946 matches
-
iată de ce Încercați să loviți cu ele masivele construcții ale poemelor lui Mihai Beniuc și Dan Deșliu. (Ă). Vă dau un sfat: nu mai căutați fisuri. Nu vă mai străduiți să vârâți lăbuța acolo unde credeți că ați dat o spărtură, și că o s-o lărgiți. Efectul e tocmai contrariu celui scontat de voi. Blocul nostru are o minunată Însușire: atunci când simte că-l atinge ghiara necurată a dușmanului se strânge și mai tare, se oțelește și mai mult”. Acestea au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scîndură sfărîmată, adică un fel de junghi între coaste. Aceste lovituri piezișe date pe sub apă sînt atît de frecvente în vînătoarea de balene, încît trec drept o joacă de copil. Unul din vîslași își scoate haina și astupă cu ea spărtura. 3) Nu pot face dovada, însă am impresia că, la balenă, simțul pipăitului este concentrat în coadă, căci sensibilitatea ei în această privință nu-i egalată decît de aceea a trompei de elefant. Această sensibilitate se vădește îndeosebi cînd balena
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trecătoare, din partea primului secund al vasului, ar fi putut avea consecințe grave. Oricum ar fi fost, ordinul fu executat: palancurile fură montate. Capitolul CIX QUEEQUEG îN SICRIU Se vădi că butoaiele aruncate la urmă în cală erau intacte și că spărtura trebuia căutată, deci, mai în fund. De aceea, cum marea era calmă, oamenii pătrunseră tot mai adînc în cală, tulburînd somnul butoaielor enorme, rînduite la temelie și scoțîndu-le, ca pe niște cîrtițe gigantice, din noaptea lor neagră, la lumina zilei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să izbească cu coada printre ambarcațiuni, despărțindu-le iarăși, aruncînd peste bord harpoanele și lănciile din cele două ambarcațiuni ale secunzilor și sfărîmîndu-le partea de sus a provelor; ambarcațiunea lui Ahab rămase, însă, aproape neatinsă. în timp ce Daggoo și Queequeg astupau spărturile, balena se depărta de ambarcațiunile lor, dar peste cîteva clipe se răsuci brusc și, dezvăluindu-și coapsa, trecu din nou pe lîngă ele, fulgerător. în clipa aceea, se-auzi un strigăt năpraznic: legat fedeleș pe spinarea balenei, înfășurat în saulele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
talazurile furioase, prova ei, lovită de balenă, se rupse la capetele a două scînduri, astfel încît ambarcațiunea se scufundă aproape pînă la nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să o scoată afară cu ispolul și să astupe spărtura. Cam tot atunci, în vîrful catargului, Tashtego încremeni cu ciocanul în mînă, iar flamura roșie îl învălui ca o pătură, apoi zbură drept înainte, prin fața lui, ca și cum i-ar fi sărit inima din piept. Starbuck și Stubb, stînd dedesubt, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de tribord a corabiei, azvîrlindu-i în aer pe marinari, cu scînduri cu tot. Unii se prăbușiră cu fața în jos. Capetele harponiștilor din arboradă se zguduiră pe gîturile lor de tauri, aidoma vîrfurilor dislocate ale unor catarge. Auzeau cum prin spărtură pătrunde apa, ca un torent de munte într-o rîpă. Ă Corabia! Dricul! Al doilea dric! strigă Ahab din ambarcațiune. Dricul din lemn american! Scufundîndu-se sub corabia îngreunată de apă, Balena Albă înaintă în lungul chilei, dar se răsuci brusc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
01 deșeuri de la excavarea minereurilor metalifere ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01 01 02 deșeuri de la excavarea minereurilor ne-metalifere ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01 03 08 deșeuri sub formă de praf și pulberi, altele decât cele specificate la 01 03 07 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01 04 08 deșeuri de pietriș și spărturi de piatră, altele decât cele specificate la 01 04 07 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01 04 09 deșeuri de nisip și argilă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01 04 10 deșeuri sub formă de praf și pulberi, altele decât cele specificate la 01 04 07 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01 04 13 deșeuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
sunt protejate (inclusiv dpdv sanitar) [] Da/ [] Nu Dacă există un rezervor 3. Este el acoperit și protejat potrivit cerințelor de ordin sanitar [] Da/ [] Nu 4. Sunt ventilele protejate potrivit cerințelor de ordin sanitar [] Da/ [] Nu 5. Prezintă rezervorul fisuri sau spărturi [] Da/ [] Nu 6. Există pierderi în sistemul de distribuție [] Da/ [] Nu 7. Este pavată și împrejmuită zona din jur [] Da/ [] Nu 8. Se acumulează apă în jurul rezervorului (este necesară drenarea) [] Da/ [] Nu 9. Există deșeuri solide pe o rază de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159775_a_161104]
-
cuceririlor obținute până acum, realizarea de noi succese pe drumul socialismului. Oamenii muncii își dau seama că încălcarea legalității populare lovește în interesele societății. Experiența noastră a arătat adevărul cuvintelor lui Lenin, care arată că încălcarea ordinelor sovietice înseamnă o spărtură pe care o vor folosi dușmanii. Legile sunt perfecționate în măsura intrării noastre pe drumul socialismului. Cerințele îndeplinirii cu succes, fără nici un fel de șovăire a hotărârilor partidului și guvernului, rămân importante principii în activitatea statului și partidului nostru. Articolul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
almanahului său, Poor Richard’s Almanack, să muncească fără Încetare. Aforismele frankliniene, toate exaltând valoarea disciplinei și muncii serioase, au fost aproape date uitării: „Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”, „Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în doliu Doctorul Turistul scoțian Nae Țigani (trei care vor juca și rolurile fantomelor) PARTEA ÎNTÎI (Două treimi din scenă sunt separate de a treia printr-un gard de lemn printre ale cărui șipci se pot vedea, are și o spărtură prin care se va circula -, în treimea de dincoace de gard, un cort, o bancă de felul celor din parcuri; în funcție de desfășurarea jocului, se vor mai aduce în scenă o masă tip camping, un taburet, un scaun de rafie; dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
gard, adică în curtea cimitirului, cîțiva copaci nefructiferi -) Groparul: (poate avea în jur de 50-55 de ani, îmbrăcat... ca un gropar, vorbește singur și poartă cu el o sacoșă, fie că are ceva în ea fie că nu; intră prin spărtura din gard și odată ajuns lîngă cort scoate cîte ceva din sacoșă și mănîncă) Domnule, ai s-ajungi să n-ai ce mînca în cimitir...! Țiganii ăștia-s de groaza lumii! Dacă eu, vorba aia, care-s gropar titular, abia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
toleranți... iar cînd sînt, sînt numai din frică... sau din neputința de a fi altfel... Și eu sînt tolerant... mai ales cu mine... Și mi-e rușine..." (Octav scos din "dialog" de venirea lui Costache care intră cu anevoie prin spărtura din gard) Marieta: Credeam c-o să intre vreo fantomă... Costache: (e obișnuit cu înțepăturile nevestei și n-o ia în serios) Sărut mîna, Mona. Mona: Bună ziua, domnu' Costache. Costache: Și tu ce stai așa de pleoștit! Marieta: E și el
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
are rost, e inutilă", fă ceva, domnule, că doar n-am să vin o viață cu sufertașul, ca la spital! Eu am plecat. (către Costache) Tu mai stai? Stai, că tot degeaba. (pleacă) (în tăcerea care se instalează, din direcția spărturii din gard se aud glasuri nedeslușite, chicote de rîs pe înfundate) Costache: Mă, cine-i acolo? Vocile: (printre sughițuri de rîs) ... Noi... Costache: Care noi, mă? Vocile: ... Noi... Costache: Da ce căutați voi pe-aici?! Vocile: ... Nimic... Mere... căutăm niște
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că toți copacii se prefac În oșteni și vin din ce În ce mai mulți, din ce În ce mai Îndârjiți. Iată i aproape, nu-i mai desparte decât o lungime de suliță. Dacii aruncă arcurile și se apără cu lăncile, Întăriturile trosnesc din toate părțile și, prin spărturile lor, se-ndeasă năvala morții; brațele se ncleștează-ntr-o luptă oarbă, deznădăjduită. Și peste această urgie Îngrozitoare, deaspra acestui Învălmășag de strigăte și de răbufneli, cerul se Întunecă deodată și o ploaie năprasnică vine să spele valea de sânge... Se povestește că
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
astăzi. Bineînțeles că exista un soi de sarmale arhaice, învelite pe vremuri în multe feluri de frunze, nu numai în varză (în fond, și alivencele sunt un fel de sarmale avant la lettre...), și a căror umplutură era făcută din spărtură din diverse cereale, în special din mei. În Maramureș, ele se numesc haluște. Nici acestea nu sunt unicate românești; influența slavă este probabilă, rușii și ucrainenii făcându-le la fel ca noi (halușki sau holubți). De altfel, cuvântul gălușcă, desemnând
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
parcă îl ele un semn de recunoaștere. De atunci încolo, mi se întâmpla adesea să-l însoțesc pe Pașka în expedițiile lui de pescar, pe malurile înzăpezite ale Volgăi. Găurea gheața cu ajutorul unui puternic arbore cotit, își arunca undița în spărtură și rămânea nemișcat deasupra copcii rotunde care lăsa să se vadă grosimea verzuie a gheții. Îmi imaginam un pește care, la capătul unui tunel îngust, uneori lung de un metru, se apropia prudent de momeală... Bibani cu spatele dungat, știuci
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de pe platformă, În sensul de a opri. Ne executăm și coborâm din mașină fără să știm, inițial ce se Întâmplase. Am constatat stupefiați că un pinguin dezorientat că nu-și găsise cuibul și se separase de grup, ieșind printr-o spărtură a gardului de plasă din sârmă În șosea, nimerise sub mașina noastră, riscând În orice moment să fie strivit de roțile din spate. Atât Îngrijitorii rezervației, cât și alți amatori, ne-au dat ajutorul să-l scoatem de sub mașină pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
indignarea împotriva fratelui meu, pîna veți putea să obțineți de la el o mai bună mărturie a intențiilor lui, ați merge pe un drum mai sigur; pe cînd, dacă vă repeziți cu violența la el, necunoscîndu-i planul, s-ar face o spărtura adîncă în onoarea voastră și s-ar rupe în bucăți inima supușeniei lui. Îndrăznesc să-mi pun viața pentru el, ca a scris asta ca să-mi încerce dragostea pentru domnia voastră, și fără nici o intenție primejdioasa. GLOUCESTER: Așa crezi? EDMUND: Daca
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
obstacol; ... b) eșuări - punerea pe uscat fortuită, fără intenție, din cauza furtunii, a unei greșeli de navigație sau de pilotaj precum și punerea pe uscat voluntară pentru evitarea scufundării sau a unui abordaj; ... c) incendii la bord, explozii; ... d) găuri de apă - spărtură prin care apa pătrunde în corpul navei. ... Articolul 115 Raportarea accidentelor navale se face conform prevederilor legale în vigoare privind raportarea evenimentelor, datelor și informațiilor obținute precum și a rezultatelor unor misiuni și activități executate de către unitățile Ministerului Internelor și Reformei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207573_a_208902]
-
obstacol; ... b) eșuări - punerea pe uscat fortuită, fără intenție, din cauza furtunii, a unei greșeli de navigație sau de pilotaj precum și punerea pe uscat voluntară pentru evitarea scufundării sau a unui abordaj; ... c) incendii la bord, explozii; ... d) găuri de apă - spărtură prin care apa pătrunde în corpul navei. ... Articolul 115 Raportarea accidentelor navale se face conform prevederilor legale în vigoare privind raportarea evenimentelor, datelor și informațiilor obținute precum și a rezultatelor unor misiuni și activități executate de către unitățile Ministerului Internelor și Reformei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205142_a_206471]
-
Agar-Agar 1302.31.00 22 ----- De floarea-soarelui (ulei brut) ex.1512.11.91 23 Ulei de cocos (ulei de copra), de sâmburi de palmier sau de babassu și fracțiunile lor, chiar rafinate, dar nemodificate chimic 1513 24 Cacao boabe și spărturi de boabe de cacao, crude sau prăjite 1801.00.00 25 Coji, pelicule (pielite) și alte resturi, de cacao 1802.00.00 26 Pastă de cacao, chiar degresata 1803 27 Unt, grăsime și ulei, de cacao 1804.00.00 28
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154865_a_156194]
-
lumi întregi, epuizată, fără resursele vitalității, trăind doar în virtutea unei pure inerții istorice, ajunsă și aceasta la finalitatea sa inevitabilă. Grotescul copleșește destinul sau, mai bine zis, declinul tragic, prin arivismul altei lumi, mai întreprinzătoare, care accentuează cu prezența ei spărturile ori cel puțin fisurile interne ale lumii aflate în agonie. Înmormântarea Siei sau cariera Adei Razu, devenită fără mari dificultăți prințesă Maxențiu, sunt simptomatice în acest sens, ca și căderea celor dintâi în planul propriu celorlalți prin ființe precum ciudata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
scutul. 7Cele mai frumoase văi ale tale sunt pline de care, și călăreții se înșiruie de bătaie la porțile tale. 8A fost dezvelit acoperământul lui Iuda. și în ziua aceasta tu ai văzut armele din Casa Pădurii. 9Ați văzut nenumărate spărturi făcute cetății lui David, și ați adunat apele din piscina de jos. 10Ați numărat casele Ierusalimului și ați distrus casele ca să întăriți zidul. 11Ați făcut un rezervor între cele două ziduri, pentru apele din piscina veche, dar nu v-ați
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și restricții. Atît permanentele persecuții cît și corupția atotputernică demonstrau că guvernul român încerca să le facă situația insuportabilă. Bătrînul Brătianu a ilustrat aceasta relatînd o poveste populară în care o vulpe care se strecoară într-o livadă printr-o spărtură în gard se îngrașă atît de mult încît nu mai poate ieși din ea ca să scape. Grădinarul aruncă vulpea într-un colț și o înfometează pînă cînd slăbește suficient de mult ca să poată ieși prin spărtură. "Este exact ceea ce facem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]