4,201 matches
-
fabrica ta de unde ai venit! Te‑au trimis să studiezi la „Sorbona”, academia aia a voastră de politică, unde vă învață să le știți pe toate! În clipa următoare, șchiopul, fixându‑și cârja în dreptul inimii mele, m‑a împins spre sobă și, strivind țigara cu cizma de cauciuc plină de noroi uscat amestecat cu baligă de la animale, a strigat furios: - Cred c‑am să‑ți scot inima din tine! Am s‑o tai și am s‑o dau la toți să
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
Trecu prin blocul nou din piață. Trecu prin chioșcul alămiu / al stațiunii de benzină, / abstras, divin. // Primește-mi, îngere, strigai, / paharul care-l beau, cu vin. Pâinea primește-mi-o și sarea... / Mi-apasă-n coastă, înserarea. // Dar îngerul tăcea, trecea / prin soba din odaia mea. / Pe un scaun negru sta, citind / o carte grea cu solzi de-argint. // Când fu în dreptul meu, strigai - / o, îngere venit din rai, / mă lasă să m-atârn și eu / de scaunul tău, de brațul tău. // Abia
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
încercat, exagerând, evident, o translatare temporală a ei în trăirea prezentului. N-am reușit în totalitate. Oglinda sufletească mă năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă vedeam culcat în pătuțul de lângă sobă urmărind cu ochii larg deschiși poveștile vecinelor noastre, adunate în odaie, la șezătoare. Se făcea clacă la torsul cânepii. Caierele de cânepă, prinse de cozile furcilor cu sfoară, se transformau în fire lungi, nesfârșie, pe fusuri ce se roteau ca
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
că Istin și Letiția erau fascinați când le ”citeam” câte-o poveste auzită la grădiniță, și voiam să vadă și oamenii aceia cât sunt de ”ocoșe”. Oamenii veneau și plecau după ce-și luau bonul și se încălzeau puțin pe lângă sobă, însoțiți de invariabilul salut al Letiției: - Sănătate și mereți cu Dumniezo! Se aude iar ușa. - Bună ziua! Simt ceva nedeslușit. În piept bubuie ceva. Sunt toată numai ochi și urechi. - Tulaaai, Doamnie! zice Letiția. Cu cine-ai venit, mătușe? - Cu nănuța
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
să te-mbăiez În băi de mir, de vin și-adrenalină, De ieri spre mâine azi să te păstrez... Iarnă rebelă În sufletu-ți cupă, iubito, mă toarnă Și bea-mă în seri de clinchete sparte ... Când viforul șuieră-n sobă și-i iarnă... Eu la un pol, tu la polul opus, prea departe... În sufletu-ți ceară prelung mă topește Lumină să-ți dau, să-ți fiu lumânare Când ninge cu dor și în noi viscolește, Eu fulg într-un
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
pe sate se așază; O, ce iarnă! Se ascund copii în case, Crește neaua pe coline, Pe vatră pâinea miroase; O, ce bine! Gerul iute croșetează La ferestre flori de gheață, Mâțele pe pat visează; O, ce viață! Șușotesc la sobă fete, Mama ceai călduț le toarnă, Ele-și spun niște secrete; O, ce iarnă! Referință Bibliografică: O, ce iarnă! / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1448, Anul IV, 18 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol
O, CE IARNĂ! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349690_a_351019]
-
secrete unde tapiserii agonizează de-a lungul sălilor de așteptare, cusute-n petit point După-prânzuri, cu mișcări lente de dimensiuni, din alte lumi în pregătire, pajiștile serii căutau iubirea ce-ar fi putut să fie vorbe de dor la gura sobei stejari flămânzi să ascundă lebede muribunde de gripă aviară pe apele putrezinde din canalele urbei emoții uscate de voci iritate în ecou din alte iatacuri - o petrecere la aniversarea zilei de naștere ar fi fost mai dorită Neliniștea măicuței se
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
cusut și alte mici îndeletniiciri pe care ar trebui să le aibă orice om, fiindcă acum îi vine foarte greu, la anii bătrâneții, să se descurce de unul singur. Și-a răsucit o țigară din foile de tutun agățate după sobă. A umezit cu limba foaia de ziar, a pus tutunul, l-a învelit cu atenție, și iar și-a trecut țigara printre buzele-i umflate și, tușind înfundat datorită nădufului care-i oprea respirația, s-a aplecat să ia un
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
trebuie să ne pieptănăm, nu se lucrează în casă sau în curte. Făcîndu-se semnul crucii, se unge cu usturoi poarta, ferestrele, ușile și clanțele, hornurile, scările, boii și vacile la coarne, cleștele, mobila și toporul. La țară se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului. Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în casă, toate oalele și cănile trebuie întoarse cu
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
căzuși dragă și te-nvățai cum să face iahnia și plăcinta dă bostan, dă să le spargi pă nemțoaicele alea dă la voi, d-acolo, hai, să te mai pup odată”! În tot acest timp bătrâna, boscorodea ceva în dosul sobei, probabil niște descântece de drum bun și belșug în casă, iar tatăl bătea cu dușmănie un cocoș, scăpat ca prin minune de la sacrificiu, în mod sigur ca să-și ascundă durerea despărțirii. Nu vă mai spun ce bucurie pe toată lumea când
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
pune-n cingătoare. La fereastră sunt zăbrele, am și glastră cu zorele, cu ale lor flori minunate, de prin lume adunate. Ai confortul asigurat, internet, tv, la pat, le folosești atunci când vrei, dacă vrei ți le ei. Ai lumină, aragaz, sobă cu lemne, după caz, o cămară-n bucătărie, căni, tigăi și vase pline, o țuică bună dacă vrei și vin roșu din strugurii mei. Dețin flori viu colorate, de prin grădini adunate, poți să privești și pescuiești, pe malul lacului
I N V I T A Ț I E de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348543_a_349872]
-
lor făceau la fel și carnea dată se întorcea de unde plecase. Ori asta nu mai înseamnă a da de pomană. Îmi plăcea s-o ajut pe mama la caltaboș, la tobă, la tocat carne pentru trandafiri care se agățau deasupra sobei la uscat, la topitul unturii, la preparat șunca pe care o agrementa totdeauna cu boia iute și mujdei de usturoi, la scosul peciei, carnea slabă din care, mă furișam în pod să tai câte o bucată că-mi plăcea așa
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Să nu faci vreo prostie! Ce este greșit să-ți dorești o familie? Ce prostii să fac? Voi face curățenie în casă, voi spăla copiii, voi avea mereu grijă să fie mâncare destulă pentru toți. Iarna voi aprinde focurile în sobă, să nu le fie frig. Nu mă voi duce la serviciu, să-i las singuri, cum a făcut mama cu mine. Dacă nu ar fi lucrat, astăzi ar fi trăit măcar ea. Nu aș fi fost dată afară din sat
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
ușa din dreptul mamei sale care coborî sprijinită de mâna fiului, într-o rochie trecută de genunchi, de culoarea topazului. Pe partea cealaltă a limuzinei, tatăl deschise portiera din dreapta, iar Deea cu grația unei prințese din poveștile rostite la gura sobei, puse piciorul pe pavajul din parcarea barului. Asistența masculină începu să șuiere admirativ, văzând o asemenea frumusețe de fată. Deea era subțirică, înaltă și grațioasă, cu ochii de un albastru ca seninul cerului de primăvară, însoțiți de sprâncenele-i frumos
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
mărunt, însă se prindea din ce în ce mai rar. Erau prea mulți „pescari” de ocazie și prea puțin pește în canal. Mai mult scoici. Le mai gătea mama sa cu orez sau pur și simplu le așeza după ce le spăla bine pe plita sobei din curte și le prăjea presărând sare pe ele. Ei nu prea îi plăceau gătite așa, dar la țară oamenii nu se pricepeau să pregătească scoica așa ca la restaurant. A ieșit din cameră să-și facă o cafea, dar
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
culegeau așa de greu acele merișoare, să mai dăm jumătate la alții! Seara am plecat la stână. Văzându-mă așa mic, s-au îndurat de mine, m-au primit să dorm chiar în bordeiul de la stână, pe un prichici, lângă sobă. Era cald, nu ca în pod. Am dormit visând frumos. A doua zi am urcat încă odată pe munte, să mai completăm gălețile. Am strâns merișoare și într-un sac. Apoi am coborât la vale. După drum greu și chinuitor
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
duc visu-n speranță. Ciobanii-și mână turma din munte la câmpie. Iar când se-așterne bruma, vin în gospodărie. Când Soare-i ascuns în nori și-ntunecată-i zare, oameni alungă fiori, cu vinul din pahare. Se strâng la gura sobei, să bea vin cu ulcica. Iar la povestea vorbei, torcănd, doarme pisica. Eu știu să torc poeme de dragoste și dor, cu prinți și Cosânzene din lumea basmelor. © Maria Filipoiu 4.11.2014 Referință Bibliografică: ÎN TOAMNĂ TÂRZIE / Maria Filipoiu
ÎN TOAMNĂ TÂRZIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349814_a_351143]
-
vii! Unele le făcea roșii, cu coarne mari și arcuite, altele galbene sau bălaie. Am văzut și eu acele caiete. În timp ce-mi povestea baba istoria lui Vasilco al lor, răsfoindu-mi caietele de desen, moșul Iuțman plângea după sobă. Doar atât rămăsese de la băiatul lor, acele caiete pline de desene cu joiene bălțate!... Pe vremuri, treburile au mers bine pentru Iuțman. Era un vânător și un braconier iscusit. În timpul războiului, ca mulți alții, Iuțman pusese mâna pe câteva arme
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
să se apere de strigoi prin ungerea ușilor, ferestrelor casei și ale grajdului cu usturoi. Femeile întorceau în această noapte oalele și cănile cu gura în jos, pe motiv ca strigoii să nu sălășluiască în ele. Cenușa era scoasă din sobă, ca aceste spirite să nu-și găsească adăpost la căldură. Exista obiceiul de a se arunca pâine prin curte, ca strigoii flămânzi să nu caute prin casă de-ale gurii. Ștefan POPA Referință Bibliografică: Noaptea Sfântului Andrei / Ștefan Popa : Confluențe
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
avem în ograda noastră, îl găsim pe Marele nostru Poet, Eminescu, care spune atât de frumos cum încep a se înalță gândurile spre înalt, în poezia să: Singurătate Cu perdelele lăsate, Șed la masa mea de brad, Focul pâlpâie în sobă, Iară eu pe gânduri cad. Stoluri, stoluri trec prin minte, Dulci iluzii. Amintiri Târâiesc încet că greieri Printre negre, vechi zidiri, Sau cad grele, mângâioase Și se sfarma-n suflet trist, Cum în picuri cade ceară La picioarele lui Crist
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe canapei pe strujac, o saltea umplută cu pănușuri (foi de la știulete), preșuri pe jos. În casă sunt expuse costume
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
vie, să vie, /să vie Dorinu lu' Florea Pâlșului./ Când începeau să vină bărbații în șezătoare una din femei spunea: „Șezătoarea ni-i deplin/ Fete avem, fișiori ne vin./ Și-o vinit un nătărău/ Și s-o pus după fiteu (sobă)/ Și-o pupat păretili,/C-o gândit că-s fetili./ Și-o pupat o crăpătură/C-o crezut că pup-o gură.” Se așezau băieții împreună cu fetele pe scaun sau pe canapea, pat, unde apucau. Începeau lucrul. Ca pe vremea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se face silvoi (magiun), tigvă pentru scos vinul și pentru făcut untul, presă pentru jumeri în care se puneau jumerile pentru a se stoarce grăsimea din ele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
care se pasau prunele fierte pentru a se face silvoi (magiun), tigvă pentru scos vinul și pentru făcut untul, presă pentru jumeri în care se puneau jumerile pentru a se stoarce grăsimea din ele. În bucătărie se află și fiteu, sobă de spiză (un fel de fontă). Vizitarea bucătăriei este un bun prilej pentru gazdele noastre de a ne vorbi de mâncăruri tradiționale al cător gust și miros nu se uită și care păreau cele mai bune din lume, deaorece nu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care se bate brânza), covata, pe jos se află preșuri țesute în război, din lână sau de cârță
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]