de după slujbă." Ruslina simțea că "din sufletul ei cresc
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
tocmi o slujbă întru pomenirea morților dragi. Slujba simboliza și lespedea pusă pe trecut. "Morții cu morții, viii cu viii, asta-i legea vieții și a lumii, zise Ionaș închinînd el mai întîi de sufletul celor duși, la pomana de după slujbă." Ruslina simțea că "din sufletul ei cresc rădăcini nouă și se împlîntă în seninătate și în lumină. Dar destinul își urma calea. Într-o noapte, după mulți ani, cînd Rusalina avea o fată mare, pe Florica, se nimeni că Marco
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
arătat prelungirile perverse ale comunismului. Așa cum a ieșit din parlament, legea are un singur rol: să-i protejeze pe vechii turnători reactivați de S.R.I., pe securiști și pe cei care, după 1990, au reușit să șteargă urmele propriei activități în slujba mașinii represive de inspirație bolșevică. Boantă și chioară, ea lasă la cheremul lupilor în piele de oaie de la S.R.I. dreptul de decizie asupra înmânării spre studiu a dosarului, a punerii la dispoziție a unor fragmente sau, pur și simplu, a
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
postului" pe care-l ocupa. Conform uzanțelor vremii, recrutarea membrilor de partid ca turnători trebuia să aibă acordul primului-secretar județean! Faptul că a fost, la rându-i, urmărit de Securitate - după cum susține - intră în logica desăvârșită a sistemului schizofrenic în slujba căruia s-a aflat atâtea decenii. în ce-l privește pe Vadim Tudor, stâlp, alături de Eugen Barbu, al celei mai odioase publicații apărute în ultimele decenii ale comunismului român nu era nevoie de un angajament de turnător, câtă vreme "Săptămâna
Dosarele cu detergenți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16586_a_17911]
-
care își luase acest risc. Virgil Micu a venit după mine. Și el într-un anumit moment m-a salvat, căci la Paris s-a suferit de foame. Nu e nici o rușine să ți-o spun. Virgil Micu avea o slujbă și mă invita la masă. Era important. Pînă la Viena trebuia trecută frontiera. Sunt adesea furios împotriva celor care nu realizează ce înseamnă să treci cu piciorul peste graniță. E drept că încă nu erau prea multe miradoare pe frontiera
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
deja la tipar o nuvelă "împotriva lui Tito". Leonte Răutu îmi comandase personal și o piesă de teatru, pe aceeași temă și eram gata să răspund oricărei "comenzi sociale", indiferent că ar fi trebuit să demasc uneltirile Vaticanului (" Nu'n slujbe divine petrec monseniorii", scrisese un delicat poet de real talent), nu m-aș fi dat în lături să "oglindesc" hidoasa față a chiaburilor piromani ("Chiaburul Darie dete foc la arie") ori să înfățișez luminoasa figură a activistului de partid ("Stele
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
de Mircea Ivănescu). Judecată istorică a unui scriitor de geniu implicat astfel puternic în viitor și vorbind despre energia adevărată, sau esențială, care decide lupta și care este acel amestec, invincibil de democrație, știință, de invenție și curaj, puse în slujba unui scop superior. Energie bazată pe reacția cel mai greu de prevăzut a creierului omenesc: a spiritului creator și vizionar. Spirit, aparent dezarmat, fizic, nu prea impunător la început, dar care învinge totdeauna prin gradul lui înalt de profesionalism, de
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
jos pe scări. - Pentru numele lui Dumnezeu, ce se petrece aici? întrebă Sonia. - Ordinele domnului Hutchmeyer, spuse MacMordie. A cerut o revoltă, i-am dat o revoltă. - Dar nu trebuia să spuneți despre el că a fost ucigaș plătit în slujba lui Idi Amin, zise cu ciudă Sonia. Iisuse Hristoase! Cînd ajunseră la parter, se văzu clar că MacMordie zisese mult mai multe lucruri despre Piper și că toate se băteau cap în cap. Un contingent al Supraviețuitorilor din Siberia se
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
noile schimbări economice. Tatăl a murit (cadavrul a fost profanat, furându-i-se ochii), mama, vânzătoare la Alimentară, trăiește nesiguranța locului de muncă, Tache, fiul de 41 de ani este un loser prin excelență, impotent, burlac, fără rost și fără slujbă, fiica Teodora a plecat de timpuriu de acasă și s-a rupt de familie, suspectată de prostituție, s-a aflat apoi că a lucrat pentru Securitate, întruchipează acum omul de afaceri oportunist cu capital financiar dubios. Complexul, un simbol al
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
aceasta e singura instanță de care se teme. Chiar dacă a fost infiltrată din greu cu oameni mânjiți, cu "baroni" ce urmăresc îmbogățirea, și nu aducerea la lumină a adevărului, presa deține încă suficiente resurse de onestitate pentru a rămâne în slujba rațiunii. Iliescu n-a înjurat nici SRI-ul, nici Poliția, nici Justiția, pentru că știe că de acolo nu i se poate trage nimic rău. Dimpotrivă, cu aroganța ciocoiască specifică, și-a permis să-i trimită pe judecători la bibliografie, indicând
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
și, acum, primele margarete sălbatice își împingeau căpșoarele printre mormintele din cimitirul de lîngă casa noastră. Sindrofiile părinților noștri erau reuniuni de oameni stilați. Prietenii lor, profesori cu toții, aduceau sticle de vin. Oameni cu carte din Ohio. Deși trudeau la slujbe și se luptau cu ipotecile, se considerau spirite independente, aflate într-o temporară misiune de testare, de tatonare. Acceptau să joace rolurile de profesori modești pînă cînd or să-și scrie romanele, or să-și termine importantele dizertații sau or
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
mai atins sublima performanță a lui Cioran: "Eu însumi nu mai eram aceeași persoană: scriitorul din București, cu o bună situație socială, notoriu, premiat, activ, a devenit altceva. în primele săptămîni aici, eram un ins neliniștit care-și căuta o slujbă, și asta în plină criză economică, în plin șomaj. Neposedînd nici o calificare tehnică, a trebuit să accept un post modest de gardian de parking. Nici gînd de a trăi din scris, foarte puțini autori concep asta în Occident. Franceza mea
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]