1,301 matches
-
fiind stocate sub formă de conținuturi simbolice și ca existînd un hiat între realitate și reprezentările ei, limba nefiind decît tratamentul simbolic al informației. Conexionismul, din contra, consideră sensul ca ivindu-se din practicile de producere a sensului, din schemele socioculturale ale habitudinilor. Lingviștii conexioniști cercetează în discurs punctele de contact cu experiența lumii, care sînt semantica nominală, actanțialitatea, mărcile spațio-temporale și personale, postulînd noi structurări și dînd sens discursurilor în același mod în care se structurează și se dă viață
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
habitudinilor. Lingviștii conexioniști cercetează în discurs punctele de contact cu experiența lumii, care sînt semantica nominală, actanțialitatea, mărcile spațio-temporale și personale, postulînd noi structurări și dînd sens discursurilor în același mod în care se structurează și se dă viață anturajului sociocultural. Potrivit Catherinei Fuchs, cogniția este diferită de o simplă taxinomie simbolică, ea este ivirea elementelor de sens pe o bază de date perceptive și într-un cîmp al forțelor ce articulează subiectul cu contextul său social, istoric și cultural. Prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe baza trăsăturilor generale ale limbii funcționale și se referă la același grup de realități, avînd aceeași raportare a limbii față de realitate și față de utilizatori. Particularitățile lexicale, fonetice, morfologice, sintactice se organizează în maniere diverse de exprimare, corespunzătoare unor domenii socioculturale, reflectînd modul de funcționare a limbii în raport cu un anumit spațiu ontologic (al realităților) și cognitiv (al modului cum se realizează cunoașterea realităților). Tipurile de discurs/text particulare constituie reflexul, la nivelul vorbirii, al tipurilor de limbaje specializate care individualizează stilurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al discursului. Verosimilul ține de opinie, lucru care îl opune adevărului și face din el o noțiune relativă. Luat în calitatea de concept intracultural, verosimilul devine legat de accepția discursului ca reprezentare mai mult sau mai puțin conformă cu "realitatea" socioculturală și corespunde reprezentărilor sau acelor moduri de a acționa și de a vorbi considerate a fi obișnuite într-o comunitate (rutine, scenarii, topoi, stereotipuri). Ca atare, de la o societate la alta, de la o cultură la alta, verosimilul va avea trăsături
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fi obișnuite într-o comunitate (rutine, scenarii, topoi, stereotipuri). Ca atare, de la o societate la alta, de la o cultură la alta, verosimilul va avea trăsături diferite. Din perspectivă semiotică, discursul verosimil nu este doar o reprezentare "corectă" a realității socioculturale, ci și un discurs fabricat în vederea creării impresiei de adevăr, ținînd, astfel, de clasa discursurilor convingătoare. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, verosimilul privește organizarea sintagmatică a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
46. Modelul bipolar, confruntarea "roșu" contra "albastru" se situează pe o linie morală, (...), concepută de lume ca o luptă între "bine" și "rău", notează A. Raytchev 47. S-ar putea explica absența liniilor de separare netă pe criterii de statut sociocultural prin caracterul egalitar al societății bulgare. D. Kanev notează în acest sens că "tradițiile de egalitarism social au lăsat o urmă profundă și durabilă în conștiința maselor. Este vorba de aderenții întregului spectru politic care, în majoritatea lor, doresc abolirea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
limbi diferite de cele pe care le cunoaștem și, prin aceasta, foarte interesante. Anexa 1 urmărește tocmai crearea unei imagini de ansamblu a limbilor ergative nu numai sub aspectul răspândirii geografice și al particularităților fiecărei limbi, ci și al diversității socioculturale pe care o ilustrează populațiile care vorbesc aceste limbi. Capitolul 2 DE LA TIPOLOGIE LA SINTAXĂ: ERGATIVITATEA ȘI CONCEPTELE SINTACTICE FUNDAMENTALE 1. PROBLEME Deși cercetarea limbilor ergative are o vechime însemnată (vezi Capitolul 1, 1.), conștiința faptului că diferențele tipologice dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un rol de declic, de declanșator identic rolului jucat de declanșatori în biologia autopoietică a lui Maturana și Varela: noi nu primim decît simple intensități luminoase pe care le reconstruim în creierul nostru în forme, culori și obiecte. 3. Factori socioculturali. Astăzi, Katz, Liebes lucrează, alături de o echipă, asupra efectului mondial al foiletonului televizat Dallas. Cum un asemenea eveniment sau o asemenea ficțiune capătă sens în interiorul unei culturi date? Aceasta este întrebarea la care vrea să răspundă ancheta. Obiectul Dallas este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
demarcație și remedii / 75 1. Trei postulate / 75 2. Delimitarea Varela / 77 3. Atlan circumscrie problema / 79 IV. Conexionism sau inteligență artificială expresivă / 81 V. Mass-media expresive / 84 1. Modelul lui Barnlund / 84 2. Modelul lui Thayer / 84 3. Factorii socioculturali / 85 4. "Coer-seducția" lui Ravault / 86 5. Aculturația după Gerbner / 87 VI. Comunicarea expresivă în noua știință a organizațiilor / 88 Concluzia capitolului al II-lea: Expresia, a doua definiție a comunicării / 92 Capitolul III. Comunicarea confuză / 93 I. Tautismul: noțiune
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
celelalte variabile să fie identice. Tot ceea ce poate face cercetătorul este să mărească pertinența concluziilor sale alegând cu atenție entitățile sociale și politice pe care le va compara. Pentru cercetătorul care studiază sisteme politice, analogiile trebuie căutate fie în mediul sociocultural al acelor sisteme, fie în structurile și modurile lor de operare. Omogenitatea va fi mai degrabă culturală dacă, de exemplu, alegem țări anglo-saxone, și mai degrabă structurală dacă cercetătorul decide să examineze regimurile de partid unic. Strategia de a compara
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
the political processes of nation-state building. A second basic premise is that historical memory, along with collective identity to which the former is instrumental, is far from being a natural given - a datum of nature -, but is in fact a sociocultural construction requiring massive efforts from the part of the political agencies which have an ideological vested-interest in its articulation. Building upon these theoretical premises, the study examines the process of how Romanian intellectuals at the turn of the 19th century
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu sunt standardizați. Surse de informare: agențiile județene de ocupare și formare profesională, direcțiile județene de statistică, primăriile. ÎI. RELAȚIA ȘCOALĂ - COMUNITATEA LOCALĂ ȘI PARTENERIATUL CU ALTE INSTITUȚII ȘI AGENȚI ECONOMICI 1. Importantă unității de învățământ din perspectiva economică și socioculturala a zonei: concordanță dintre profiluri, specializări, filiere de formare ale școlii și nevoile locale de forță de muncă Standarde de evaluare: ---------------------- BINE - unitatea școlară este importantă și necesară, există concordanță între profilurile, specializările și filierele de formare ale școlii și
HOTĂRÂRE nr. 127 din 18 februarie 2000 privind aprobarea standardelor naţionale de evaluare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127132_a_128461]
-
rare și cu totul ocazionale - 4 puncte. N.B.: Criteriul se aplică tuturor nivelurilor de învățământ. 4. Accesul la educație și formare profesională a grupurilor minoritare - religioase, etnice (inclusiv pentru români, în zonele în care aceștia sunt minoritari), dezavantajate economic și sociocultural Standarde de evaluare: ---------------------- BINE - unitatea de învățământ are o politică democratică în asigurarea accesului liber și deplin la educație și formare profesională al tuturor copiilor și tinerilor care își exprima opțiunea pentru școala respectivă - 10 puncte; SATISFĂCĂTOR - unitatea școlară operează
HOTĂRÂRE nr. 127 din 18 februarie 2000 privind aprobarea standardelor naţionale de evaluare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127132_a_128461]
-
copiilor și tinerilor care își exprima opțiunea pentru școala respectivă - 10 puncte; SATISFĂCĂTOR - unitatea școlară operează și cu alte criterii de selecție pe lângă cele unanim acceptate - cunoștințe, aptitudini, deprinderi -, are cerințe și impune condiționări de natură etnică, religioasă, economică sau socioculturala - 7 puncte; SLAB - acces discriminatoriu la educație și formare profesională; unitatea școlară are o politică de recrutare care exclude anumite categorii de copii și tineri - 4 puncte. N.B.: Criteriul se aplică tuturor nivelurilor de învățământ. III. RESURSE UMANE Personal didactic
HOTĂRÂRE nr. 127 din 18 februarie 2000 privind aprobarea standardelor naţionale de evaluare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127132_a_128461]
-
printr-o structurare mai degrabă teoretică a personalității și dinamicii ei. începînd cu anii '30, s-au ridicat progresiv întrebări tot mai influente referitoare la modul în care valorile culturale și sistemele politice condiționează experiența cotidiană, dezvoltîndu se astfel perspectiva socioculturală. Urmînd o asemenea cale, cercetătorii s-au preocupat din ce în ce mai intens de modul în care contextul social influențează fiecare aspect al comportamentului uman, începînd cu obiceiurile alimentare și terminînd cu procesele cognitive complexe. Cu toate acestea, sîntem înclinați să subestimăm influența
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în sfîrșit, demersul diciplinar propus mai vizează și strădania de a asambla și integra rezultatele obținute într-o arie mai extinsă, cu intenția de a genera o psihologie "universală", validă într-o arie culturală cît mai largă. 1.4. Natura socioculturală a comportamentului uman. O definiție preliminară a culturii Cea mai cuprinzătoare definiție a culturii a fost propusă de antropologul american M.J. Herskovits (1948), care o descria ca partea mediului realizată de om (the man made part of the environment). Din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
considera că decît să operăm cu termenul "cultură", ar fi mai potrivit termenul "culturație" (asemenea termenului "aculturație"), subliniind astfel dimensiunea dinamică a culturii. Prin intermediul procesului de enculturație, împrumutăm inferențe de bază, cele mai multe implicite, referitoare la toate aspectele interacțiunii cu mediul sociocultural înconjurător, interpretăm tot ceea ce ne înconjoară și interacționăm în funcție de experiențele noastre fundamentale. Una dintre cele mai importante funcții ale culturii este aceea de a genera sens experienței, de a atribui un rost traseului nostru biografic, pe baza reperelor valorice ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
zonele intertropicale ale continentului asiatic (din sudul Indiei sau din Sri Lanka) este mai închisă la locuitorii acestor provincii, în pofida unor pronunțate trăsături "caucaziene". De fapt, "rasa" este mai degrabă un construct social chiar dacă își păstrează încă influența decît o realitate socioculturală. Reluînd exemplul de mai sus, s-a dovedit faptul că nuanța și culoarea pielii sînt dependente de nivelul expunerii la soare, căci locuitorii Europei nordice (cu o expunere mai redusă) sintetizează mai multă vitamină D, prin intermediul unei substanțe active (melanină
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atît studierea nivelului populațional, cît și al celui personal (pornind dinspre cel personal), propunînd examinarea însușirii elementelor culturale de către subiecții individuali și colectivi în cadre sociale, istorice, politice, dar și ecologice determinate. Paradigma psihologiei interculturale examinează modul în care variabilele socioculturale influențează comportamentul uman, generînd conduite diferite în culturi diferite, situîndu-se epistemologic între psihologia tradițională și antropologia culturală (Segall et al., 1999). Mai mult, ceea ce individualizează lectura științifică proprie psihologiei interculturale este maniera înglobantă, care depășește abordările canonice monodisciplinare. Astfel, o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interculturale sînt, implicit, experiențe interidentitare, în care conștiința de sine și sentimentul identității se reașază, uneori drastic. 3.2. Socializarea subiectului uman prin cultură. învățarea culturală Ființa umană nu este, desigur, numai o ființă biologică, ci în primul rînd una socioculturală, fapt dovedit de capacitatea sa de a-și însuși abilități, de a-și formula interese și de a promova valori sociale. Cele mai cunoscute procese de învățare culturală sînt enculturația și aculturația. Definită întîia oară de antropologul american Herskovitz (1945
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individual, în toate existînd o negociere simbolică tacită între actorii sociali implicați. 3.6. Șocul cultural Șocul cultural se referă la "acea experiență emoțională și intelectuală ce apare la cel care, plasat accidental sau datorită unor activități specifice în afara contextului sociocultural inițial, resimte o puternică stare de disconfort și de stres existențial" (Cucoș, 2000, p. 131). Experiența integrării nu de puține ori tensionate într-un nou mediu poate declanșa diferite reacții: de frustrare sau de respingere, activare a resentimentelor față de mediul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
social de a transmite audienței informații consistente despre propria sa identitate, este esențială pentru stabilirea oricărui tip de relație interpersonală, dar și pentru ansamblul tiparelor relaționale dintr-o societate. O asemenea deschidere față de "celălalt" este marcată precumpănitor de către specificul contextului sociocultural în care individul se dezvoltă, și mai puțin de înzestrările "native" ale subiectului angajat în relație. Autodezvăluirea în sine este un proces universal, însă profunzimea sa, natura informațiilor vehiculate, preferința pentru un anumit interlocutor sînt influențate de specificul orientării cultural-valorice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
supoziția lui A. Inkeles și D. Smith (1974), care într-un studiu anterior susținuseră că prosperitatea odată dobîndită ar impune cetățenilor un comportament individualist, care constă în atingerea predilectă a propriilor scopuri și în ignorarea nevoilor "celuilalt". în ceea ce privește identificarea caracteristicilor socioculturale legate de comportamentul de ajutorare, alături de forță economică, singura variabilă care mai proba corelații semnificative era gradul de individualism propriu fiecărui oraș în parte, constatîndu-se cum individualismul crescut inhibă tendința de ajutorare. Alți parametri studiați (numărul de locuitori ai orașului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sale sexuale. Rezultatul constă în producerea unor persoane al căror comportament, feminin sau masculin, corespunde definiției date de societate masculinității și feminitățiii, altfel spus, care-și asumă rolul dictat de apartenența la un anumit sex5. Dar stereotipruile nu sunt artefacte socioculturale fără nici o legătură cu datul natural. Biologicul (sexul cromozomial, gonadic, hormonal etc.) exercită la rândul său o influență. În acest sens, afirmația lui Evola, devine acceptabilă: "Ești bărbat sau femeie în interior înainte de a fi astfel și exterior: calitatea masculină
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
urmă, faptul că femeile pot învăța și chiar pot să-i învețe pe alții. Ceea ce le-a fost și le este încă greu să tolereze este faptul că ele pot gândi"10. După finalizarea unui grant CNCSIS pe tema variabilelor socioculturale ale atitudinii cu privire la violența în familie, în care am valorificat și contribuțiile teoriilor feministe, am început să lucrez la un proiect european pentru dezvoltarea resurselor umane (POSDRU), pe axa Șanse egale și respect, intitulat Reconstrucția statutului femeii: de la discriminare la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]