1,335 matches
-
cu atât mai mare cu cât localizarea controlului este mai puternic orientată spre exterior, asociat cu stilul autoritar. În sfera diagnozei și evaluării potențialului managerial sau a stresului ocupațional la manageri, ni se sugerează că „Indicatorul de management al presiunii socioprofesionale” se dovedește a fi un instrument util, aplicabil și valid de diagnoză multidimensională a presiunilor socioprofesionale din mediul muncii pentru personalul de conducere sau de execuție. Ameliorarea performanțelor organizațiilor s-a impus ca sursă de investigații și putem aminti, în
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stilul autoritar. În sfera diagnozei și evaluării potențialului managerial sau a stresului ocupațional la manageri, ni se sugerează că „Indicatorul de management al presiunii socioprofesionale” se dovedește a fi un instrument util, aplicabil și valid de diagnoză multidimensională a presiunilor socioprofesionale din mediul muncii pentru personalul de conducere sau de execuție. Ameliorarea performanțelor organizațiilor s-a impus ca sursă de investigații și putem aminti, în primul rând, sistemul de management al cunoștințelor care facilitează crearea, împărțirea și integrarea de cunoștințe, procese
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
norme pe fiecare profesie, nu numai a unui profil aptitudinal pe niveluri de performanță; utilizarea BTPAC pentru evaluarea funcționării cognitive la persoanele cu diverse tipuri de psihopatologie; utilizarea BTPAC pentru investigarea funcționării cognitive la diverse grupuri de vârstă sau categorii socioprofesionale. Rezultatele acestor cercetări vor fi publicate pe măsura obținerii lor. Bibliografie Binet, A.; Simon, TH. (1905), New Methods for the Diagnosis of the Intellectual Level of Subnormals, L’Année Psychologique, 12, pp. 191-244. Carroll, J.B. (1993), Human cognitive abilities: a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în același domeniu, în perioada 2003-2004. Atât în prima cercetare, cât și în cea recentă, am realizat anterior o serie de documentări ample, informări generice tocmai pentru a nu „opera” cu stări emoționale ori cu forțarea cadrelor date de statutul socioprofesional și material al respondenților. Concret, am imaginat o prezentare în maniera „față în față” a rezultatelor obținute prin utilizarea unor chestionare la cele două loturi de angajați ai Ministerului Afacerilor Externe în ideea oferirii unor accepțiuni, concluzii, idei-țintă necesare activității
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
proposed. Key words: measurement of occupational stress, manager’s stress, Pressure Management Indicator, occupational stress management. 1. Introducere Societatea modernă, supusă unei tehnologizări și informatizări alerte, generează la nivel organizațional și individual multiple probleme. Una dintre acestea, creată de mediul socioprofesional și competiția economică acerbă, este stresul ocupațional, care are repercusiuni asupra sănătății și performanței în muncă. „Privatizarea, una dintre orientările fundamentale ale economiei capitaliste...”, a impus „problema adoptării unor stiluri manageriale noi, care sunt centrate pe profit și productivitate...” (Pitariu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
repercusiuni asupra sănătății și performanței în muncă. „Privatizarea, una dintre orientările fundamentale ale economiei capitaliste...”, a impus „problema adoptării unor stiluri manageriale noi, care sunt centrate pe profit și productivitate...” (Pitariu, 2003, passim; 2004, p. 94). Managerul este o categorie socioprofesională importantă într-o societate modernă (prin funcțiile și pârghiile de stimulare a succesului pe care le deține), dar în același timp este o persoană expusă unor multiple influențe generatoare de stres sau presiuni socioprofesionale, în funcție de contextul specific organizațional (apud Pitariu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
p. 94). Managerul este o categorie socioprofesională importantă într-o societate modernă (prin funcțiile și pârghiile de stimulare a succesului pe care le deține), dar în același timp este o persoană expusă unor multiple influențe generatoare de stres sau presiuni socioprofesionale, în funcție de contextul specific organizațional (apud Pitariu, 2004). De asemenea, angajați din diferite categorii socioprofesionale se confruntă în contextul societății românești actuale cu noi provocări profesionale și angajamente motivaționale, care le stimulează resursele, dar îi supun și unor presiuni socioprofesionale diversificate
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și pârghiile de stimulare a succesului pe care le deține), dar în același timp este o persoană expusă unor multiple influențe generatoare de stres sau presiuni socioprofesionale, în funcție de contextul specific organizațional (apud Pitariu, 2004). De asemenea, angajați din diferite categorii socioprofesionale se confruntă în contextul societății românești actuale cu noi provocări profesionale și angajamente motivaționale, care le stimulează resursele, dar îi supun și unor presiuni socioprofesionale diversificate și accentuate. Costurile „plătite” anual de organizații, datorate efectelor negative ale stresului, sunt imense
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
presiuni socioprofesionale, în funcție de contextul specific organizațional (apud Pitariu, 2004). De asemenea, angajați din diferite categorii socioprofesionale se confruntă în contextul societății românești actuale cu noi provocări profesionale și angajamente motivaționale, care le stimulează resursele, dar îi supun și unor presiuni socioprofesionale diversificate și accentuate. Costurile „plătite” anual de organizații, datorate efectelor negative ale stresului, sunt imense și se repercutează asupra calității managementului resurselor umane. În societatea actuală, stresul este perceput ca o problemă curentă, aproape de neevitat, cu care individul se confruntă
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se confruntă zilnic, în mediul său de muncă sau extraprofesional; pe de altă parte însă, poate reprezenta și o experiență esențială pentru schimbarea, dezvoltarea și performanța persoanei. Stresul ocupațional (SO) generat de viața profesională și de mediul muncii influențează activitatea socioprofesională dar și sănătatea și satisfacția persoanelor din diferite ramuri de activitate. Scopul principal al procesului interdisciplinar de măsurare și diagnoză a stresului ocupațional/organizațional (SO) este de a-i cunoaște următoarele dimensiuni, pentru diagnoză, intervenție și management: cauzele/antecedentele (măsurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
1 este prezentat un posibil model comprehensiv de diagnoză multidimensională a stresului ocupațional. 2. Obiectivul cercetării Acest studiu își propune să surprindă și să evalueze principalii descriptori - și relațiile dintre ei - implicați în diagnoza surselor și perceperea efectelor stresului ocupațional/socioprofesional la un lot de manageri români. Cercetarea urmărește: diagnoza relațiilor dintre componentele procesului dinamic-recursiv al stresului profesional: surse (stresori, operaționalizați ca variabile independente), diferențe individuale (dimensiuni ale personalității cu posibile influențe moderatoare), strategii de coping și efecte (operaționalizate ca variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ca variabile dependente); identificarea predictorilor pentru efectele stresului profesional la manageri; realizarea unui profil multidimensional al stresului profesional la manageri. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea că efectele stresului profesional depind atât de factori externi specifici mediului socioprofesional (surse variate de presiune - stresori), cât și de factori interni (diferențe individuale), care pot avea rol de variabilă moderatoare/mediatoare în procesul stresului. În consecință, în contextul specific actual al societății noastre, managerii români investigați percep o varietate de surse
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stresori), cât și de factori interni (diferențe individuale), care pot avea rol de variabilă moderatoare/mediatoare în procesul stresului. În consecință, în contextul specific actual al societății noastre, managerii români investigați percep o varietate de surse de presiune specifice (stresori socioprofesionali), a căror interacțiune cumulată determină efecte multiple asupra sănătății, satisfacției sau performanței autoevaluate în muncă. De asemenea, ca ipoteză de lucru am considerat că un rol important moderator/mediator în perceperea (di)stresului (experiențierea efectelor la stres, a strain-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
eficienței în organizație (pe o scală de la 1 la 100) variază între 60 și 100 (media=82,47%, AS=10,34). 3.2. Instrumente de măsură Pressure Management Indicator - PMI, Williams, S. & Cooper, C.L. (1998)/ Indicatorul de management al presiunii socioprofesionale - IMP (tradus și adaptat în scop experimental de autorul studiului - cu permisiunea dr. S. Williams, cu drepturi unice în România de utilizare a chestionarului) cuprinde mai multe chestionare, corespunzând variabilelor măsurate, investigate cu ajutorul unor subscale de tip Likert de 1
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a chestionarului) cuprinde mai multe chestionare, corespunzând variabilelor măsurate, investigate cu ajutorul unor subscale de tip Likert de 1 la 6, care măsoară nivelul surselor de stres, mecanismelor de coping, diferențelor individuale și efectelor la stres astfel: a) surse de presiune socioprofesionale: Suprasolicitare/Supraîncărcarea muncii (prescurtat PW); Relații interpersonale (PR); Recunoașterea (meritelor) (PC); Climat organizațional (PO); Responsabilitate personală (PP); Rol managerial (PM); Balanța casă - (loc de) muncă (PH); Stresuri/hărțuiri zilnice (PD); b) mecanisme de coping: Focalizare pe problemă (CO); Balanța viață
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
MA); Optimism/mobilitate/flexibilitate (MR); Nivelul de încredere personală (MW); Simptome fizice (PA); Nivelul de energie (PE). Varianta română a PMI (IMP) este alcătuit dintr-un cuprinzător chestionar biografic și patru dimensiuni (factori multidimensionali), care măsoară sursele și efectele presiunilor socioprofesionale, respectiv diferențele individuale (mecanisme de coping, factori de personalitate), totalizând opt scale și 24 de subscale: satisfacția muncii: satisfacția muncii - 6 itemi, satisfacția organizațională - 6 itemi; organizație: securitate organizațională - 5 itemi, implicarea organizațională - 5 itemi; sănătate mentală: stare mentală - 5
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
varianta originală a OSInd). Ulterior, au fost prelucrate date de la alte trei eșantioane, rezultând forma finală a Pressure Mangement Indicator - PMI: număr total de subiecți N=22.997; 90 de itemi cu 22 de subscale care măsoară: surse ale presiunii socioprofesionale (cuvântul stres nu mai este agreat de companii, deoarece s-ar presupune că ar exista o problemă în organizație, preferându-se cel neutru de presiune); diferențe individuale (strategii de coping și factori de personalitate) și efecte (satisfacția muncii, sănătate etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
posibilitatea completării și prelucrării computerizate a datelor sau transmiterii prin internet a profilurilor detaliate la nivel individual sau grupal. PMI a fost tradus succesiv și adaptat în scop experimental de autorul studiului (sub denumirea de Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), cu acceptul dr. Williams, bazându-se pe un model conceptual comprehensiv de diagnoză și management al stresului ocupațional elaborat și prelucrat (vezi Figura 1). 3.3. Procedura Această cercetare face parte dintr-un studiu mai amplu asupra stresului ocupațional
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
conceptual comprehensiv de diagnoză și management al stresului ocupațional elaborat și prelucrat (vezi Figura 1). 3.3. Procedura Această cercetare face parte dintr-un studiu mai amplu asupra stresului ocupațional (utilizând ca instrument principal PMI, Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), care și-a propus elaborarea unui model conceptual comprehensiv de diagnoză multidimensională și intervenție (profilaxie, control și management) în stresul ocupațional pentru diferite categorii socioprofesionale din România și utilizând/înglobând instrumente și variabile diferite. Cei N=30 de subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
amplu asupra stresului ocupațional (utilizând ca instrument principal PMI, Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), care și-a propus elaborarea unui model conceptual comprehensiv de diagnoză multidimensională și intervenție (profilaxie, control și management) în stresul ocupațional pentru diferite categorii socioprofesionale din România și utilizând/înglobând instrumente și variabile diferite. Cei N=30 de subiecți, având calitatea de manageri de vârf, au fost „extrași” din baza de date alcătuită, în urma colectării a 939 de protocoale valide ale IMP ale unor subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
utilizând/înglobând instrumente și variabile diferite. Cei N=30 de subiecți, având calitatea de manageri de vârf, au fost „extrași” din baza de date alcătuită, în urma colectării a 939 de protocoale valide ale IMP ale unor subiecți aparținând unor categorii socioprofesionale diferite din România. La rândul său, IMP, instrumentul de psihodiagnoză multidimensională a stresului (versiunea tradusă și adaptată în limba română a Pressure Management Indicator, Williams, Cooper, 1998), a fost distribuit/aplicat concomitent împreună cu CPI (varianta 462 de itemi, 492 de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
această etapă a cercetării, ne-am focalizat numai la nivelul unei analize corelaționale și de regresie a unor variabile studiate, utilizând programul statistic SPSS. 4. Rezultate 4.1. Analiza primară a datelor și conturarea unui profil diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați În urma prelucrării și analizei primare a datelor, am calculat mediile, abaterile standard, coeficienții alfa Cronbach pentru scalele chestionarului multidimensional de diagnoză a stresului socioprofesional (vezi tabelul 1 pentru lotul de N=30 de manageri). Tabelul 1
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Analiza primară a datelor și conturarea unui profil diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați În urma prelucrării și analizei primare a datelor, am calculat mediile, abaterile standard, coeficienții alfa Cronbach pentru scalele chestionarului multidimensional de diagnoză a stresului socioprofesional (vezi tabelul 1 pentru lotul de N=30 de manageri). Tabelul 1. Date descriptive și indicii de consistență internă ai scalelor chestionarului IMP pentru N=30 de manageri români Descriptive Statistics Coeficient alfa N Minimum Maximum Mean Std. Deviation Satisfacția
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
subscalelor Indicatorului de Management al Presiunii (939 de subiecți). IMP permite realizarea unor profiluri multidimensionale individuale, grupale, interorganizaționale sau interculturale ale stresului ocupațional, prin raportare la etalon. În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și sub medie la majoritatea variabilelor care măsoară sursele de presiune socioprofesională, ceea ce nu reprezintă existența unui distres perceput, raportat la etalonul românesc, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și sub medie la majoritatea variabilelor care măsoară sursele de presiune socioprofesională, ceea ce nu reprezintă existența unui distres perceput, raportat la etalonul românesc, în care mediile scalelor-stresor sunt mai mari decât ale eșantionului englezesc; strategiile de coping utilizate sunt în mare măsură eficiente și demonstrează că se utilizează preponderent coping-ul orientat spre
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]