3,508 matches
-
desființarea capitalului autohton și subordonarea economiei românești deciziei luate în marile centre financiare și economice ale Uniunii Europene. Populația României, clasa politică românească și noua clasă a capitaliștilor autohtoni sunt pregătite să accepte un asemenea viitor? Istoria politică, ideologică și socio-economică a anilor de după Helsinki 1999 indică mai degrabă dorința de a încerca să reziste. O altă tendință majoră consacrată de tranziția orientată spre integrarea europeană este crearea unui clivaj esențial între societatea românească rurală și puținele „insule” de civilizație occidentală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
manifestare a tranziției spontane era de a introduce comportamente atipice, dar majoritare ca volum, în instituții produse de reforme inspirate de modelul extern, pentru a modifica funcționarea reală a acestor instituții. O asemenea strategie implica întotdeauna o confruntare - la nivel socio-economic, cultural, ideologic și, în cele din urmă, politic - între promotorii reformelor coordonate politic și promotorii tranziției spontane, și ea a permis, în prima parte a tranziției postcomuniste, geneza ideologiei dublei Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al XIX-lea și accelerată în perioada interbelică, nu a avut același efect. Nimic nu este mai grăitor în acest sens decât cele aproximativ două procente de energie mecanică - efect al industrializării - din totalul energiei utilizate în agricultură. Același proces socio-economic care este industrializarea a transformat radical economia și societatea occidentale, dar nu a avut câtuși de puțin aceleași efecte în societatea românească. Putem pune asta pe seama unei tranziții pro-occidentale prost conduse, pe seama erorilor clasei politice românești, pe seama „foarfecelor” pieței internaționale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dotări, fie individuale, cum ar fi cele ale locuinței, fie comunitare, cum ar fi cele sociale, culturale sau comunicaționale. Dezbaterile cu privire la direcțiile de dezvoltare ale societății românești din perioada interbelică au fost aprige (Ornea, 1995), iar sinuoasa evoluție politică și socio-economică a României din prima jumătate a secolului XX s-a datorat în mare măsură tocmai acestei incapacități a industrializării de a produce efecte în ansamblul societății, pe tot parcursul perioadei. Industrializarea nu a reușit să transforme radical societatea românească și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
critica ei. Aici voi sublinia doar două dintre particularitățile sale. În primul rând, faptul că, din punct de vedere sociologic, este incorectă. Așa cum am văzut, o realitate de tip ideologic nu funcționează decât dacă este însoțită și susținută de realități socio-economice profunde, de tipul structurilor sociale și al sistemelor de distribuție din societate. Ideea că sistemele ideologice au o remanență mai mare la nivel social decât structurile sociale care le întemeiază pur și simplu nu este dovedită empiric. Dacă există superstiții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doctrine politice a „rămășițelor” culturale, ideologice și atitudinale ale fostei societăți burgheze care se prelungeau în comunism și împiedicau populația să acționeze potrivit valorilor și ideologiei oficiale. Motivul pentru care comuniștii - teoretic, cei mai convinși de determinarea ideilor de către realitatea socio-economică - propovăduiau o teorie a supraviețuirii „mentalităților” dincolo de orice suport social material era dat de nevoia de a distribui „vinovățiile” în societate în detrimentul populației și nu în detrimentul politicienilor. Insuficienta schimbare a realităților - instituții economice, sociale, culturale etc. - era din vina politicienilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Există cel puțin un caz spectaculos care ilustrează situația în care, în ciuda prezenței tuturor acestor factori, performanța economică întârzie să apară. Este vorba de marii producători de țiței din lumea arabă, societăți a căror bogăție a permis construirea unor infrastructuri socio-economice extrem de moderne și bine dezvoltate, achiziționarea din lumea occidentală de tehnologii de vârf și de management de tip occidental, dar societăți care rămân înapoiate prin performanțele lor socio-economice. „Dezavantajul” lor competitiv în raport cu societățile dezvoltate constă tocmai în faptul că produc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din lumea arabă, societăți a căror bogăție a permis construirea unor infrastructuri socio-economice extrem de moderne și bine dezvoltate, achiziționarea din lumea occidentală de tehnologii de vârf și de management de tip occidental, dar societăți care rămân înapoiate prin performanțele lor socio-economice. „Dezavantajul” lor competitiv în raport cu societățile dezvoltate constă tocmai în faptul că produc un alt tip de prosperitate socială decât cel de tip occidental. Criteriul de prosperitate al lumii occidentale - criteriu pe care a reușit să-l impună întregului sistem mondial
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
XIX-lea - și cu siguranță de la jumătatea acestuia - și până în zilele noastre, producția de cereale a devenit principala producție agricolă a României, iar cerealele, adică mămăliga sau pâinea, principalul produs alimentar al populației. Așa că, de peste 150 de ani încoace, personajul socio-economic care traversează întreaga istorie a României nu este nici politicianul reformator, nici negustorul - la distanță sau local -, nici meșteșugarul sau muncitorul industrial, ci țăranul român producător de cereale. În toate sistemele de organizare socială și politică și de infrastructură culturală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin faptul că scăderea veniturilor acestei categorii este considerată resursă de reformă sau dezvoltare economică; iar pe de altă parte, prin dezvoltarea unei ideologii cu totul speciale a inutilității sociale a acestei categorii, ba chiar a adversității politice în raport cu interesele socio-economice ale acesteia. Rezultă că diferențele calitative dintre prosperitatea postcomunistă românească și prosperitatea societății de tip occidental ar putea fi chiar mai însemnate decât diferențele cantitative; și că noua tranziție orientată către prosperitate a societății românești care se dorește o componentă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populației prin polarizarea deopotrivă a veniturilor și a proprietății. Chiar dacă nici unul dintre politicienii tranziției nu a afirmat asta, chiar dacă nici unul dintre partidele politice nu și-a propus explicit acest lucru, întreaga clasă politică românească a acționat ca și cum principalul său obiectiv socio-economic a fost nu modernizarea economiei românești, ci îmbogățirea celor bogați și sărăcirea celor deja săraci. Acest proces de polarizare a proprietății și veniturilor este singura constantă a politicilor publice românești destinate restructurării sociale din întreaga perioadă a postcomunismului. Această tendință
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
criticilor aduse „modelului scandinav”, mai ales pe motive ideologice și mai puțin întemeiate în datele empirice, tocmai statele care ilustrează cel mai bine acest model sunt cele care definesc tendința pe termen mediu (și, probabil, pe termen lung) a evoluției socio-economice. Fundamentul politico-social al acestei egalizări treptate a societății constă într-o schimbare radicală care a avut loc la nivelul politicii principalilor actori ai economiei: angajatori și angajați. Pe la începutul anilor ’50, în Suedia, de exemplu, ei au trecut de la o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populației sunt, respectiv, evoluția consumului celor mai săraci dintre membrii societății, în raport cu cei mai bogați dintre aceștia. Cei mai săraci 20% și cei mai bogați 20% sunt utilizați ca indicatori de comparație internaționali, pentru relevanța lor atât statistică, cât și socio-economică. Or, evoluția ponderii veniturilor acestor grupuri de populație în perioada 1992-2000, în țările „exemplare” pentru modelul scandinav, definește tendința centrală a lumii occidentale în domeniu, net diferită de tendința dominației ideologice și indiferentă la evoluțiile politice din fiecare țară. Am
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mica burghezie, intelectualitatea, elita muncitorilor calificați etc. -, dar nu a orientat economia și societatea spre producerea de prosperitate în folosul populației. Ca urmare, în măsura în care a dispus de o economie de tip capitalist, aceasta nu era mai mult decât o enclavă socio-economică, concentrată în câteva centre urbane și care în mare măsură își producea veniturile pe seama grosului societății, rămase în forma și la nivelul de dezvoltare al societății agricole tradiționale. Ceea ce i-a permis restrânsei societăți urbane și industriale din componența marii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
intrat aici în funcțiune, astfel încât, în ultimii săi ani, societatea comunistă nu numai că s-a dovedit incapabilă să asigure creșterea prosperității populației, dar a făcut din scăderea prosperității populației o resursă pentru menținerea în funcțiune a sistemului politic și socio-economic. Actuala tranziție postcomunistă a început prin a sărăci atât țara, cât și populația - și a făcut acest lucru, în ritmuri diferite, vreme de un deceniu. Abia în 2000 scăderea economică a fost înlocuită de o creștere economică de durată - însă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vreme integrarea se limitează la enclave socio-urbane, acest tip de cunoaștere este limitat la elitele acestor enclave și, în loc să fie distribuit, prin difuzare, în ansamblul societății, este mai degrabă exportat, adică în societatea europeană dezvoltată de care aparține. Două fluxuri socio-economice sugerează o asemenea evoluție: fluxul forței de muncă și fluxul capitalurilor. Postcomunismul românesc a fost caracterizat de un puternic dezechilibru în favoarea Occidentului în ambele aceste fluxuri, iar balanța transferului de forță de muncă (incluzând expertiza) și de capital, cel puțin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Vest spre Est. Ele sunt destinate consumului gospodăriilor și explică o bună parte din dezechilibrul balanței comerciale românești. În schimb, forța de muncă românească trimisă în străinătate înseamnă un volum de expertiză și cunoaștere compatibilă cu dezvoltarea pe care mecanismele socio-economice și politice atât interne, cât și internaționale tind să-l integreze mai degrabă în zona deja dezvoltată a Europei, sau în curs de dezvoltare - dacă considerăm periferia marilor centre urbane europene drept zone în curs de dezvoltare - decât în societatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a capitalismului real. În istorie, atât una, cât și cealaltă dintre formele de organizare socială au ignorat în mare măsură dezbaterea ideologică - deși s-au legitimat prin ea - și și-au urmat propriile linii evolutive, influențate mai degrabă de caracteristicile socio-economice și culturare ale societăților în care au evoluat decât de principiile de acțiune identificate de ideologi. Într-un fel, atât comunismul real, cât și capitalismul real au semănat în mare parte cu cărăbușul, despre care se spune că inginerii au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aviatică și cea a comunicațiilor. O întreagă infrastructură socială - formată din specialiști, intelectuali, muncitori, comercianți etc. - se dezvoltase în jurul acestor „experimente” inițiale și exercita o presiune pentru dezvoltarea ulterioară. Centrul lor de greutate era strâns legat tocmai de acel sector socio-economic pe care economia socialistă îl trata ca pe un domeniu aparte - sectorul de „cercetare-dezvoltare” - și care își găsise, cu acest prilej, un debușeu special. Cu alte cuvinte, această decizie politică posibilă nu era lipsită nici de infrastructura socio-economică indispensabilă, nici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acel sector socio-economic pe care economia socialistă îl trata ca pe un domeniu aparte - sectorul de „cercetare-dezvoltare” - și care își găsise, cu acest prilej, un debușeu special. Cu alte cuvinte, această decizie politică posibilă nu era lipsită nici de infrastructura socio-economică indispensabilă, nici de o forță socio-economică cu bune legături politice pentru a face un lobby semnificativ în favoarea sa. Având asemenea premise și o bază socială de sprijin importantă și în continuă creștere, o asemenea decizie de restructurare - începând încă din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socialistă îl trata ca pe un domeniu aparte - sectorul de „cercetare-dezvoltare” - și care își găsise, cu acest prilej, un debușeu special. Cu alte cuvinte, această decizie politică posibilă nu era lipsită nici de infrastructura socio-economică indispensabilă, nici de o forță socio-economică cu bune legături politice pentru a face un lobby semnificativ în favoarea sa. Având asemenea premise și o bază socială de sprijin importantă și în continuă creștere, o asemenea decizie de restructurare - începând încă din anii ’80 - a economiei românești era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societatea socialistă a asigurat, în numai patru decenii de existență, cea mai ridicată viteză de transformare a fostei societăți tradiționale românești într-o societate urbanizată și industrializată. Din perspectiva a ceea ce ne interesează pe noi în analiza față de - identificarea actorilor socio-economici care, formați în condițiile socialismului, au devenit apoi actori semnificativi ai tranziției postcomuniste -, această transformare a echivalat cu dezvoltarea rapidă a pieței bunurilor de consum în societatea românească. Evoluția care a avut loc în socialism cu acest prilej a fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și consumă în societate și economie, adică a PIB. În momentul de vârf al comunismului românesc, în 1979 - cu puțin înainte de declanșarea crizei economice care va conduce, în final, la prăbușirea comunismului ca sistem politic și ca sistem de organizare socio-economică a societății - comerțul socialist, adică comerțul controlat politic și administrativ, dedica jumătate din volumul său mărfurilor nealimentare (50%) și numai o treime (33%) mărfurilor alimentare. În același an, structura consumului gospodăriilor arăta cu totul altfel. Populația cheltuia pentru alimente și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în România ea s-a desfășurat între diferitele variante posibile de capital național - cel care putea fi generat prin retrocedarea proprietăților naționalizate și cel care se putea naște prin libera inițiativă a unei noi clase de întreprinzători. Pe acest fundal socio-economic au reapărut - și mai ales au crescut - partidele „istorice”. Ele nu au mai fost în nici un fel, în afară de denumire, moștenitoare ale ideologiilor - și nici măcar ale electoratului specific - din perioada interbelică, din care au preluat doar denumirile și o serie de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de subvenționare de către stat a unor unități economice ineficiente și incapabile să supraviețuiască într-o economie de piață, fie că erau private sau se aflau în proprietatea statului. Firmele-căpușă sunt considerate responsabile de dezvoltarea uneia dintre cele mai criticate realități socio-economice și politice ale tranziției, cea a „baronilor locali”, identificabili în bună măsură cu clasa capitaliștilor autohtoni. Împreună, au reprezentat unul dintre cele mai importante mecanisme de transfer al avuției de stat în proprietate privată, utilizat cu precădere de către tehnocrația industrială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]