1,822 matches
-
conviețuiesc. E mai aproape de viziunea din poemele lui Lucian Blaga, fără să existe la Tonegaru nici intenția, nici tentația de a proiecta totul într-un univers mitologic sau mitologizant. Tentația demonică, dacă se poate presupune că e reprezentată de această "Sonată a Diavolului", este derizorie și neluată în seamă. Tocmai descriptivul acesta sec aproape e poate mai impresionant decât orice retorisme. "Acum sub Luna lipsită de-un obraz/ ce se zice că era în eclipsă/ era o groapă din care alcoolul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în mînă. Cînd și cînd, într-un calendar vechi, scria scurte versuri în stil popular ori zicători și cimilituri, uneori cam licențioase. Cînd a căzut bolnav, în 1923, înspre iarnă, mama (Elena Vasiliu - n. m.) i-a dus să citească « Sonata Kreutzer» de Tolstoi! A citit ceva din roman și după o săptămînă i-a spus că așa ceva și dînsul ar fi putut scrie”.1) Nici mama poetului nu cred că l-a înțeles. Ea citea - se zice - mult, dar citea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Kontos, în "Columna", nr. 17, mai 2003, pp. 50-51. Blaga, Lucian, Omakuva (Autoportret), Tammi (Gorumul) și Uni (Somn), traducere de Martti Larni, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, pp. 31-33. Blaga, Lucian, Laulu ennen nukahtamista (Cântec înainte de a adormi), Kuutamosonaatti (Sonata lunii), Runoilija (Stihuitorul) și Runo (Poezia), traducere de Tuula Teiri, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, pp. 38-39. Blaga, Lucian, Heinäsirkka (Greerușa), Nelisäe (Catren) și Nelisäkeitä kauniista tytöstä (Catrenele fetei frumoase), traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 12
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
consecventă de a-i promova în lume, pentru a nu mai vorbi de o piață românească a discului clasic. Să fie nevoie și aici de soluția miracol, o comisie prezidențială? Discul de debut al Cătălinei Butcaru, cu un program sofisticat, Sonata No. 1 de Alban Berg, Oglinzile lui Maurice Ravel și Humoresca, op. 20 a lui Schumann, mi se pare remarcabil și m-a atras atât prin interpretare, cât și prin sonoritate. Nu este deloc ușor să răzbați pe piața internațională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
fost o pură întâmplare, iar Erben a devenit, dacă vă puteți închipui, primul meu partener în muzica de cameră.“ În momentul de față, Cătălina Butcaru exersează și dă concerte în Austria, între proiectele ei aflându-se un nou disc, cu sonate de Schubert. În viitorul imediat, va putea fi ascultată, în mai, acompaniindu-l pe baritonul Jacek Strauch în ciclul Frumoasa Magelone de Brahms, iar în august cântând Concertul de Poulenc, la Reiding, locul de naștere al lui Liszt și unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
actuală, să mulțumească toate gusturile colecționarilor. Celor care le place pianul, le-aș recomanda înregistrările Columbia USA ale lui Claudio Arrau, din anii 1946-1950, grupate sub titlul Nașterea unei legende și reeditarea primului album, din 1956, al tânărului Leon Fleischer (Sonata în si bem. maj. D. 960 și Ländler D. 790, dansurile lui Schubert). De absolută referință și magistrat restaurat este și setul complet al înregistrărilor europene ale clavecinistei Wanda Landowska; un album în opt discuri, intitulat Muzicianul bine temperat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
el mai bun și mai sensibil: arta“. Sensibilitatea și arta copilului născut în iunie 1925, într-o familie din burghezia evreiască a Bucureștiului, erau recunoscute de George Enescu după ce-l ascultase cântând, la Buzău, la vârsta de șase ani, Andantele Sonatei în do major, KV 545 de Mozart. Enescu îl recomanda imediat profesoarei Florica Muzicescu, iar aceasta obținea dispensa de vârstă necesară înscrierii sale la Academia Regală de Muzică. În rarele ocazii în care a fost evocat în România despre Mândru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
în iunie 1947. La scurtă vreme avea loc și debutul oficial cu Orchestra Filarmonică, interpretând Concertul No. 1 în si bemol minor de Ceaikovski. În octombrie 1948, debuta și în recital, în sala mare a Ateneului, într-o seară de sonate, în care a împărțit scena cu violoncelistul Vladimir Orlov. Cariera avea să i se dezvolte în condițiile tipice ale anilor ’50, trimis să cânte în Polonia, Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria; la Budapesta, în concerte memorabile dirijate de Constantin Silvestri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
a-și trăi viața în lumea liberă, de la Clara Haskil și Dinu Lipatti, la promițătoarea generație mai tânără. Destinul a făcut ca asemenea lui Haskil și Lipatti, viața lui Katz să fie curmată prea timpuriu, în 1978, pe acordurile unei sonate de Beethoven, în mijlocul unui recital la Istanbul. Îi deosebește doar destinul înregistrărilor ce le duce numele mai departe, din generație în generație. Dacă numele șters pe nedrept poate fi rescris (și o făcea un muzicolog român vorbind despre simfonicele Radiodifuziuniiă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
dat de mult faliment, au șansa să reapară în catalog, treptat, grație elevului său fidel, Mordecai Shehori. Când scriu aceste rânduri, tocmai a fost anunțat, ca noutate, la casa lui Shehori, Cembal d'amour, un CD Chopin, volumul 1, cu Sonata în si bem. minor, op. 35 no. 2, șapte din Studiile op. 10 si op. 25, două Balade și un fragment documentar: Mândru Katz vorbind despre „vise, Chopin și revelații muzicale“. O ediție engleză a excelentei cărți pe care v-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
de discuri americană, Cembal d’amour și, căutând în arhive, ajutat apoi și de o licență EMI, a publicat câteva din înregistrările disponibile ale lui Mândru Katz. Așa au apărut în 1998 înregistrările considerate legendare făcute cu violonistul Henryk Szering (sonata în re minor de Brahms și cea în la maj. de César Franckă. Doi ani mai târziu, Shehori a publicat alte înregistrări, cu Orchestra Filarmonică din Londra sub bagheta lui Sir Adrian Boult (concertele de pian No. 1 de Prokofiev
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
fermecat“. Stins din viață prematur, la numai 53 de ani, imaginea lui Mândru Katz rămâne peste timpuri, într-un gest mijlocit tot de elevul său, care a găsit imagini filmate la Istanbul, cu puțin timp înaintea accidentului cardiac, în timp ce interpreta Sonata lunii de Beethoven. Un DVD, intitulat „Artiști legendari fără rival în rare imagine filmate cu sunet“, este disponibil din 2006. Anul în care criticul Grigore Constantinescu l-a scos o clipă pe pianist din uitarea românească. Asemenea altor mari artiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
parte din popor, unul cultivat și mândru de cultura lui, știa la rându-i lucrul acesta simplu: că poezia trăiește din poezie și proza din proză, pictura din pictură și că pentru o cultură fiecare vers valoros este important, fiecare sonată, fiecare tablou. Mă gândesc că noi românii nu știm asta, nu doar "poporul", ci nici noi, cei care ne câștigăm pâinea din manipularea limbii române, din literatura și din gramatica ei, și ar trebui să avem grijă de domeniul ăsta
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
își înobilează spiritul citind pe Homer, Shakespeare, Cicero, Plutarh, și întreaga literatură clasică germană. Muzica devine pentru Ludwig sensul vieții, mijlocul de a alina suferințele semenilor săi, stindard de luptă. Beethoven dă la iveală primele sale compoziții; primele sale variațiuni, sonate, cvartete, lieduri, pot fi comparate cu cele mai bune lucrări ale compozitorilor vremii. Haydn, care-l ascultă în 1790, Mozart, în fața căruia Ludwig a cântat în 1787 la Viena, rămân impresionați în fața talentatului muzician. În 1789, avid de cultură, audiază
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
sale lucrări. Între 1796-1800 muzicianul surzește și urmează o epocă întunecată a vieții sale. Nici surzenia și nici cumplitele suferinți fizice datorite bolilor, nu pot frânge voința de luptă a Titanului. Una după alta apar marile simfonii,concerte instrumentale,cvartete, sonate, întreg lanțul lucrărilor care au ridicat numele lui Beethoven în rândul celor mai de seamă creatori din istoria artelor. Ultimii ani ai vieții sunt plini de privațiuni și dureri. La 26 martie 1827 Ludwig van Beethoven a încetat din viață
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de liniște, de împrospătare, de bucurie lumi noasă pe care-l nutrește omul în mijlocul naturii. Tema naturii și-a găsit o întruchipare variată și originală nu numai în simfo niile a IV-a și a VI-a, ci și în sonata pentru pian ,,Aurora”, în sonata ,,Primăverii” pentru vioară, precum și în multe părți lente ale simfoniilor, cvartetelor și sonatelor sale. Beethoven nu prezintă însă natura ca pe o forță de nepătruns, amenințătoare, distrugătoare, care se opune omului și năzuințelor sale; dimpotrivă
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
bucurie lumi noasă pe care-l nutrește omul în mijlocul naturii. Tema naturii și-a găsit o întruchipare variată și originală nu numai în simfo niile a IV-a și a VI-a, ci și în sonata pentru pian ,,Aurora”, în sonata ,,Primăverii” pentru vioară, precum și în multe părți lente ale simfoniilor, cvartetelor și sonatelor sale. Beethoven nu prezintă însă natura ca pe o forță de nepătruns, amenințătoare, distrugătoare, care se opune omului și năzuințelor sale; dimpotrivă, ea este izvorul dătător de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
a găsit o întruchipare variată și originală nu numai în simfo niile a IV-a și a VI-a, ci și în sonata pentru pian ,,Aurora”, în sonata ,,Primăverii” pentru vioară, precum și în multe părți lente ale simfoniilor, cvartetelor și sonatelor sale. Beethoven nu prezintă însă natura ca pe o forță de nepătruns, amenințătoare, distrugătoare, care se opune omului și năzuințelor sale; dimpotrivă, ea este izvorul dătător de viață și putere; în mijlocul naturii omul se purifică moral, chibzuiește, își adună forțele
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Napoleon și din titlul dat pe urmă, ,,Eroica”, se desprinde limpede ideea ei concretă. Cuvintele rostite de compozitor cu privire la întâiul motiv al simfoniei a V-a : ,,Așa bate destinul la ușă!”, dezvăluie de asemenea conținutul ei. Ba mai mult, unele sonate ale sale poartă un titlu:,,Patetica”, ,,Appassionata”,,,A lunii”, ,,Les adieux”, ,,Aurora”, ,,Sonata primăverii”. În simfonia a VI-a, ,,Pastorala”,fiecare parte are un subtitlu programatic, iar în simfonia a IX-a, Beethoven introduce un text literar. Tendința spre programatism
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
concretă. Cuvintele rostite de compozitor cu privire la întâiul motiv al simfoniei a V-a : ,,Așa bate destinul la ușă!”, dezvăluie de asemenea conținutul ei. Ba mai mult, unele sonate ale sale poartă un titlu:,,Patetica”, ,,Appassionata”,,,A lunii”, ,,Les adieux”, ,,Aurora”, ,,Sonata primăverii”. În simfonia a VI-a, ,,Pastorala”,fiecare parte are un subtitlu programatic, iar în simfonia a IX-a, Beethoven introduce un text literar. Tendința spre programatism e atât de vădită în creația lui Beethoven încât putem spune că este
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
prin această ritmică sentimentul de bucurie sau triumf ca în simfoniile a III-a și a VIII-a. În simfonie, ca și predecesorii săi, el își axează atenția în special pe prima parte, ce folosește ca principiu muzical-constructiv forma de sonată. Dar la el substanța primei părți se concentrează îndeosebi în jurul înfruntării a două elemente tematice, iar caracterul dezvoltării lor pune amprenta pe caracterul întregii lucrări. De asemenea, în prima parte, centrul de greutate revine dezvoltărilor, în care de obicei, predomină
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
a pătruns de esența intonațională a cântecelor populare, și a făurit el însuși melodii în spirit popular, expresive, năvalnice, pline de o voință de neânfrânt și de energie revoluționară. Beethoven a conceput formele și genurile muzicale clasice: simfonia, uvertura, concertul, sonata pentru unul, două sau mai multe instrumente, ca un cadru larg, suplu și liber, capabil să cuprindă și să dea pregnanță plastică imaginilor variate, epice, dramatice, eroice sau lirice ale vieții. În afara celor 9 simfonii ale sale cele mai însemnate
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
lucrări concertante, dintre care cele mai impor tante sunt cele pentru pian și vioară solistă, 17 compoziții pentru cvartet de coarde, 3 cvintete de coarde, 4 trio-uri și în fine un adevărat monument al literaturii pianistice, șirul celor 32 sonate scrise în diferite etape ale vieții. Însemnătatea pe care Beethoven a acordat-o pianului, rezultă nu numai din numărul mare de lucrări destinate acestuia (32 sonate pentru pian solist față de 10 pentru vioară și pian și 5 pentru violoncel și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
trio-uri și în fine un adevărat monument al literaturii pianistice, șirul celor 32 sonate scrise în diferite etape ale vieții. Însemnătatea pe care Beethoven a acordat-o pianului, rezultă nu numai din numărul mare de lucrări destinate acestuia (32 sonate pentru pian solist față de 10 pentru vioară și pian și 5 pentru violoncel și pian), ci mai ales din concepția sa revoluționară asupra posibilităților de expresie ale instrumentului cu claviatură, capabil să redea amploarea armonico-polifonică a masei simfonice, precum și cantilena
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
redea amploarea armonico-polifonică a masei simfonice, precum și cantilena instrumentelor melodice. Pianist genial, Beethoven a contribuit la perfecționarea tehnică a pianului, colaborând strâns cu tehnicienii și constructorii de instrumente din vremea sa. Prin ceea ce a conceput el pentru pian, splendidele sale sonate, el a pus bazele unui nou stil și tehnici instrumentale și a deschis o epocă nouă în evoluția literaturii de cameră. Una din formele muzicale în care Beethoven s-a exprimat cu o deosebită predilecție este Variațiunea. În afară de celebrele variațiuni
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]