962 matches
-
gînd s-a legănat,/Agățat de stele cu o ață/Ușurat de dragoste și viață/ Și simțindu-se neatîrnat.// Astfel făcu haz spre ziuă/ Ascultînd prin arborii vecini/ Păsările ce bat apa-n piuă,/ Și cînd soarele-i trimise spini/ Spînzuratul vînăt ca o floare,/Și cu limba amenințătoare/ își strănută sufletul, deplin”.3) Grav în toate, Bacovia s-a angajat cu maximă seriozitate în „jocurile” de acest gen, iar faptul a lăsat urme asupra sa. „Princese” între curiozități, poemul „Panoramă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Nopți albe (1887, 1898), Zile negre (1888), Poezii (1892, 1897) -, afișând pasiuni răvășitoare, versurile nu fac decât să capteze, în discursivitate fadă și într-o mecanică sterilă, naivități. Un macabru artificios învăluie reprezentările morții. Masca damnării, gesticulația agonică (Spasm, Danțul spânzuratului, Așternutul morții) nu revelă crisparea interioară și atmosfera halucinantă din Maurice Rollinat, modelul lui S., acesta rămânând la nivelul simplei imitații. Prințul Ral, fantezie macabră, conduce motivul fantastic spre un nedorit efect aproape parodic. Cerșetorul, Copilul mizeriei și alte poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
lui Rebreanu, de exemplu), în timp ce proza modernă optează pentru viziunea internă a unui personaj narator (Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu, de pildă), ori pentru focalizarea multiplă, asociind punctele de vedere ale mai multor instanțe narative (narator și personaje - Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, Moromeții de Marin Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
discontinuități, paralelisme, suprapu neri; discursul, frecvent anticalofil, este, de cele mai multe ori, homodiegetic (literatura autenticității, romanul experienței), dar scriitorii optează și pentru persoana a IIIa narativă (situație în care naratorul anonim se estompează, lăsând în primplan perso najefocalizator, ca în Pădurea spânzuraților de L. Rebreanu, care afirma: „Mam sfiit întotdeauna să scriu pentru tipar la persoana întâi“). Alți reprezentanți ai romanului modern interbelic au fost Camil Petrescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat Bengescu, George Călinescu, Anton Holban, Max Blecher etc., iar ai romanului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ion, tânărul țăran sărac, se definește în contrast cu George Bulbuc, cel mai înstărit flăcău din sat, ori cu Titu Herdelea, tânărul intelectual. La rândul ei, Ana (având ca model real pe Rodovica, fata bogată din satul Prislop, care, fiind înșelată, sa spânzurat) este caracterizată prin statutul ei social de fată bogată, dar și prin trăsătura definitorie a personalității ei - firea șovăielnică, lipsită de voință. La horă, privindo când pe Florica, pe care încă o mai iubea, când pe Ana, pentru care nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
român al orașului, Gherman Pantea, instalat de guvern a trimis mareșalului Ion Antonescu o scrisoare, menționând că: “M-am trezit dimineață (23 octombrie - n.s.) având în față o scenă îngrozitoare și anume, pe toate străzile principale și pe la colțuri stăteau spânzurați câte 4-5 oameni, iar populația înspăimântată fugea din oraș în toate părțile. Revoltat, am întrebat cine a făcut această barbarie, această rușine, de care noi nu ne vom spăla niciodată în fața lumii civilizate. Cei în drept mi-au spus că
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și să înlăture orice rezistență din partea cetățenilor sovietici. Un val de arestări, execuții, spânzurări și arderi a zguduit orașele și satele regiunii, și asemenea acte au continuat până la sfârșitul ocupației. Nu există nicio aluzie la faptul că majoritatea celor împușcați, spânzurați și arși de vii erau evrei. Represaliile de la Odessa, în timpul cărora “mase de cetățeni - bărbați și femei, copii și bătrâni” - au fost arși de vii și împușcați în depozitele de praf de pușcă (silozurile de cereale de la Dalnic) lânga aeroport
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
român al orașului, Gherman Pantea, instalat de guvern a trimis mareșalului Ion Antonescu o scrisoare, menționând că: “M-am trezit dimineață (23 octombrie - n.s.) având în față o scenă îngrozitoare și anume, pe toate străzile principale și pe la colțuri stăteau spânzurați câte 4-5 oameni, iar populația înspăimântată fugea din oraș în toate părțile. Revoltat, am întrebat cine a făcut această barbarie, această rușine, de care noi nu ne vom spăla niciodată în fața lumii civilizate. Cei în drept mi-au spus că
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și să înlăture orice rezistență din partea cetățenilor sovietici. Un val de arestări, execuții, spânzurări și arderi a zguduit orașele și satele regiunii, și asemenea acte au continuat până la sfârșitul ocupației. Nu există nicio aluzie la faptul că majoritatea celor împușcați, spânzurați și arși de vii erau evrei. Represaliile de la Odessa, în timpul cărora “mase de cetățeni - bărbați și femei, copii și bătrâni” - au fost arși de vii și împușcați în depozitele de praf de pușcă (silozurile de cereale de la Dalnic) lânga aeroport
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Gide, Vladimir Nabokov, George Orwell și Malcolm Lowry, Liviu Rebreanu și Mircea Eliade. La nivel semantic, literatura ca fenomen liminal pune în cauză și amendează în spirit irenic valorile mentalității și culturii dominante, deschizându-le spre alternative fictiv-imaginative. În Pădurea spânzuraților, de pildă, protagonistul e victima sistemului de referințe agonic, în care se definesc conceptele socioculturale de identitate etnică și rasială. O dialectică a identității și a diferenței, transgresând conflictele de sex, rasă, mentalitate, este înscenată și de Mircea Eliade în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
atunci, abia întors de la studii din URSS, Ion Iliescu. Victor Iliu filmează practic pagină cu pagină textul lui Slavici. Nu este nevoie de chirurgia masivă pe care Titus Popovici o va întreprinde asupra operei unui alt mare prozator ardelean, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu. Există doar două momente în care filmul și cartea nu se suprapun. În textul lui Slavici, arendașul care este călcat noaptea, bătut de moarte și jefuit de banda lui Lică Sămădăul este și „jidovul”, „ovreul”. Aceste cuvinte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1962) ; Cerul n‑are gratii, Lumina de iulie, La vârsta dra‑ gostei, Tudor, Partea ta de vină, Un surâs în plină vară, Dragoste lungă de‑o seară, Pisica de mare (1963) ; Străinul, Comoara din Vadul Vechi (1964); Gaudeamus igitur, Pădurea spânzuraților, Runda 6, Cartierul veseliei (1965) ; Duminică la ora 6, Șah la rege, Procesul alb, Vremea zăpezilor, Tunelul (1966) ; Diminețile unui băiat cuminte, Dacii, Un film cu o fată fermecătoare, Maiorul și moartea, Castelanii, Meandre, Amprenta, Subteranul (1967) ; Gioconda fără surâs
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
veseliei (1965), Duminică la ora 6 (1966), Procesul alb (1966), Cerul începe la etajul III (1967). Tudor (1963) inaugurează superproducțiile cu subiect din istoria româ nilor, pe care regimul Dej se ferise a le promova în deceniul 6. Urmează Pădurea spânzuraților (1965), Neamul Șoimă‑ reștilor (1965), Dacii (1967) și Columna (1968), filme care marchează noua doctrină a independenței față de Moscova, precum și lansarea național- comunismului care, sprijinit pe protocronism, va caracteriza epoca Ceaușescu. Coproducțiile cu firme din state capitaliste - Codin, Dacii, Steaua
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ion Popescu-Gopo este și mai tranșant : Filmul este un front ideologic pentru orice timp. Atunci cînd un film al nostru cîștigă este o victorie a ideologiei noastre. El interpretează politic succesele la Cannes obținute de Omulețul său și de Pădurea spânzuraților : Avalanșa succesului, a răspîndirii filmului american a fost stăvilită în Europa într- un mod foarte original, folosind nu întrecerea, ci competiția. Înființarea unui festival de 15 zile pe an pe Coasta de Azur, la Cannes, a adus producției americane de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
au opus filmul socialist și l- au premiat în festivaluri. De reținut este faptul că deși a oprit avalanșa filmului american, folosindu- se filmul socialist, francezii au oprit răspîndirea acestui film, chiar dacă l-au premiat. Un exemplu aproximativ recent : „Pădurea spînzuraților”, la Cannes obține premiul de regie și nu este difuzat în Franța. De ce ? pentru că difuzarea unui film romînesc, așa cum spuneam mai sus, ar putea să opereze cu al doilea fenomen al succesului comercial : repetiția, sau mai pe larg, o dată văzut
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în aceste filme în măsura în care ar trebui să ne regăsim, cu atît mai puțin pentru străini filmul nu specifică, nu are nimic distinct care să arate că este film romînesc. Excepție au făcut filmele lui Gopo, dar altele mai puțin. „Pădurea spînzuraților” a avut un succes de necontestat la Cannes, dar singura caracteristică romînească a fost aceea că a fost lung. Eu merg pînă acolo să spun că pentru străini filmul „Dacii” n-a apărut ca un film cu caracteristici romînești, ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
numai armele mai pot vorbi”. Iată jus tificarea, post factum, a represaliilor autorităților comuniste asupra „papistașilor”. În rest, în special în partea a doua a Străinului, algoritmul dramatico- propagandistic din Furtuna și Setea se derulează neabătut până la finalul triumfător. Pădurea spânzuraților (1965) sau Izgonirea lui Dumnezeu Probabil că sunt mult mai mulți cei care au văzut Pădurea spânzuraților decât cei care au citit- o. Filmul lui Liviu Ciulei și-a impus imaginile mai degrabă decât romanul lui Liviu Rebreanu paginile, mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rest, în special în partea a doua a Străinului, algoritmul dramatico- propagandistic din Furtuna și Setea se derulează neabătut până la finalul triumfător. Pădurea spânzuraților (1965) sau Izgonirea lui Dumnezeu Probabil că sunt mult mai mulți cei care au văzut Pădurea spânzuraților decât cei care au citit- o. Filmul lui Liviu Ciulei și-a impus imaginile mai degrabă decât romanul lui Liviu Rebreanu paginile, mai ales după ce a ajuns bibliografie școlară obligatorie. Dincolo de calitatea artistică remarcabilă a celor două opere, între ele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de contextele politice în care au fost create. Când adaptează romanul pentru ecran, scriitorul Titus Popovici are la activ scenariile pentru Valurile Dunării, Setea și Străinul, filme de referință ale anilor ’60, toate cu un apă sat conținut propagandistic. Pădurea spânzuraților are premiera pe 25 martie 1965. Armata imperială austro-ungară e stresată de inamic cu un reflector. El este lumina, care pătrunde în conștiințe, și în cea a lui Apostol Bologa. Dar inamicul care mișcă reflectorul, cine e ? În film sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mai prost scrisă și interpretată (de Rebengiuc și Gina Patrichi) din filmul lui Ciulei și Popovici. Pe scurt, îl „laicizează” cu sârg. Or, planul final și suprem în care ajunge evoluția spirituală a lui Apostol Bologa este cel religios. Pădurea spânzuraților este, dincolo de românism, antirăzboi sau dragostea pentru o femeie, romanul găsirii lui Dumnezeu de către un rătăcit. În film e introdusă doar o replică a lui Bologa : „În război l-am pierdut pe Dumnezeu”, cu caracter mai degrabă antirăzboinic. Din clipa
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
apare doar o replică a ei către Bologa : „Îți mulțumesc că ai vrut să mă iei de nevastă...” - în carte, cei doi sunt logodiți de părintele Boteanu, ca într-o nuntă mioritică dinaintea morții. Scopul propagandistic macro al ecranizării Pădurea spânzuraților este vehicularea situației românului care refuză să se supună unui imperiu. În spatele celui austro- ungar, spectatorul român al mijlocului anilor ’60 ghicea repede cizma rusească. Componenta naționalistă, pe care se va clădi epoca ceaușistă, era maximum ce putea interesa la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lumina răsăritului. Pământul i se smulse de sub picioare. Își simți trupul atârnând ca o povară. Privirile însă îi zburau, nerăbdătoare, spre strălucirea cerească, în vreme ce în urechi i se stingea glasul preotului : — Primește, Doamne, sufletul robului tău, Apostol... Apostol... Apostol... Pădurea spânzuraților este, fără îndoială, unul dintre puținele filme mari ale cinematografiei românești. Dar, pliindu-se cerințelor de atunci ale propagandei regimului comunist, realizatorii au transformat romanul profund religios, creștin, dostoievskian, străbătut de fiorul credinței al lui Liviu Rebreanu într-o operă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în cazul Ion de Rebreanu, scenaristul „ateu” ține cu dinții (sau, cel puțin, așa povestește), merge până la Ceaușescu ca să nu fie scos personajul unui preot, la urma urmei secundar, în vreme ce extirparea fasciculului narativ esențial, cu caracter religios, revelatoriu din Pădurea spânzuraților de Rebreanu se face fără vreun comentariu. Duminică la ora 6 (1966) sau Redescoperirea marilor ruși A trecut un deceniu de la primele patru minute ale Erupției. Spațiul vizual creat acolo de Liviu Ciulei, care contrazicea toate regulile îndreptarului cinematografic al
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de la primele patru minute ale Erupției. Spațiul vizual creat acolo de Liviu Ciulei, care contrazicea toate regulile îndreptarului cinematografic al deceniului 6, nu mai reverberase ulterior în nici un film, nici chiar în cele ale lui Ciulei, Valurile Dunării și Pădurea spânzuraților. Îl regăsim însă în Duminică la ora 6 (1966) de Lucian Pintilie. Plotul politico-ideologic, semnat de Ioan Mihăileanu și de Pintilie, e stas : doi tineri cuminți duc o viață aspră și periculoasă în condițiile ilegalității. Firește, se îndrăgostesc unul de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
juca decât actori români. Avându-l pe dictator ca supervizor, maestrul scenariilor propagandistice făcute cu artă, Titus Popovici, trece la ce probase că știe foarte bine să facă, operații estetice, de astă dată nu asupra literaturii clasice, ca în Pădurea spânzuraților, ci asupra istoriei. Primul element care sare în ochi în construcția persona jului întruchipat de Amza Pellea, pe care în cele ce urmează îl voi numi Mihai Titus, este dimensiunea religioasă zero sau chiar negativă. Toate sursele timpului menționează consistența
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]