3,862 matches
-
părerea lor asupra revoltei din 1907: "O mișcare fără unitate de acțiune, fără pregătire, fără legătură cu orașele și cu armata, care ar fi o răscoală și s-ar termina printr-o înfrîngere urmată de masacre și de reacții politice". Socialiștii au cerut țăranilor să adopte lupta legală, cerînd totodată reformă agrară și vot universal. La Copenhaga, în 1910, socialiștii români trimit doi delegați, dintre care unul, Racovski, desemnat pentru o carieră de internaționalist activ, este urmărit de către Ministerul de Interne
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu armata, care ar fi o răscoală și s-ar termina printr-o înfrîngere urmată de masacre și de reacții politice". Socialiștii au cerut țăranilor să adopte lupta legală, cerînd totodată reformă agrară și vot universal. La Copenhaga, în 1910, socialiștii români trimit doi delegați, dintre care unul, Racovski, desemnat pentru o carieră de internaționalist activ, este urmărit de către Ministerul de Interne român. Originile și cariera lui Racovski sînt dovada după părerea detractorilor săi a tuturor tarelor socialismului ca produs exotic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Balcani. Născut la Brăila, el a intrat în legătură cu mișcarea socialistă și a devenit secretarul de sindicat al portului muncitoresc de aici. În 1904, l-a întîlnit pe Racovski la București și a participat la mitingul din 1905 organizat de socialiștii români pentru a fraterniza cu revoluția rusă. Articolele sale din Român la Muncitoare sînt remarcate de socialistul Dobrogeanu-Glierea. În 1913, Istrati își părăsește țara plecînd în Franța apoi, în timpul războiului, stă în Elveția. Urmările războiului îl fac să-i fie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al portului muncitoresc de aici. În 1904, l-a întîlnit pe Racovski la București și a participat la mitingul din 1905 organizat de socialiștii români pentru a fraterniza cu revoluția rusă. Articolele sale din Român la Muncitoare sînt remarcate de socialistul Dobrogeanu-Glierea. În 1913, Istrati își părăsește țara plecînd în Franța apoi, în timpul războiului, stă în Elveția. Urmările războiului îl fac să-i fie rușine de întoarcerea dreptei în Franța, să fie exasperat de Occident: "N-ar fi pentru prima dată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pun și se repun la scară locală, iar răspunsurile date în diversele domenii ale economiei, ale culturii și ale politicii nu sînt adesea decît o manieră reducționistă de a defini o cauză ca națională într-un mediu care o depășește. Socialiștii ridiculizează bazele națiunii negînd caracterul esențial, atemporal, al identității țărănești. Și totuși, paradoxal, socialiștii din Basarabia, în același an, 1900, denunțînd tirania ruso-țaristă, afirmînd o voință autonomistă, sînt la originea ruperii de imperiu a acestei provincii rusificate și, deci, la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
economiei, ale culturii și ale politicii nu sînt adesea decît o manieră reducționistă de a defini o cauză ca națională într-un mediu care o depășește. Socialiștii ridiculizează bazele națiunii negînd caracterul esențial, atemporal, al identității țărănești. Și totuși, paradoxal, socialiștii din Basarabia, în același an, 1900, denunțînd tirania ruso-țaristă, afirmînd o voință autonomistă, sînt la originea ruperii de imperiu a acestei provincii rusificate și, deci, la formarea ulterioară a României Mari. Revoluționarii se află la rădăcina mișcării de eliberare a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legitime ale statelor-națiuni burgheze și distrug legitimitățile dinastice. În zorii secolului XX, mizele ideologice cu care sînt confruntați intelectualii români sînt acelea ale modernității. Dincolo de vorbele despre românism și specificul lui, de problema fundamentală a națiunii, dincolo de denunțările evreilor, ale socialiștilor și ale avangardelor decadente sau cosmopolite, trebuie văzută o frică oarbă de Revoluție și Internaționale. Reașezarea ordinii după 1907 a calmat: statul și-a dovedit soliditatea și a cîștigat în credibilitate. Dar primul război balcanic din 1912, apoi august 1914
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să dăuneze la viitoarea conferință de pace. În sfîrșit, la fața locului, mișcarea de autoguvernare a județelor și satelor este percepută ca o catastrofă de către funcționarii unguri care sînt de fapt excluși. Istoriografia ungară pune în lumină refuzarea unirii de către socialiștii internaționaliști reuniți la Budapesta pe 31 decembrie: "Congresul revendică dreptul tuturor românilor din Ungaria, din Transilvania și din Banat de a putea să-și constituie un stat independent pe baza unui plebiscit deschis tuturor naționalităților'". Ruptura româno-ungară se amplifica din ce în ce mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trimis în grabă la Budapesta pentru a negocia acceptarea de către Béla Kun a celor "paisprezece puncte" ale lui Wilson. Obiectivul este de a lăsa criza ungară să se dezvolte, anumiți experți fiind convinși că Béla Kun va fi înlocuit de socialiștii mai puțin radicali. Toate acestea îi lasă lui Brătianu cîmp liber. Astfel, la data de l mai, românii trec Tisa, iar pe 4 august se află la Budapesta. Ce fac ei acolo? se întreabă cei patru Mari. Pot ei însă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
NAȚIUNII: DEZVOLTAREA ȘI UNITATEA Liberalii care conduc tratativele de pace în 1919, asumîndu-și primele luni de la formarea României Mari, sînt atacați permanent de forțele politice ale provinciilor alipite la regat, care doresc păstrarea unei relative autonomii și, de asemenea, de socialiștii care, măsurînd amploarea dificultăților economice și sociale, se transformă în 1919 în purtătorii de cuvînt ai violentelor mișcări greviste ale muncitorilor de la căile ferate și din industria petrolieră. Ei mai sînt atacați și de conservatori, precum Marghiloman, care deplîng orientarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
război, îl califică drept "regim de călăi". În 1925, aproape toți secretarii organizațiilor regionale ale PCR sînt arestați. Indiferent dacă militează în Basarabia, în Transilvania sau în Vechiul Regat, comuniștii din România se află într-o poziție marginală: fractura dintre socialiștii care, în primăvara anului 1921, refuză să subscrie la condițiile celei de-a III-a Internaționale și cei care decid, la 11 mai, să le accepte, s-a adîncit. Socialiștii cred că sînt manipulați de Moscova și de grupurile de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din România se află într-o poziție marginală: fractura dintre socialiștii care, în primăvara anului 1921, refuză să subscrie la condițiile celei de-a III-a Internaționale și cei care decid, la 11 mai, să le accepte, s-a adîncit. Socialiștii cred că sînt manipulați de Moscova și de grupurile de imigranți veniți în Rusia încă din 1917-1918, favorabili tezelor și propagandei Internaționalei. Unii prizonieri de război români din Transilvania, din armata austro-ungară, au fost întreținuți de Moscova și utilizați ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
votată, la 11 mai 1921, cu ocazia reunirii consiliului general al partidului, afilierea la Komintern (438 mandate pentru, 111 abțineri). Angajarea alături de Moscova și represiunea exercitată de autoritățile române provoacă o scădere bruscă a efectivelor militante: din 40.000 de socialiști în 1921, în 1923 nu mai existau decît 500 de comuniști. La Congresul Internaționalei care se desfășoară la Moscova, între 22 iunie și 12 iulie 1921, Partidul Comunist Român nu trimite nici un reprezentant. O delegație venită din România va urmări
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și a unei garanții a drepturilor democratice. Partidul Social-Democrat, format din elemente care au refuzat în 1921 afilierea la cea de-a III-a Internațională, se restructurează în 1927 în jurul unor oameni ca Titel Petrescu. Partidul își are propriul ziar: Socialistul. Revendicările sale privesc respectarea exercitării libertății întrunirilor, a presei, separarea Bisericii de Stat, autonomia județelor și comunelor, desființarea impozitelor indirecte. În fața ascensiunii extremei drepte, social-democrații sînt, în majoritate, deschiși pentru o cooperare cu național-țărăniștii. Ei rămîn însă foarte divizați, aceste
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
25 septembrie: exproprieri, confiscări și naționalizări. Este acel program de care se distanțează șeful Partidului Liberal, Dinu Brătianu și al Partidului Național Țărănesc, Maniu. Frontul nu cuprinde decît comuniști și unele formațiuni apropiate partidului: Uniunea Patrioților, Frontul Muncitoresc și pe socialiștii lui Titel Petrescu. Tonul comuniștilor este cel de revanșă: trebuie pedepsiți pînă la exterminare vinovații care au dus țara pe marginea prăpastiei. Trebuie să se creadă și să se exprime credința în binefacerile URSS și ale tovarășului Stalin. Originile și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
origine socială bună, adică o origine modestă, apoi pe cei care cunoșteau bine ortografia, care erau trecuți prin școală și universitate și care se considerau garanți ai ordinii socialiste. "Aceștia din urmă, adaugă Zilber, credeau în rolul lor de educatori socialiști și își transmiteau mesajul prin conversații amicale, citînd din clasici." Prima, ca și a doua generație, aveau un profund respect pentru marxism-leninism. Prima generație dovedea în plus un mare respect pentru Stalin și pentru Uniunea Sovietică. Regimul care se confirmă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
realizeze și să o conducă Ceaușescu și cei asemeni lui, de la București pînă la Moscova, este dincolo de limitele puterii personale a unui dictator și a clientelei sale; ea este acea imposibilă și întreagă mașină totalitară pe care au visat-o socialiștii utopici la mijlocul secolului al XIX-lea. Comunismul lui Ceaușescu și al nomenclaturii, care se sfîșie reciproc pentru a atinge și domina vîrfurile statului-partid este o ordine a cărei perfecțiune armonioasă tinde să desființeze timpul. Întoarcerea la națiune, punerea în scenă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cei care nutresc deșartă iluzie de a putea găsi eventual altundeva o viață mai ușoară, care sînt gata să-și părăsească țara pentru viitorul căreia au luptat părinții lor". NAȚIUNEA SUBLIMATĂ Marele proiect de dezvoltare pe care 1-au visat socialiștii sfîrșitului de secol XIX eșuează în anii '60. Dar orientarea eticii Estului către Vest oferă o oglindă puțin satisfăcătoare pentru elitele dezamăgite din Est, într-un timp în care justiția se redefinește prin respectarea și apărarea drepturilor omului. Totuși, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vechile nomenclaturi, după februarie 1991 privatizarea la sate fără mijloacele de a rentabiliza întoarcerea la gestiunea privată, nu satisfac. Experții progresiști negociază cu FMI, cu BERD, cu CEE... Leniniștii se infiltrează în sindicate și blochează cît pot exprimarea nemulțumirii sociale. Socialiștii își arată resentimentul împotriva pretențiilor Occidentului care trece țara prin furcile caudine și nu oferă decît o integrare periferică, de zonă secundară. Logica reformistă este pragmatică și totodată purtătoare a unui sistem de reprezentări și a unei ierarhii a valorilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rusești. Însemnări din Basarabia anului 1917, București, Editura Fundației Culturale Române, 1993. Hitchins, Keith, The Nationality Problem in Austria-Hungary. The reports of Alexander Vaida to archduke Frank Ferdinand's chancellery, Leiden, E.J. Brill, 1974; "The Russian Revolution and the Rumanian Socialist Movement. 1917-1918", în Slavic Review, vol. XXVII, iunie 1968. Istoria Transilvaniei, Budapesta, Akademiai Kiado, 1992. Kiritzesco, Constantin, La Roumanie dans la Première Guerre mondiale, Paris, 1927. Netea, Vasile, Unirea Transilvaniei cu România, București, Editura Meridiane, 1968. Pascu, Ștefan, Făurirea Statului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
l'Est, Paris, Egloff, 1944; Les Derniers Jours de l'Europe, Paris, Egloff, 1946. Goldschmidt, Roșie, contesă Grafenberg, Athene Palace, Londra, 1943. Haupt, Georges; Marie, Jean-Jacques, Les Bolcheviks par eux-mêmes, Paris, 1969. Hitchins, Keith, "The Russian Revolution and the Rumanian Socialist Movement, 1917-1918", în Slavic Review, vol. XXVII, nr. 2, iunie 1968. Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar, București, Editura Roza Vînturilor, 1993. Lambrino, Zizi, Mon mari, le roi Carol, Paris, Calmann-Lévy, 1950. Manoilescu, A. Mihai, Le Parti unique, Paris
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
perspectivă" se turbură însă în noi până la sentimentul neîncrederii prin atitudinea partidului Centrului în Dieta prusiană și în Reichstag în care noi vedem un comentar practic, o interpretare a instrucțiunilor papale. Ce ne-ajută părtinirea teoretică a Scaunului roman în contra socialiștilor daca fracțiunea catolică din țară, mărturisind cu tărie supunerea ei la voința papei la toate votările, le dă concurs public atât socialiștilor cât și oricărei alte tendințe subversive? Centrul protestează că are intențiuni bune cari nu se execută nicicând, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedem un comentar practic, o interpretare a instrucțiunilor papale. Ce ne-ajută părtinirea teoretică a Scaunului roman în contra socialiștilor daca fracțiunea catolică din țară, mărturisind cu tărie supunerea ei la voința papei la toate votările, le dă concurs public atât socialiștilor cât și oricărei alte tendințe subversive? Centrul protestează că are intențiuni bune cari nu se execută nicicând, căci, sub pretextul că tocmai așa precum o face guvernul n-ar lupta el contra socialiștilor, dar încolo-i condamnă, Centrul votează cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate votările, le dă concurs public atât socialiștilor cât și oricărei alte tendințe subversive? Centrul protestează că are intențiuni bune cari nu se execută nicicând, căci, sub pretextul că tocmai așa precum o face guvernul n-ar lupta el contra socialiștilor, dar încolo-i condamnă, Centrul votează cu socialiștii; și daca guvernul ar lua alte căi atunci acele n-ar fi acceptabile pentru Centru. Când acum un an partidul catolic ne-a împrumutat concursul său în cestiunea vămilor am crezut în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cât și oricărei alte tendințe subversive? Centrul protestează că are intențiuni bune cari nu se execută nicicând, căci, sub pretextul că tocmai așa precum o face guvernul n-ar lupta el contra socialiștilor, dar încolo-i condamnă, Centrul votează cu socialiștii; și daca guvernul ar lua alte căi atunci acele n-ar fi acceptabile pentru Centru. Când acum un an partidul catolic ne-a împrumutat concursul său în cestiunea vămilor am crezut în seriozitatea preântâmpinării papale și am aflat în această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]