1,210 matches
-
societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism. Comunismul românesc nu a fost nicio gigantică închisoare societală, nici doar un arhipelag celular. Ci un sistem social real, care, în ciuda tuturor carențelor sale structurale, a funcționat (și nu doar în regim de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contra-definit formulele ulterioare ale românismului identitar și ale conștiinței istorice românești. Un aspect crucial, a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs al analizei, a fost raportul dintre ceea ce am numit "avangarda reflecției istoriografice" și "ariergarda consensului societal". Prima este inovativă și heterodoxă, locul în care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită în avangarda reflecției social politice încă din generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională, al cărei artizan principal a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sărăcit fondul publicistic asupra căruia a fost rulată analiza este reprezentată de manualele de educație civică introduse în perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de educație civică relevă în mod transparent sistemul de valori, modelul societal și tipul cetățeanului ideal imaginate și promovate de elitele puterii. În fine, tabloul deficiențelor trebuie completat cu absența revistelor culturale din analiza întreprinsă. O mai mare atenție acordată vieții intelectuale desfășurată în revistele culturale, ca spații instituționale ale avangardei reflecției
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o fereastră înspre descifrarea mecanismelor ce stau în spatele inovației ideatice și producției culturale a noutății în materie de conceptualizare a trecutului. Totuși, după cum am argumentat în corpul lucrării, analiza s-a axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și Artă. Ursu, I. (1924). Concepția istorică. Caracterizarea și împărțirea istoriei românilor. Două lecții de introducere la cursul de istoria românilor. București: Tipografia "Antonescu". Zeletin, Ș. (1925). Burghezia română: originea și rolul ei istoric. București: Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură didactică Abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat de literatura didactică - discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
psihologice (P), suficiente sieși, decontextualizate, care explică prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc pe o perspectivă proprie doar sociologiei (S care explorează prefacerile structurale, de la nivel societal, cu tot cortegiul de indicatori macrosociali), psihosociologiei organizaționale (O cu ansamblul fenomenelor de grup/personale din cadrul instituțional) Absolutism ß PIC à Relativism (psihologia tradițională) "între" (antropologia culturală) factori biologici > factori culturali factori culturali > factori biologici diferențele dintre grupuri sînt explicate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
structură subiectivă, suficient de stabilă, identitate asumată de persoană ca efect al recunoașterii de sine, în funcție de dispoziții particulare și unice. Identitatea este activă, dialogală cu exigențele contextuale și construită în raport cu o ierarhie valorică. Există însă o identitate prescrisă de instanțele societale, suprapersonale; aceasta se constituie într-o referință cu care sîntem în contact permanent și cu care negociem "ceea ce sîntem" (FerrØol, Jucquois, 2005). Mediul comunitar îl înzestrează pe subiectul individual cu o identitate socială în care se reconfigurează profilul identitar personal
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
toate investigațiile reunite în lucrările sale, autorul evaluează valorile medii pentru fiecare dimensiune pe eșantioane reprezentative sau parțial reprezentative ale membrilor fiecărei culturi. Cercetătorul ne atrage atenția asupra erorii ecologice (ecological fallacy), care se cuvine evitată, căci inferențele de la nivel societal nu pot fi transferate la nivel individual. Altfel spus, dacă două culturi diferă prin profilul lor identitar pe baza celor patru dimensiuni evocate, faptul în sine nu legitimează concluzia conform căreia oricare doi membri ai culturii respective trebuie să se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Leung et al., 2007). Validitatea acestui model a fost confirmată prin studii laborioase, pe zeci de mii de subiecți din întreaga lume. Din cele zece categorii valorice de la nivel individual, Schwartz derivă pe căi empirice șapte categorii la nivel cultural societal. Toate aceste categorii axiologice răspund la trei seturi de exigențe comunitare "universale": 1) exigența de relaționare interpersonală în cadrul grupurilor de referință, care ilustrează nevoia de autonomie; 2) exigența garantării responsabilității individuale în cadrul integrării sociale, cu favorizarea perechii simbolice egalitate-ierarhie; 3
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a itemilor folosiți. GLOBE a parcurs trei faze distincte: în prima etapă s-au dezvoltat instrumentele de cercetare, în cea de-a doua s-au evaluat nouă atribute fundamentale (privite ca dimensiuni culturale), deopotrivă la nivelul culturii organizaționale, dar și societale, realizîndu-se un portret comparativ în cele 62 de culturi naționale, și, în sfîrșit, în a treia etapă (încă în derulare în 2010) se studiază eficacitatea unui comportament specific al liderului în relație cu performanța și atitudinile subordonaților, precum și cu performanța
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
selectat dincolo de viziunea limitativă a unor analiști politici, înglobînd o perspectivă mai largă a antropologiei sociale, care construiește granițe simbolice culturale la limita dintre familii de atitudini și valori distincte împărtășite de către comunitățile care le asumă, distribuit în zece clustere societale (anglofone, est-europene, vest-europene, eșantionul african de culoare, eșantionul african "alb", cel francofon ș.a.m.d.). Distribuția acestor arii culturale este redată în tabelul 6: Pe baza instrumentelor dezvoltate, alăturînd o perspectivă etică unei lecturi emice a realităților organizaționale, au rezultat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
orientat spre performanță"), trecînd prin 4 ("este orientat către performanță într-o măsură moderată"), pînă la 7 ("este în mare măsură orientat către performanță"). Așadar, aceste dimensiuni nu sînt dihotomice, ci un întreg semantic, cu exteriorizări specifice în culturi organizaționale/societale distincte. Merită semnalat, totodată, că dimensiunile evocate sînt conceptualizate atît la nivel organizațional, cît și la nivelul societății, deopotrivă ca practici (registrul lui "ceea ce este"), cît și ca orientări valorice (registrul lui "ceea ce ar trebui să fie") în strategia relațională
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele șase dimensiuni globale ale leadership-ului (de tipul "charismatic/bazat pe valori" sau "orientat către echipă"), considerate variabile dependente, iar asocierea este realizată în egală măsură în termeni de practici (realitate) și valori (dezirabilitate), atît la nivel organizațional, cît și societal. De asemenea, s-au stabilit o serie de limite convenționale care îngăduie calificarea unui atribut ca fiind "universal pozitiv/negativ". Astfel, a fi "universal acceptat" ca și factor facilitant la eficiența în leadership, o trăsătură se impune să răspundă la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de limite convenționale care îngăduie calificarea unui atribut ca fiind "universal pozitiv/negativ". Astfel, a fi "universal acceptat" ca și factor facilitant la eficiența în leadership, o trăsătură se impune să răspundă la două exigențe cantitative: a) 95% din mediile societale să fie mai ridicate decît un scor specific de 5, pe o scală elaborată de la 1 la 7 (în care 7 este "înalt"); b) media mediilor subeșantioanelor alcătuite din cele 62 de culturi naționale pentru atributul evocat să fie mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturi naționale pentru atributul evocat să fie mai mare decît 6, pe aceeași scală în șapte trepte. în "oglindă", pentru a fi catalogat drept "universal negativ", un atribut trebuie să fie "universal acceptat ca impediment" dacă: a) 95% din mediile societale sînt mai mici decît 3; b) media mediilor pe eșantionul global este mai scăzută decît 3. Scorurile specifice pe toate aceste categorii, pentru ansamblul factorilor studiați, sînt prezentați în cele ce urmează, incluzînd și scorul mediu pe eșantionul românesc (caseta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în ultimii ani una dintre cele mai relevante resurse în managementul intercultural. 7.8. Modelul dimensiunilor culturale rezultat din proiectul World Values Surveys (WVS) Harta cea mai cuprinzătoare a unor dimensiuni culturale specifice elaborate în urma unor studii la nivel structural societal, cu o metodologie precumpănitor sociologică, a fost realizată de către echipa coordonată de către profesorul Roland Inglehart (1997) și colaboratorii săi (Inglehart, Norris, 2004; Inglehart, Welzel, 2005; Welzel, Inglehart, 2010), în cadrul celui mai amplu proiect de cercetare a valorilor culturale la nivel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
întrețin polaritatea simbolică dintre valorile supraviețuirii și cele ale exprimării de sine. întrucît societățile prospere contemporane, care au experimentat consistent modelul democrației liberale și al economiei de piață funcțională, au ajuns la un nivel fără precedent al prosperității și echilibrului societal și biografic, depășind nevoile primare de subzistență, ele au ajuns să producă un tip sociologic majoritar care rîvnește la mai mult decît achizițiile materiale de prim ordin (hrană, securitate fizică și economică), care reprezentau cîmpul de luptă al generațiilor precedente
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor conferă calitatea "dinamică" a acestui construct. Cel de-al doilea factor este denumit "cinism societal", pentru că toți itemii săi se regăsesc în cadrul factorului de la nivel individual etichetat ca cinism social, dar derivă de la scorurile medii ale unui grup cultural, în acest caz referindu-se la susținerea cetățeanului. Adjectivul societal este folosit ca indice distinctiv al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al doilea factor este denumit "cinism societal", pentru că toți itemii săi se regăsesc în cadrul factorului de la nivel individual etichetat ca cinism social, dar derivă de la scorurile medii ale unui grup cultural, în acest caz referindu-se la susținerea cetățeanului. Adjectivul societal este folosit ca indice distinctiv al faptului că acest factor face referire la nivelul cultural. Cei doi factori corelează la un nivel scăzut și împart o varianță comună scăzută. Pentru a stabili înțelesul celor două dimensiuni culturale ale axiomelor sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
poate reflecta influența conservatorismului. în concluzie, externalitatea dinamică sugerează prezența unei suprapuneri considerabile cu dimensiunile bazale ale valorilor culturale, chiar dacă ea conține cîteva trăsături noi, distincte, care nu au fost surprinse în studiile anterioare efectuate la nivel de cultură. Cinismul societal a fost corelat doar cu o dimensiune a lui Inglehart și Baker (2000) supraviețuirea; cu două dimensiuni ale lui Hofstede (1980/2001) individualismul (corelație negativă) și orientarea pe termen lung/scurt; cu trei dimensiuni ale lui House și colaboratorii săi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
între sexe (corelație negativă). Corelațiile evocate se arată a fi mai puțin numeroase și mai slabe în intensitate decît cele pentru externalitatea dinamică, excepție făcînd dimensiunea supraviețuirii a lui Inglehart și Baker (2000). Concluzia studiului a fost că dimensiunea cinism societal reprezintă o trăsătură a culturii pertinente și operaționale, care poate descrie mai adecvat dinamicile macro la nivel structural (Leung, Bond, 2008). 7.9.4. Diferențe interpersonale și corelații cu alte dimensiuni ale personalității în urma studiului efectuat de Neto (2006) pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în ultimii ani (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Guan, Bond, Dincă, Iliescu, 2010). Stratul social specific supus atenției noastre a fost constituit din mediul educațional, iar analiza noastră viza identificarea rolului factorilor culturali, în asociere cu factorii de personalitate, organizaționali și societali, în producerea unei simptomatologii cu numeroase accente patologice comunitare. De altfel, sănătatea organizațională din mediul educațional românesc a evidențiat ca "surse cauzale" pentru nereușitele sale (deopotrivă sistemice și personale) registrul "inerțiilor mentale", regăsite în formule retorice dezangajante de tipul "mentalităților
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și de un anume ansamblu valoric asistențial. însă atunci cînd se studiază "patologiile" sistemului, se realizează precumpănitor o analiză (inter)individuală (strict psihologică) sau una structurală (strict sociologică). De aceea, o abordare care să aducă laolaltă registrele individual (personal), structural (societal), organizațional, dar și, mai ales, cultural pare a fi necesară și urgentă. Astfel, în sinteza de față am urmărit diagnoza sănătății organizaționale din mediul educațional prin intermediul modelului C-P O-S/cultură-personalitate-organizațional societal. Asamblînd, așadar, aceste poziții teoretice și metodologice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]