1,495 matches
-
automobile din lume. Viteza obținută a fost de 20,5 km pe oră. Inițial, poliția hotărâse că nu se poate depăși viteza de 12,4 km pe ora, cea de 17 km pe ora, avută În vedere de organizatori, fiind socotita ... "nebunească". * Busola magnetică poate fi Înlocuită cu succes de lăptuca sălbatică, o plantă considerată, pe drept cuvânt, drept „busola vegetală". Când este Încălzită suficient de soare, frunzele ei se dispun pe verticală, cu muchiile pe direcția nord-sud și cu fețele
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
A procedat la argumentarea acesteia chiar din prima sa lucrare de răsunet european, Psihologia, pe baza experienței (1882). Pierre Janet, care a scris prefața versiunii franceze a volumului, a evidențiat tocmai capacitatea lui Höffding de a face să concluzioneze opinii socotite altminteri antagonice în speță, noua psihologie experimentală germană și o gîndire ce se reclama de la principiile unor Spinoza sau Kant: Autorul caută să lege, așadar, majoritatea faptelor psihologice de o noțiune fundamentală, aceea a unei activități de construcție și de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Aș fi vrut să folosesc ghilimelele pentru acest cuvânt, "normalitate", ce încă mai naște în mintea noastră unele dorinți sau chiar nostalgii asemeni celor legate de vârsta copilăriei. Însă nu le voi folosi, căci normalitatea nu mai poate fi deloc socotită o stare ingenuă sau pașnică. Dimpotrivă, dacă într-adevăr mai există, ea se reface continuu, se tot recompune ca mod comun și tranzitoriu de viață. Unele norme noi, care caută să o descrie și să o facă evidentă, sunt ele
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cu schimbările climatice care se petrec acum și cu noua eschatologie populară prin care se anunță forme insolite ale "sfârșitului lumii". Este vorba, într-o altă privință, de capacitatea de sacrificiu a generației tinere (Chișinău, 12 aprilie 2009), o generație socotită uneori în grabă sau cu destulă ipocrizie ca lipsită de repere istorice și morale. Nicu Gavriluță observă totodată cum în peisajul comun și aparent insignifiant al vieții cotidiene irump forme derivate (ca să nu spun decăzute) ale sacrului. Se impun fantasme
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și făcut cavaler de Ludovic al IX-lea; din Ioan al II-lea de Nesle, regent al Franței în timpul ultimei cruciade a lui Ludovic cel Sfânt, Doamna de Coislin declara că este o nerozie a sorții de care nu trebuia socotită răspunzătoare; ea era în chip firesc o făptură de Curte, așa cum alții, mai fericiți, sunt făpturi ale străzii, așa cum ești iapă de rasă sau gloabă de birjă: era neputincioasă în fața acestei întâmplări și n-avea încotro, trebuia să îndure răul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a evoluționismului, care presupunea la originea religiei un politeism polimorfic, din care omenirea s-ar fi ridicat treptat și greu la concepția monoteistă. Toate încercările de explicație, emise până azi în numele acestei metode: mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul, magia, socotite ca faze evolutive ale credinței religioase, îi apar lui W. Schmidt lipsite de un fundament serios și construite pe o scară falsă de criterii imaginare. El nu contestă existența acestor forme religioase, pe care etnologia o confirmă, ci concepția ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dacă ținem s-o simplificăm, ea se poate reduce la problema raportului în veșnicie dintre Sfânta Treime și creatura îndumnezeită, a cărei culminație filosofia rusă o vede în Fecioara Măria. încercarea de a lămuri metafizic acest raport al Fecioarei îndumnezeite, socotită ca „mama omenirii” față de Sfânta Treime, e chestiunea care a stârnit protestele și discuțiile recente în teologia rusă, silind pe părintele Bulgakov la atenuarea punctului său de vedere. Ideea sofianică, așa cum am schițat-o aici cu elementele ei biblice, privește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deșarte. Chiar un gânditor de talia lui Benedetto Croce cade victimă acestei greșeli când scrie: „Mitul într-adevăr se înfățișează cui crede în el ca revelația și cunoașterea realității opuse irealității și ca fiind în stare să înlăluie feluritele credințe socotite iluzorii și false. El nu poate să devină artă decât pentru cine nu mai crede în el și se slujește de mitologic ca de o metaforă, de lumea austeră a zeilor ca de o lume a frumuseții, de Dumnezeu ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
n-a ispitit pe o scară mai întinsă spiritul creator. Tradiția ei artistică, ajunsă ca un fel de dulce teroare, e constrângerea inspirației pe calapoadele Greciei vechi. În acest curios și unic fenomen de renunțare la sine și de imitație socotită ca un titlu de glorie, ideea de rasă latină nu joacă nici un rol, pentru că nu Roma slujește modelele artistice, ci Atena clasică, Alexandria sincretismului hibrid și Asia Mică a putrefacției eleniste. Firește, nu toată literatura franceză e la fel. în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Wagner, care personal se credea mai mult budist decât creștin, e schița de libret Iisus din Nazaret, cu care voia să-și încoroneze uriașa operă de deschizător de izvoare pentru inspirația modernă. Folosirea în artă a mitologiei grecești trebuie socotită astăzi ca o simplă și stupidă superstiție culturală. Creație colectivă a poporului grec, această mitologie și operele derivate din ea găseau rezonanțe adânci în sufletul antic. Geniul artistic al Eladei i-a sleit sensul inspirator și orice prelucrare modernă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de insistențele, câteodată greu de acceptat, ale celorlalți îcolegi, cunoscuți etc.Ă individul se „ascunde”, se protejează simulând o stare psihică confortabilă, o indiferență inexistentă de fapt, fie mascând Omul și societatea pot fi manipulate prin intermediul mesajelor subliminale, care sunt socotite imorale întrucât manevrează comportamentul celor care le ascultă. Comportamentul îcu grijă, cu inteligențăă sentimente, credințe, convingeri care, scoase la iveală, nu ar face decât să alimenteze curiozitatea, de multe ori bolnavă, a celorlalți, fără să sporească cu nimic cunoașterea existențială
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
laxe și chiar desuete. Relativizarea acestor identități colective nu apare doar prin migrația milioanelor de cetățeni intra și extra europeni, ci, mai ales, prin desemnificarea oricărui fundament exterior al comunității. Discuțiile despre schimbarea apartenenței sexuale 3 arată că și identitățile socotite naturale pot fi considerate rezultatul unei alegeri, cu atât mai mult comunitatea și formele în care individul își manifestă credința. Credem că succesul unor culte neoprotestante în țări din America Latină 4, unde oamenii declară că au început să frecventeze comunitățile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
formarea, în conștiința copiilor și mai ales a adolescenților și tinerilor, a suportului motivațional, treptat teoretic, al conduitei morale. O mare valoare padagogică o au convorbirile pe teme de morală și cetățenești, dialogul etic sau moral. Socrate, Platon pot fi socotiti cei mai valoroși întemeietori ai acestei metode. După P. Vangergen, “un dialog este autentic, dacă fiecare personalitate se angajează în întregime, se manifestă exprimându-și cu sinceritate, - pentru că se simte aprobată - emoțiile, ideile, experiențele, acceptând în totul sentimentele, ideile și
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
înălțării de sine și dorința de a conduce imperiul roman, au agățat această podoabă la trăncăneala lor slută pentru că suna foarte bine și era cunoscută de ceva lume din imperiul roman la acea vreme. Domițian(81-96) îi i-a la socotit pe ivriții din jurul său infiltrați în cercul puterii imperiale, pentru practicarea ,,obiceiurilor mozaice”. Sînt acuzați Manius Acilius Glabrio, consul în 91 executat împreună cu alți doi aristocrați pentru aceste năravuri. Ori una dintre proprietățile lui Glabrio va servi de cimitir iudeo-creștinilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unul dintre primii urbaniști din sudul Statelor Unite (Black 1996: 52-53), iar temele care Îl circumscriu - subiecte de dezbatere până În ziua de azi - urmează să fie descrise de F. J. Osborn În anii 1940. (1946 [1965]). Suburbanizare. Suburbii O temă centrală, socotită a fi una dintre principalele cauze ale dispersiei urbane, o constituie, fără discuție, suburbanizarea , Însoțită de sensibila relație dintre periferii și centru. Prin procesul de suburbanizare se Înțelege În general creșterea populației suprafețelor adiacente orașelor, În detrimentul centrului, alături de schimbarea raporturilor
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
și cel mai de seamă reprezentant al grupării, Alexandru Macedonski. Revista "deschide cel mai cuprinzător capitol din istoria lirismului român, prin influența directă a conducătorului ei." Vladimir Streinu observă cu subtilitate efortul de disociere ideologică al periodicului macedonskian: "În contra direcției socotită germanizantă "Literatorul" va susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei" . Poetul va respinge motivele lirice
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o scurtă lucrare numită Historia moldo-vlahica. Această mică lucrarea a servit ca model lucrării mai ample Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În introducerea celei din urmă domnitorul cărturar arăta: „însă acestea toate fiind de noi în limba latinească scrise și alcătuite, socotit-am că cu strâmbătate, încă și cu păcat va fi de lucrurile noastre de ciia înainte mai mult streinii decât ai noștri să știe. De care lucru acmu de iznoavă ostenință luând, din limba latinească, iarăși pre cea a noastră
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a Părintelui trebuie citită și primită într-o stare de largă deschidere și înaltă sensibilitate sufletească, de căutare existențială și dorință de aflare și urmare a căii și vieții celei adevărate, întru Hristos. Trebuie citită în stare de rugăciune și socotită ca atare - o jertfă bineplăcută și bineprimită adusă lui Dumnezeu și un dar scump făcut cititorilor. „Doamne, învață-ne să ne rugăm.” Dumnezeu a creat omul din iubire și el nu poate fi fericit fără iubire, adică „să fie omul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bune „ne curățim de toată întinăciunea trupului și a duhului”, „ne îmbrăcăm în omul cel nou”, „creștem în Hristos până la starea bărbatului desăvârșit”, „făcându-ne făptură nouă.”. Valoarea faptelor bune se prelungește și pe planul mai larg al vieții creștine. Socotite ca fapte ale vieții spirituale, ele o valorifică și-i dau conținut în scopul mântuirii noastre. Săvârșirea faptelor bune ne este destinată și rânduită din veșnicie de Creator, lucrarea binelui constituind singura cale de urcare spre Dumnezeu, singurul mijloc de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
actuale întrevedeți pentru cultura de mâine? Considerați necesară reaprecierea moștenirii culturale a epocii comuniste? Vedeți vreo legătură între această reapreciere și soluțiile culturale în general? Puteți oferi sugestii cu privire la valoarea culturii din anii dictaturii? Care sunt operele valoroase? Ce criterii socotiți utile în aprecierea valorii lor? 1 Histoire de la Transylvanie. Sous la direction de Băla Köpeczi (Budapest, Akadămiai Kiadó, 1992), 743 p. 2 Ion Vartic, Et in Liliput ego, in: Apostrof, IV, 1 2, 1993, p. 3. 3 G. Călinescu, Bietul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și sensul ascuns al acestora, Culianu vorbește în subcapitolul Desenul din covor din Secretul doctorului Eliade, raportându-se la romanul Noaptea de Sânziene, considerat o mandala (Vintilă Horia), o psihocosmogramă (G. Tucci) "care organizează psihia candidatului în funcție de niște scheme tradiționale socotite a avea o anumită influență asupra centrilor "subtili" psiho-fizici, și care vrea, în inițierile indo-tibetane, să ducă la descoperirea treptată a structurii hieratice a nivelurilor ontologice ascendente"69. Căutarea lui Ștefan Viziru este o "divinație în istorie", deoarece realizează legături
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
secretul mitului care-l obsedează, nu mai scapă. Ori își urmează modelul, cu riscurile pe care le implică, ori îi rezistă, și atunci e strivit!..."659 4.12. Supranume și nume de camuflaj Despre această operă numită uneori microroman, alteori socotită nuvelă "de mari dimensiuni" sau "aproape roman" (de altfel, Eliade o încadra speciei pe măsura elaborării sale660) critica afirma că este sinteza creației lui Eliade, iar pe de altă parte că are la bază un scenariu gnostic (o interpretare a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fie ținuți a plăti nici haraci, și nici tamga... nici una din dijmele împăratului să nu fie obligatorii pentru ei”. E clar, de aici, că nici scutirile acordate clerului moldovean și celui muntean, aplicate în Moldova și Țara Românească, nu trebuie socotite că au venit din inițiativa voievozilor noștri. Ele erau intrate în tradiție încă înainte de venirea tătarilor și au fost respectate și de către aceștia, pentru simplu motiv - crede B. D. Grecov și A. I. Iacubovschi - că hanii socoteau biserica „pe drept cuvânt
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sub impulsul românilor din nordul Dunării, numiți sciți paristireni, să se fi mișcat și aceia din Tracia, mai ales că Georgius Pachymeres scrie că se înrudeau. Andronic al II-lea, temându-se ca să nu se facă o uniune între aceștia, socotită ca foarte periculoasă pentru Imperiul Bizantin, a hotărât strămutarea valahilor din Tracia, în anul 1284, sub ochii lui Nogai, cumnatul său, peste mare în Anatolia. De aceste împrejurări politice profitase Ladislau Cumanul și pătrunsese, cum am văzut mai sus, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ani, timp în care au prădat satele românești și saxone și au distrus întăriturile de Prejmer, Codlea, Ghimbav, Vulcan, Cristian, Râșnov ș.a. După cercetările lui Bertold Spuler însă, invazia a avut loc în anul 1334. Din acest an trebuie deci socotiți acei șapte ani de prezență a tătarilor în Transilvania, adică până în 1340 inclusiv, an în care moare Uzbek. Anul 1334, dat ca an al invaziei mongole în Țara Bârsei de către Bertold Spuler, pare să fie mai sigur, el fiind confirmat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]