1,640 matches
-
experiența multor generații au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
formă de băi de șezut sau comprese locale. Băile de șezut cu coada șoricelului au fost recomandate Încă din antichitate de Hipocrate În cazul hemoroizilor sângerânzi, având efecte hemostatice și cicatrizante. *Infuzie din frunze de mur (Rubus fruticosus) sau de soc (Sambucus nigra) din care se iau 2 linguri frunze uscate și mărunțite la 200 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară și se aplică, local, sub formă de comprese reci. *Infuzie din flori de lumânărică pentru băi de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
1 lingură plantă uscată la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute, se adaugă o lingură Bitter suedez la fiecare cană și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. -flori de mușețel, coada șoricelului, gălbenele, nalbă, lavandă, soc și arnică;-frunze de afin, anghinare, crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
astfel de ceai nu suferă niciodată de constipație; *frunze de volbură (infuzie din 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită care se bea dimineața, pe stomacul gol) având acțiune purgativă datorită conținutului În ramnoză, rezine și acid convolvulinic; *flori de soc (1 cană băută seara Înainte de culcare) cu efecte ușor laxative și calmante În constipațiile de natură nervoasă; *flori de porumbar, frunze de frasin și rădăcini de cicoare (luate separat) din care se prepară infuzii, băute câte 2-3 căni pe zi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lămâie și miere după gust și se consumă seara la culcare, atât lichidul cât și semințele, având acțiune mecanică În constipațiile rebele, prin reglarea tranzitului intestinal datorită conținutului ridicat de mucilagii. *tinctură de volbură, herba de nalbă mare, flori de soc sau rădăcini de păpădie (câte 20 g se macerează timp de 10 zile În 100 ml alcool 400); se consumă 2-4 linguri, amestecate cu 2-4 linguri de miere sau sirop natural, dimineața pe stomacul gol; *sirop din flori de piersic
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zi, cu 20-30 minute Înainte de mesele principale, În cure de 2-3 săptămâni pe lună. Amestecurile de specii sunt preparate sub formă de infuzii, decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice și pulberi laxative În care intră următoarele specii: *flori de soc, nalbă, piersic, porumbar, salcâm, măceș, mac roșu; *frunze de salvie, volbură, frasin, patlagină și roiniță; *rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană, nalbă, pir; *semințe de in, mărar, fenicul, anason, chimion; *coajă de portocale. În literatura de specialitate sunt recomandate 3
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
30 minute Înainte de mesele principale: -Înainte de micul dejun: cicoare (30 g) +coada șoricelului (30 g) + gălbenele (30 g) + trifoi roșu (20 g) + patlagină (20 g) + țintaură (20 g) + crușin (20 g); -Înainte de masa de prânz: frasin (20 g) + soc (20 g) + mușețel (20 g) + nalbă mare (20 g) + anason (20 g) + patlagină (10 g) + păpălău (10 g); -Înainte de cină: semințe de in (1 linguriță) + tărâțe de grâu (1 linguriță) + hrișcă (1 lingură) + semințe de floarea soarelui (1 lingură
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
iau câte 1 lingură la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute și se beau după adăugarea unei lingurițe de Bitter suedez. Alte amestecuri de plante recomandate de diferiți fitoterapeuți sunt : *Infuzie din amestec cu flori soc, flori de mușețel, frunze de frasin, frunze de patlagină, rădăcini de nalbă mare, fructe de anason și fructe de păpălău ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute, se strecoară și se beau câte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ceai de crețișoară, adăugând câte o linguriță de Bitter suedez. Amestecul de plante cu mare eficiență conține : flori de gălbenele (6 părți), flori de coada șoricelului (4 părți), herba de cimbrișor (3 părți), scoarță de salcie (2 părți), flori de soc (2 părți) și frunze de mesteacăn (1 parte) ; se prepară decoct din 1 lingură la 250 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, În locul apei potabile. Extern se fac frecții și comprese musculare cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
et. 10, sectorul 2. 337. Schadt Doina Ana, născută la 3 martie 1962 în Piatra-Neamt, județul Neamț România, fiica lui Bostan Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 24568 Kaltenkirchen, Oersdorfer Weg 48, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Soci, comuna Borca, județul Neamț. 338. Schlager Anneliese, născută la 24 februarie 1974 în localitatea Laslea, județul Sibiu, România, fiica lui Roth Johann și Reghina, cu domiciliul actual în Germania, 38302 Wolfenbuttel, Kiefernweg 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Nou
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
58): „Veștedă frunză, frunză de-arin / Mult mă despică tăcerea de spin / Veștedă frunză, frunză de vânt / Ce greu îmi vine să nu mai cânt. // Salcie verde, verde de rouă / Lacrima ierbii mă rupe în două / Iederă verde, verde de soc / Veșnic desculță alerg prin noroc. Galbenă frunză, frunză de viță / Mult mă adulmecă toamna pestriță / Galbenă frunză, frunză de vânt / Albă se sparge lumina-n cuvânt” (Mihaela Șorodoc, Cântec, octombrie 1992, p. 7); „Adolescență păgână, / Veșnică nevoie de zbor, / Te
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
pe lîngă Liliana, ți-am zis că e mai matură decît mine! copilițe sînt, cum zice Florin la plecare, copilițe consemnate de tinerețe într-o fază de grație, Florin, femeia e viață! de parcă n-am ști! Jipa C. Constantin din Soci, fost angajat CFR, comuna Miroslovești, Soci, cum intri dinspre Sodomeni, de la Sodomeni e soția, eu 20 de ani în CFR, la Alba Iulia întreținere de linie, pînă la Simeria și sus, la Subcetate, spre Petroșani, 17 ani în aceeași locuință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că e mai matură decît mine! copilițe sînt, cum zice Florin la plecare, copilițe consemnate de tinerețe într-o fază de grație, Florin, femeia e viață! de parcă n-am ști! Jipa C. Constantin din Soci, fost angajat CFR, comuna Miroslovești, Soci, cum intri dinspre Sodomeni, de la Sodomeni e soția, eu 20 de ani în CFR, la Alba Iulia întreținere de linie, pînă la Simeria și sus, la Subcetate, spre Petroșani, 17 ani în aceeași locuință, șefii ne-au lăsat-o nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au lăsat-o nouă după ce la inundațiile din 1970 au intrat acolo apele, simbolul de trei papuci, al meu și al Lilianei îl ating pe al tău la mijloc, dar al ei intră cruciș, și suspans cu bătrînul căruțaș din Soci, eu trag de semnal dacă sare și nu se ridică de pe jos! încerc dacă se poate! vrea să sară din tren că nu oprește la Pașcani-Triaj, la îndemnul conductorului vorbind la Roman cu mecanicul, nu se poate, mi-a zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Eidem fr. Benedicto [Remondi] ac eius sociis potestatem dedit utendi facultatibus a dicto Vicario Patriarchali missionis Praefecto concessis, petita, licet non obtenta licentia ab Ordinario Baccoviensi, aut ab eius Vicario Generali, cum hac tamen conditione ut idem fr. Benedictus eiusque socii notam faciant eorum quos baptizabunt, aut in Paschate communicabunt, et matrimonio coniungent, aut quibus viaticum praebebunt, copiamque dictae notae Parochis in quorum parochia sacramenta parochialia administrabunt, tradant. Când era pe punctul să plece din Constantinopol, Pr. Remondi s-a îmbolnăvit
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Lupu, mulțumindu-i pentru favorurile făcute Mons. Arhiepiscop de Marcianopoli și încredințându-i ocrotirea deosebită a clericilor, care din poruncile acestei Sfinte Congregații vin pe pământurile sale. În sesiunea din 24 august 1646, cardinalul Carafa retulit se egisse cum Generali Soc. Jesu... et Generalem ei exhibuisse copiam duarum litterarum Archiepiscopi marianop. et Vicarii Apostolici Moldaviae, in quibus multa de fructu Patrum Societatis scribit, et quae de eis Romae referentur ex mali animi motu quam zelo ecclesiarum et catholicae fidei denuntiari testatur
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Drăgan (critic literar), conf. dr. Vasile Rusu (istorie), dr. Valeriu Rusu (asist. IMF), conf. dr. Vasile Nechita (directorul cabinetului de șt. sociale al universității), prof. dr. ing. Gafițeanu Mihai (rectorul IPI), conf. dr. Vacaru Ioan (președintele cons. cult. și ed. soc. IA), as. Dr. Botezatu M. Silviu (președintele CUASC-CU Iași), lect. Mihai Timofte (membru al Biroului com. PCR din CU Iași), vicepreședintele CUASC-CU cu probleme politico-ideologice, vicepreședintele CUASC din IPI cu probleme politico-ideologice, vicepreședintele CUASC Conservator cu probleme politico-ideologice
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
componență 9: lect. Călinescu Alexandru (redactor-șef), conf. dr. Vasile Șerb (membru al biroului com. PCR Universitate), prof. dr. Aurel Loghin (prorector al Univ. "Al.I. Cuza"), conf. dr. Teodor Ghideanu (filosofie), lect. Natalia Simion (președinte cons. cult. și ed. soc. univ.), vicepreședintele CUASC Universitate cu probleme politico-ideologice, președintele CASC Fac. Filologie, președintele CASC Fac. Matematică, Archip Iulian (Fizică III - secretar al CUASC Universitate), Romencu Marcel (stud. Șt. Ec. III, președinte CUASC Universitate), președintele CASC de la Facultatea Biologie, Florin Platon (secretar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pocnește și cade. Apare teaca, e cam de 60-70 cm lungime și groasă cam cît un picior de copilandru. Teaca se usucă și ea și deodată explodează. Din ea iese o inflorescență și o mulțime de flori (ca cele de soc) care se împrăștie peste tot. Florile se transformă într-un fel de cireșe care sînt căutate de păsări. Dar cînd cad jos, mai ales pe gazon, nu-i prea plăcut. Cît despre apa din piscină este plină cu floricelele alea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
implicit, să ajungă nedecimată vara... Și alte plante, deși la fel perene, deși Încă nu și dioice, copie urzica și obiceiul nuntirii. O face leurda, numai bună de salată acum, nu după ce Înflorește, păzindu-se astfel de noi, dar și socul pe care nu l paște nimeni, mai mult, e apărat de Însuși dracu’, ca lemn al lui, cum Îi spune poporul. Tot răul spre bine: dacă acela abia evocat nu și ar fi băgat coada În treburile timpuriei primăveri amânând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei de sub Soare, nu În pântecele cuiva. Nu numai urzica face asta. În fond, aceleași interese le au toate plantele, mai ales acelea monoice, care nu-și pot salva specia protejând doar femela, fiecare individ fiind deopotrivă „femeie“ și „bărbat“. Socul de pildă, plantă aleasă anume de mine pentru un experiment paralel, nu pentru că poporul Îi spune lemnul dracului, ci pentru că, spre deosebire de alții, Înfrunzește Înaintea Înfloririi. Mai doriți dovezi ale inteligenței Naturii? Întoarceți fila, fie ea cu ghilimele, adică radiofonică. „Sâmbătă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vede umbra, se întoarce și hibernează în continuare, semn că va mai fi iarnă lungă. Dacă nu-și vede umbra, vom avea primăvară timpurie. - în 20 - 25 martie apar berzele, la începutul lui aprilie vin și rândunelele, iar când înmugurește socul, vom auzi cântând cucu, semn că a venit și acesta. - Ploaie în 23 aprilie, ziua Sfântului Gheorghe, e semn că vin apele mari. - Dacă în ziua de 9 martie «Sfinții 40 de mucenici», bate vântul, vom avea primăvară cu vânt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prăjesc pe foc câțiva raci, iar scrumul astfel căpătat se bea cu vin. Sau se leagă rana de mușcătură cu părul câinelui turbat. Mușcătura de șarpe. Se leagă mușcătura între două lespezi de piatră, după ce s-a presărat pe ea soc pisat. Nedormire (insomnie). Se bea înainte de culcare o ceașcă cu apă în care s-au muiat flori sau capsule de mac roșu. Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ale altor munți care m-au dus cu gândul la munții ce împrejmuiau orașul meu din Banat și la dealurile pe care le colindam împreună cu fetele și cu soțul. Primăvara mergeam să culegeam flori de câmp, vara adunam floare de soc pentru socată, flori de tei pentru ceai, cireșe, iar toamna strângeam mere, pere, gutui, nuci. Eram într-o stare sufletească aparte fiind provocată de frumusețea priveliștii dintre Olimp și Marea Egee, de gândul ce mă purta departe spre meleagurile Banatului
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
caz de furtună, precum și în caz de avarii, în următoarele porturi de refugiu: În Republică Populară Română - Constantă și Sulina; În Republică Populară Bulgaria - Balcic, Varna, Nesebr, Burgaz, Sozopol și Miciurin; În Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste - Odessa, Evpatoria, Yalta, Novorosiisk, Soci, Suhumi, Poti și Batumi. Lista porturilor de refugiu se poate schimba pe bază de înțelegere între Părțile Contractante. Articolul 3 În cazurile prevăzute la art. 2 din prezenta Convenție, navelor de pescuit ale Părților Contractante li se va acorda posibilitatea
DECRET nr. 2 din 7 ianuarie 1960 pentru ratificarea Convenţiei între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagra, semnată la Varna la 7 iulie 1959. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125464_a_126793]