32,236 matches
-
toate sînt văzute pe fundalul luptei dintre lumea veche ce se năruie sub ochii ei și lumea nouă, absurdă, marcată de o sărăcie incredibilă. De un comic negru este imaginea tatălui care va fi ales să joace în cîteva filme sovietice pentru că are imaginea tipică a "omului vechi". Mutarea familiei de la Sankt Petersburgul devenit Leningrad la Moscova e semnificativă și tînăra o resimte dureros, aproape ca pe un prim exil. în continuare, viața în exilul adevărat e departe de a fi
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
fi mai bună material, iar moralitatea din jur lasă și ea de dorit. Gorki e ambiguu în decizia sa de a se întoarce în patrie, Ahmatova la fel. Comunitatea artiștilor ruși emigranți din Paris e plină de infiltrații "cu pașaportul sovietic în buzunar", toți îi suspectează pe toți, iar banii ajung cît pentru a supraviețui. Plecarea în America e o eliberare din toate punctele de vedere, numai că aceasta se produce tîrziu, în anii '50. îngerul păzitor al acestei femei este
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
repetarea acelorași teme, cu mici variațiuni, întocmai ca în incantațiile din timpul ritualurilor religioase? Ca orice religie în faza sa fundamentalistă, propaganda urmărea, prin această reluare neistovită de teme și formule, să le insufle adepților săi cultul sfinților martiri (soldatul sovietic, eroul civilizator), cultul apostolilor credinței (Lenin, Stalin), cultul bisericii ocrotitoare (partidul), cultul omului nou mîntuit prin dreapta credință ș.a.m.d. De asemenea, Eugen Negrici insistă asupra viziunii maniheiste, asupra sentimentelor contradictorii care produceau un efect puternic: dragostea pentru steagul
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
decis opoziției, certat fiind atît de grav cu dictatorul încît se putea vorbi de o criză dinastică. Și iată ce reiese că i-a spus Mihai Antonescu la 6 martie 1943: "Germanii depun un mare efort să opună rezistență armatelor sovietice, care vin ca un torent. Dacă adversarii lor anglo-americani ar fi de acord, ei ar accepta să restaureze Occidentul cu condiția să aibe libertate de acțiune în Est" și îl ruga pe ambasador să încunoștiințeze la locurile cuvenite noua doleanță
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
un alt coleg al său de detenție, el a avut șansa extraordinară de a supraviețui sîngerosului masacru organizat de nemți în luna martie 1944 la închisoarea de la Rîbnița, un orășel de pe malul stîng al Nistrului, exact în momentul cînd ofensiva sovietică victorioasă provoca retragerea în derută a forțelor germane, prefigurînd momentul eliberării. Cartea se desfășoară pe mai multe registre. Ea este pînă la un punct jurnal intim, dacă pot să spun așa, în măsura în care autorul se apleacă asupra tuturor vîrstelor sale, începînd
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
Urziceniului înainte de război și până prin 1945. Acest bunic al lui Costel, procurorul, "nea Costică Balcan", mare crâșmar, plin de umor, s-a făcut de pomină prin septembrie 1944, când, în calitatea sa de primar, a trebuit să primească defilarea trupelor sovietice la intrarea lor în Urziceni. O coloană de uzbeci amărâți, prost echipați, conducând niște căruțe rechiziționate, cai costelivi... După defilarea care a avut loc pe strada Ferdinand, un ostaș asiatic s-a dat repede jos din căruță și l-a
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
rolleriștii o tot țineau creanga așa, calificîndu-i pe cei care îndrăzneau să susțină contrariul o periculoasă erezie ducînd spre "naționalism șovin". În litigiu era, desigur, în fapt, revenirea în martie 1918 a Basarabiei la patria mamă, act nerecunoscut de statul sovietic, care continua să o revendice ca fiind a sa (prin rapturile teritoriale din 1812 și 1877), nerecunoscînd tratatele de pace de la Versailles și Trianon. Ca o consecință a acestor aberante decizii ale Cominternului interbelic și a faptului că din iunie
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
a acestor aberante decizii ale Cominternului interbelic și a faptului că din iunie 1940, ca urmare, de fapt, a pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia (inclusiv Bucovina de nord) era, după Tratatul de pace de la Paris din 1947 din nou răpită de Uniunea Sovietică, întreg procesul participării României la primul război mondial era prezentat desfigurat antinațional. Astfel încît nu trebuie diminuate din importanță aceste dezbateri începute, de lumea istoricilor, de prin 1955. Cu eforturi, care nu au fost cruțate și de reculuri, punctul de
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
ocrotirii, a relațiilor sociale armonioase, bazate pe încredere totală și dragoste reciprocă. Partidul este reprezentat ca o mare familie, avînd o grijă părintească pentru fiecare membru în parte. Ceilalți sînt camarazi, tovarăși și prieteni - adică un grup de egali. Uniunea Sovietică este țara vecină și prietenă, o soră mai mare care are grijă de frații mai mici, iar la fiecare consfătuire sau congres transmite un salut frățesc (sic!) celorlalte țări din lagărul socialist. Solidaritatea oamenilor muncii este de asemenea frățească. Să
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
oameni de la foști înalți demnitari la țărani au trăit în grele chinuri, destui găsindu-și, acolo, sfîrșitul. Paul Sfetcu nu neagă aceste înspăimîntătoare adevăruri dar se complace în a pretexta că ordinele pentru săvîrșirea acestor tragedii umane se datoresc autorităților sovietice și consilierilor lor aflați în România. Sigur că realitatea atotstăpînitoare a consilierilor sovietici în toate domeniile a fost incontestabilă. Dar giranții lor, la nivelul guvernului și al conducerii de partid, au fost, totuși, Gheorghiu-Dej și ceilalți din apropierea lui. Nimic nu
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
general al partidului, Ștefan Foriș, fusese înlăturat încă în aprilie 1944 și deținut într-o casă conspirativă din București (va fi, apoi, ucis cu o rangă de fier). Conducerea efectivă ar fi deținut-o Const. Pârvulescu și Emil Bodnăraș (spion sovietic). Dar cam deasupra lor îndeplinea roluri conducătoare Lucrețiu Pătrășcanu, care fusese cooptat de partidele istorice și de Palatul Regal în conducerea Blocului Național Democratic, care l-a înlăturat și arestat pe Ion Antonescu. Oarecari legături între Pătrășcanu și Emil Bodnăraș
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
mai înaltă demnitate de partid. Singurele merite reale ale lui Gheorghiu-Dej, elogiate mult de autor, sînt inteligenta stratagemă din 1958 de a-l convinge pe Hrusciov (aici un rol esențial l-a avut, totuși, Emil Bodnăraș) de a retrage trupele sovietice din România. A fost o înfăptuire politică de seamă de care alte țări socialiste nu au avut parte. Și, de asemenea, Gheorghiu-Dej a avut ideea eliberării, în 1964 (unii au fost eliberați încă în 1963), a tuturor deținuților politici din
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
Akhmatova and Isaiah Berlin), tradus la Editura Farrar, Straus and Giroux din New York în 1999. Autorul, György Dalos, istoric de origine maghiară, publică inițial cartea în germană în 1996, recuperînd pentru cititori un fragment neprețuit despre legătura dintre mediul literar sovietic și cele mai înalte eșaloane ale conducerii staliniste. Pornind pe urmele arhivelor KGB despre scriitori, recuperînd corespondențe, citînd articole, memorii și interviuri cu supraviețuitorii și reproducînd anecdote din epocă, Dalos scrie o parabolă despre cruzimea și anomaliile lumii staliniste revelate
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
am fost cam două săptămîni pe poziții, din întîmplare. La 23 august școala din Bacău, unde mă repartizaseră ca moldovean, a fost mutată la Inău, în județul Arad, ca să fie pusă la adăpost, să fie păzită de înaintarea glorioasei armate sovietice, glorioasa armată de hoți de ceasuri. La Inău m-a prins și 23 august. Au atacat ungurii și au înaintat fără să întîmpine absolut nici o rezistență. Pot spune deci că rușii ne-au salvat ajungînd acolo. Am mirosit ce e
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
am întîlnit acest tren. Rușii luau prizonieri români din armata maghiară. Am întîlnit un soldat român care spunea: Din tren mi-am văzut casa". Trenul trecea prin satul lui. Și pe el îl duceau în Rusia, în Siberia. Suprema mîrșăvie sovietică! Eu am văzut după încetarea războiului, după!, în luna august, prizonieri germani pe linia București-Constanța. Nu știu ce căutau acolo! Că drumul spre Rusia nu trece pe linia București-Constanța. Am văzut un tren de prizonieri germani duși ca prizonieri în Siberia, în
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Cehoslovacia ne puneau pe noi înainte. Și cum ați trăit momentul de la 23 august? O mîrșăvie, trebuie făcut un studiu despre minciună, infamie, mîrșăvie. În general, în România oamenii știu ce s-a întîmplat. Toți vorbesc scîrbiți de invazia "eliberatoare" sovietică. Poate. Dar trebuie să faci parte din generația '43. Conștiința istorică se formează cînd evenimentul se trăiește, cînd ești contemporan cu el. Cei de astăzi nu au fost contemporanii acelui moment. Românii trăiau într-o indignare perpetuă, în drum spre
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
membru al partidului comunist. Eu am încercat să-i explic, să-l convertesc, dar n-am avut timp. Așa cum nu l-aș fi putut converti nici pe conductorul de tren, care mi-a spus că am fost eliberați de Uniunea Sovietică. Și cum ați reușit să supraviețuiți în primii ani ai exilului? Am fost norocos, pentru că au existat niște burse. Dar înainte de a le primi, am fost obligat să lucrez într-o uzină. Pot spune că am cunoscut condiția infamă a
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
a marii cotituri de după 1989, "viitură a timpului" care a însemnat nu numai surparea regimului dictatorial din România, ci și dizolvarea unui sistem cu apetențe de mondializare, generat de ideologia comunistă și girat de un colos statal-militar precum defuncta Uniune Sovietică. Sub unghi personal, această enormă schimbare i-a oferit premisa unei regăsiri a autenticității intelectuale și etice. Individul marginalizat, opresat de un centru ultraabuziv, se redresa în climatul unui nou început, al unei introduceri în normalitate: "A fost, pînă la
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
al micii-burghezii și prieten al lui Gorki. în același timp, mulți dintre dizidenții epocii post-staliniste se refereau la Cehov ca la un dascăl de viață, ca la un scriitor care i-a ajutat să conștientizeze toată grozăvia, toată minciuna puterii sovietice și care le-a dat forța în lupta grea cu regimul. Dacă e să privim în urmă, în perioada dinaintea revoluției, și acolo se vede acceptarea în totală armonie a lui Cehov de către partidele literare diferite. Filozoful Lev Șestov saluta
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
al secției de agitație și propagandă, pe care a slujit-o până în ultima zi a vieții. în versurile lui sovietice a fost un necruțător vampir-conformist: a glorificat violența împotriva dușmanului de clasă, care fusese deja înfrânt, a elogiat sălbăticia cenzurii sovietice, a luat parte la defăimarea lui Pilniak și Zamiatin - care și-au publicat scrierile în străinătate -, a cerut să i se retragă lui Șaliapin titlul de artist al poporului, pentru susținerea de către acesta a emigranților ruși șomeri, și-a bătut
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
romantismului revoluționar și i-a făcut partidului, prin sinuciderea sa, un mare serviciu, scutindu-l pe acesta de obligația de a-l lichida. Ca recompensă, Stalin i-a dat titlul de cel mai bun, cel mai talentat poet al epocii sovietice. Cu toate acestea, lucrurile nu sunt așa de simple cu Maiakovski. Era, cred, plămădit dintr-un material foarte fragil și depresiv, puțin compatibil cu poezia lui fanfaroană. în poemul "în gura mare", adresându-se urmașilor, care vor trăi în comunism
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
fost autorul celui mai șocant vers din poezia rusă: "îmi place să privesc cum mor copiii", - pentru care critica moralizatoare rusă, inclusiv dizidenții sovietici, nu l-au iertat niciodată. în volumul Reînvierea lui Maiakovski, scris în ultimii ani ai puterii sovietice, poetul și eseistul Iuri Karabcievski, care a demascat cu curaj conformismul politic al lui Maiakovski, susținea că acesta a creat o poezie insolită, de afirmare a sinelui, care a devenit la epigonii lui ideatici, între care autorul îl include și
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
și reviste primite de la Moscova în limba rusă. Presa și cartea în limba română aproape că nu exista. Nicio preocupare din partea autorităților române în acest scop. Apoi,rusofonii au instigat și organizat găgăuzii în revendicarea autonomiei. De altfel, deși Uniunea Sovietică se destrămase, în Rep. Moldova acționau organizat emisari din Rusia, infiltrați în structurile de stat și în zonele cu populații rusofone (Găgăuzia, Transnistria), ca provocatori și instigatori la acțiuni diversioniste, destabilizatoare a tinerii republici. Autorul a simțit că „lucrurile nu
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
pare că autorul ar avea dreptate, ținând cont de două chestiuni esențiale în care Mircea Snegur nu a luat, în acele momente istorice, măsurile ce se cuveneau, care ar fi evitat consecințele grave din următorii ani: 1-În toate fostele republici sovietice, autoproclamate republici suverane după destrămarea U.R.S.S., prima măsură luată de acestea a fost transferarea patrimoniului armatelor de pe teritoriul lor și transformarea rapidă a acestora în armate naționale. Numai în Moldova nu s-a procedat așa, permițând Moscovei transferul operativ
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
a cunoscut România într-una din cele mai sumbre perioade ale istoriei sale. Un rol important în carte îl joacă femeile, mai ales două dintre ele, un fel de cuplu diavol și înger: una este frumoasa și focoasa Tania, agent sovietic cu misiunea de a seduce cît mai mulți americani aflați la București, printre care se numără și autorul. Cealaltă este Ena (în realitate Nora Samuelli), asociata lui Dunham la ambasadă și apoi iubita lui, calmă, lucidă și permanent în control
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]