1,041 matches
-
în ajunul sfînt, / De carne eu nu m-am atins; / Și-atunci de ce-aș fi îngrozit / Lumea aceasta a durerii să o părăsesc?"; Și totuși în sfințita carte din înalt, / Pe care timpul nu o poate devora, / Acolo cu slujbașii Domnului / Numele meu va dăinui de-a pururi. // Și-atuncea fii binevenită moarte! căci pentru viața cea eternă / Părăsesc viața aceasta muritoare; / Rămîi cu bine, vană lume, și tot ce-mi este drag, feciorii și soția Mea cea iubitoare! // Acuma
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și mișei, Împletiți cununele Să-ncoronați cadrele! Paparudele! Di ha, paparudele Că chiar bizdadelile Au încălțat cizmele Și bat mahalalele... Paparudele! Ci mai joacă, deodată, Că puterea nu-i plouată Ci e curat nedormită Și de jurați răfuită... Iar voi, slujbași Calici și lași, Strângeți-i proptelile Să nu-și lase buzele, Paparudele! Di ha, paparudele! Nemții fac hoțiile Ciocoii iau dările Conții-și rup pingelile! Paparudele! 17 etc., etc 412 addenda 17. „Paparudele“, Ghimpele, an. XIII, nr. 11, 30 aprilie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru lucrările personale. Ca să procedezi așa, îți trebuie însă o mentalitate de sinecurist, iar eu n-o am. *Sîntem puțini, așa că pot să le observ comportamentele. Pînă mai ieri egali cu G., unii au deja în fața lui o psihologie de slujbași care așteaptă o apreciere de la cel ce-i chinuie. Iar el, ca să-i impresioneze, „joacă teatru”. La începutul ședințelor privește în hîrtii, subliniază ceva o dată, de două ori, taie un cuvînt, mai pune un punct, întărește o virgulă. Își face
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deși am avut altele În același loc! Mi-am amintit că pe când dădeam examen de admitere la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” În București, m-am temut doar de faptul că puteam fi respins cu dosarul, deoarece tata era slujbaș al Bisericii!! Nu-i vina mea că nu sunt consacrat. Am lucrări În Franța, Italia, Grecia, Israel, Venezuela, În Basarabia și În diverse locuri din țară, cu donații la 12 muzee... Vă doresc multă sănătate, Radu Orac 12 Fălticeni, 30
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
V. Nemoianu și Matei Călinescu, care vorbeau, Împreună cu șeful lor, Vlad Georgescu, despre prezentul și viitorul nostru”. Fusese, vreodată, Vlad Georgescu „șeful” celor doi? Erau aceștia angajați ai „Europei Libere”, făcând temenele celui de care depindeau salariile și avansarea bieților slujbași?... Dialogul colegilor săi de peste ocean i se părea ascultătorului din Cluj „cam de cafenea, cu aproximări, lucruri după ureche, premoniții și analize catastrofice”, dar cu adevărat „Îngrozitor” vedea „aceste aere de Mache și Lache” cu care se discuta ceea ce Mircea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
2001). Problema cu definiția alternativă este că nu toate „abuzurile În funcțiile publice” sau „faptele ce contravin regulii jocului” Înseamnă corupție. Unele dintre acestea sunt pur și simplu furturi, delapidări sau activități similare, dar În nici un caz corupție. Dacă un slujbaș civil Își Însușește În mod ilegal o sumă de bani de la buget fără să facă vreun serviciu cuiva, aceasta nu este corupție, ci un delict din altă categorie. Este inacceptabil din punct de vedere social, dar, totuși, nu este corupție
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Regizor - în care poate fi recunoscut Dictatorul - și se îndrăgostește de o Dulcinee impetuos-exuberantă, Magda, care e fiica unui colonel de securitate; supravegheat pas cu pas, trăiește iluzia vieții libere, are naivitatea să se creadă un disident; după „revoluție” devine slujbașul colonelului, ajuns acum om de afaceri. Motivul „cheii pierdute” a locuinței din strada Pantazi implică o dublă intertextualitate, simbolizând debusolarea și captivitatea în iluzie a intelectualului. Volumul Lumi narative (1998), care adună articole și recenzii apărute în „Convorbiri literare”, departe
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
GRIGORIU, Petru V. (1.V.1855, Iași - 29.XI. 1903, Iași), poet și traducător. Fiu al lui Vasile Grigoriu, slujbaș la Curtea domnească din Iași, G. se înrudea, prin mamă, cu Gh. Asachi. A fost trimis la Paris, unde a urmat Liceul „Louis-le-Grand”, bucurându-se de protecția lui Edgar Quinet, ginere al lui Gh. Asachi. După terminarea liceului, a urmat
GRIGORIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287361_a_288690]
-
profesează scurt timp ca suplinitor. Înrolat la cavalerie, cu toate că nu se împacă defel cu disciplina militară - recalcitrant, bățos, el este ba încarcerat, ba mutat disciplinar -, se reangajează la sfârșitul stagiului ca sergent-instructor. Dar își leapădă curând și straiele ostășești, intrând slujbaș la Oficiul de poduri și șosele din Bistrița sau ca „impiegat” la un tribunal. Cum provincia i se pare prea constrângătoare pentru aspirațiile pe care le nutrește, se decide să descindă în București. Prozele lui trezesc imediat interesul - în primul
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
ori în sat. Imaginea ei se compune linear, cumva stereotip, fără vreo surpriză privitoare la o posibilă schimbare a manierei jurnaliere, specifică. Aici se agită de-a valma, surprinși în câte un instantaneu realistic, politicianul, gazetarul, funcționarul, învățătorul, studentul, șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte, Notele unui om necăjit cresc din amărăciuni și ostilități, A. rămânând adesea la relatarea faptului brut, primitiv. O privire trist-resemnată, pătrunsă de compasiune, prinde scene din viața micilor slujbași, luminând fie amarul singurătății, ca în romanul Orașul dărâmaților (rămas în pagini de revistă), fie vreun suflet candid rănit de brutalitatea existenței (Fals mandat de aducere, 1931), fie o figură de apostol jertfit „faptei bune” (Florin a popii). Basmele în
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
pe străzile cu nume celebre - unde adesea le este și școala - știu cine au fost și ce au făcut pentru cultura română, cei care poartă numele străzii lor? Despre Ștefan cel Mare și domnii care i-au urmat, înzestrându-și slujbașii cu răzeșiile și așezările care, adesea, și- au pierdut numele iar pe locul lor viețuim noi, câți își mai aduc aminte de ei? Manualele de istorie scot în evidență mai mult numele și micile fapte ale vedetelor actuale din presă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
după cum Domnul a modificat reședința ori Curtea domnească. Unde era reședința domnească era și cea a mitropolitului. Unde era curtea vremelnică a Domnului era și scaunul Episcopal. Existența, la Divan, alături de domnitori și demnitarii săi - logofătul, vornicul, vatmanul și alți slujbași, a mitropolitului și a episcopului, cu ocazia actelor de boierie, de dăruire, întărire, mișcare a proprietății ori decăderea din lege (a se vedea și cele 4 volume din „Catalogul documentelor moldovenești din arhiva istorică centrală a statului, 1387-1700", București, 1957-1970
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pagini ale viețuirii noastre de stat" (Surete și izvoade). După ce sub Ștefan cel Mare s-a realizat Cetatea și Târgul Vasluiului, cu ocolul domnesc, mai târziu, pe măsura întăririi boierimii, ocoalele domnești au devenit moșie pentru danii și miluire a slujbașilor cu ascensiune la treptele boierești. Domnul și boierii țării Trebuie să spunem din capul locului că la noi domnii au fost ajutați în ocârmuirea țării de către boieri din cele mai vechi timpuri, boierii fiind socotiți cea mai înaltă clasă socială
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la domnia mea". Voievozii aveau dreptul să le dea scuteală de dări celor care le slujeau cu credință lor și țării. În visteria țării se păstra un catastih în care erau notate numele celor ce aveau cărți de scuteală, iar slujbașii țării aveau ordine strașnice să nu cumva să supere cu ceva pe cei scutiți. Când țara era la mare nevoie, fie din cauza războaielor, a foametei, a bolilor și nu putea face față tributului datorat, Măria Sa Sultanul ierta și el birul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va fi pedepsit, mai cu seamă dacă a fost insultat înainte de a primi palma; 21. Tot omul este dator de a evita pe acel ce-l insultă, ca astfel să nu poată rezulta vreun omor; 22. Tot nobilul sau tot slujbașul care fuge înaintea agresorului, e privit ca infam; 23. Dacă un doctor asigură că o rană este periculoasă, sau nu trebuie să fie crezut, mai cu seamă dacă-i maistru, adică din acei numiți doctori, decât orice bărbier sau vrăjitor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și cei întrebuințați la diverse servicii publiceoameni care și ei erau tot scutiți; „ei și părinții lor, de plata birului". Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de divan" („Statistica răzeșilor", p. 6162). Dar adăugă cercetătorul: atât la Vaslui cât și în ținuturile Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași, nu se arătau exact satele din care erau luați acești slujbași și întrebuințați în serviciile publice. Obținerea de către proprietari a dreptului de a avea un număr cât mai mare de scutelnici și de a avea slobozii, a fost un mijloc important al acestora de a atrage pe moșiile lor cât mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către țară a fost de fapt o slujbă către persoana Domnului, pe atunci Vodă fiind țara. Pentru slujbă la Vodă, domnul avea a-i scuti pe sfetnicii săi de o seamă de dări și angarale către țară. De regulă însă, slujbașii plăteau dări visteriei, iar în rare cazuri intervenea scutirea lor înscrisă în sama visteriei. Unul dintre acești iertați de dări, dar și cel mai vechi pensionar în Moldova, este vătagul Ioan din satul Cruhiig din ținutul Hotinului, localitate situată la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fie supărat de nici un debilar domnesc cu nici un fel de dabile; să nu se treacă cu nimic peste cartea domnească". Din scutirea pentru scoatere la pensie a lui Ion Vătag reiese și numărul angărălilor pe care le plăteau, totuși, ceilalți slujbași ai statului, ai lui Vodă. „Era domn în Moldova, spun cronicile, Radu Vodă cel Mare, deplin la toate, întreg la hire, la judecată era cu mare dreptate, la socoteală fără fătărie, cu cinste, și nimănui cu voie vegheată. Când era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parale). În circulara nr. 21474 din 14 august 1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii domnești constituiau și ei categorii deosebite de săteni care purtau numiri diferite: de la vornicii sau vatamanul statului, deșugubinari, globași sau ulocari, la curteni, călărași, hânsari, darabani, plăieși, vânători etc., unii dintre ei constituiți în sate întregi, cum erau plăieșii de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târziu într-o carte Domnească, Vodă Grigore Ghica, la 1756, interesat ca banii cislei să ajungă repede la vistierie, adunându-se dările locuitorilor din Câmpu-Lungeni însărcina pe vatamani cu strângerea sumelor pe care să-i dea în mâna vornicilor - ca slujbași domnești,, neîndoios. Dar cum atribuțiile vornicului și a vatamanului n-au fost mai niciodată distincte, întâlnim situația când Constantin Cehan Vodă (Uricarul, vol.IV, p.2) dă sarcina strângerii banilor cislei, deopotrivă, vornicilor și vatamanilor: „și să strângă banii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din când în când și cu deosebită asprime. Dintre ei făceau parte și debilarul, pripașarul, olăcarul etc., „o adevărată belea pe capul săteanului". Oameni fără suflet în îndeplinirea îndatoririlor lor, slujbașii domnești se purtau aspru cu cei care nu-și puteau achita birurile: li se vindea pe nimic strânsura din câmp, vitele și siliștile din sat, țolicile și așternuturile din bătătură, iar dacă nu se îndestulau nici așa, treceau la vecini
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
câtă ocină va hi., și să-i mai dau o putină de miiare, ce am la Iordachi, și eu să hiu slobod și mântuit de curtenie și să le dea Dumitrașco sama de curtenia mea"». (Iorga, Op.cit., V, p.16) Slujbașii domnești până în 1832 formau o categorie fiscală distinctă de a țăranilor și mazililor, dar situația lor, adesea, depindea tot de măsurile luate de domni. Vornicii de poartă erau scutiți de bir și în plus li se acorda, de slujbă, câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sfertul lui apriil și mai 1759, căci deși condica nu are dată, coroborând boierii cu scutelnicii lor, se ajunge la concluzia că nu poate fi decât din 1759". ... „În această samă noi citim toți boierii cu titluri din 1759; toți slujbașii din toate categoriile din acel an, toate veniturile pe județe, toți scutelnicii timpului, toate angăralele țării, totul, totul. A intra în amănunte ar fi ca și cum ai face analiza statului vechi. Era începutul statului salariat, era mijala unei stări care azi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]