KorAP: Find »[drukola/base=spaniolă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...103 >

2,573 matches

Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771

Nación", Buenos Aires, 30 iunie 1998. 36 Ion Vartic, Cioran, naiv și sentimental, Ed. Apostrof, Cluj, 2000, p. 11. 1 Roland Barthes, Qué es la literatura, Salvat, Barcelona, D.L. 1975 (Número 95 al revistei "Bibliotecă Salvat de Grandes Temas"), preluat în spaniolă de J. Francisco Hombravella. 2 "El gaucho" este locuitorul din pampa argentiniana și uruguayana. 3 Ernesto Sábato, Heterodoxia, p. 205. 4 Emil Cioran, Schimbarea la fața a României, Humanitas, București, 1990, p. 10. 5 Gustavo Guerrero, Nueva narrativa del Extremo

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Cassou, citat de Gustavo Guerrero în art. cît. 20 Ernesto Sábato, La Cultura en la encrucijada nacional, Colección Rescate, Ediciones de Crisis, 1973, Buenos Aires, Argentina, p. 69. 21 Mundovinismo, termen care trimite la "referitor la lumea nouă" ("mundo nuevo" în spaniolă, de unde "mundovinismo"). 22 Jorje Luis Borges, Obras completaș I, Emecé, Buenos Aires, 1980, p. 321. 23 Claudio Magris, Sábato compartido, din articolul España en los diarios de mi vejez, publicat în suplimentul cultural "El Cultural" al ziarului spaniol "El Mundo", Madrid

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Buenos Aires, Argentina. 35 Ibid., p. 65. 36 Ibid., capitolul "Nosotros, los bárbaros". 37 Ibid., p. 67. 38 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 347. 39 Joc de cuvinte dintre "mundo" lume și "nuevo" nou, ceea ce dă în spaniolă "mundo nuevo", cu derivatul sau, "mundovinista" cu sensul de "ce aparține lumii noi". 40 Jorje Volpi, El fin de la narrativa latino-americană, articol apărut în culegerea Palabra de América, Ed. Era, Ciudad de México, 1998, p. 67. 41 Referiri la comentariile

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
dos mundos: fronteras culturales y agentes mediadores, Instituto Nacional de Antropología e Historia, Mexico, 1994, p. 14. 47 Jorge Luis Borges, El Escritor argentino y șu tradición, în Discusión, Emecé, Buenos Aires, 1932, p. 153. 48 Ibid., p. 154. 49 În spaniolă este folosit cuvântul "extranjerizante", care, în traducere liberă, înseamnă "cel ce cultiva, este ahtiat după obiceiurile și modul de viață al străinilor"; am optat pentru o traducere scurtă, "dedat străinilor" chiar dacă nu e academică că "vândut străinilor", însă aceasta din

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
p. 161. 30 Ernesto Sábato, Abaddón, El Exterminador, p. 103. 31 Emil Cioran, Ispita de a exista, Humanitas, București, 1992, p. 196. 32 Arthur Schopenhauer, Aforismos sobre el arte de saber vivir, Ed. Valdemar, Madrid, 2005, p. 166, ediție în spaniolă, traducere din germană de Luis Fernando Morenos Claros. 33 Sören Kierkegaard, El concepto de angustia, Ed. Alianza Editorial, Libro de bolsillo, Filosofia, Madrid, 2007, ediție în spaniolă, traducere din daneză, prolog și note de Demetrio G. Rivero, p. 15. 34

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
el arte de saber vivir, Ed. Valdemar, Madrid, 2005, p. 166, ediție în spaniolă, traducere din germană de Luis Fernando Morenos Claros. 33 Sören Kierkegaard, El concepto de angustia, Ed. Alianza Editorial, Libro de bolsillo, Filosofia, Madrid, 2007, ediție în spaniolă, traducere din daneză, prolog și note de Demetrio G. Rivero, p. 15. 34 Joan Marín Torres, Cioran o el laberinto de la fatalidad, p. 29. 35 Emil Cioran, Despre neajunsul de a te fi născut, Humanitas,1998, p. 110. 36 F.

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Despre neajunsul de a te naște, în Eseuri, Cartea Românească, București, 1988, p. 203. 44 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică, Polirom, Iași, 2001, p. 256. 45 El nacimiento de la tragedia en el espíritu de la música, Ed.Taurus, Madrid, 1989 (ediție în spaniolă). 46 Emil Cioran, Sfârtecare, Humanitas, București, 1995. 47 Susan Sontag, op. cît. p. 91. 48 Susan Sontag, op. cît., p. 92. 49 La acest articol face referire Susan Sontag în op. cît., p. 92. 50 La John Cage se referă

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
1986, p. 312. 9 Emil Cioran, Cartea amăgirilor, p. 223. 10 Idem. 11 Convorbiri cu Cioran, p. 105. 12 Ibid., p. 197. 13 Sân Juan de la Cruz, Poesía, Ed. Cátedra, Letras Hispánicas, Gran Canaria, Spania, 2006, p. 219. Versurile în spaniolă: "Quien vive como yo vivo / sin duda podrá decir/que hay mayor mal que morir. / Quien vive nunca viviendo/todo es muerto cuanto vive". 14 Santa Teresa de Jesús, Las Moradas, Editorial Juventud, Ș.A., Provença 101, Barcelona, 2000, p. 22

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
vive como yo vivo / sin duda podrá decir/que hay mayor mal que morir. / Quien vive nunca viviendo/todo es muerto cuanto vive". 14 Santa Teresa de Jesús, Las Moradas, Editorial Juventud, Ș.A., Provença 101, Barcelona, 2000, p. 22. În spaniolă: "¡Válame, Dios, en qué me he metido! (...) Ya no sé lo que decía, que me he divertido mucho, y, en acordándome de mí, se me quiebran las alas pară decir cosa buena". 15 Idem. 16 Santa Teresa, ibid., p. 6

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
statuie, simbol al reîntoarcerii la uterul mamei, început și sfârșit: "EU ȘTIAM că trebuia să fie o intrare care să mă lase pe mine să intru, poate că numai pentru asta". (E. Sábato, Informe, capitolul XX, p. 378. Textul în spaniolă: "YO SABíA que debía haber una entrada pară que yo pudiese pasar y quizá sólo pară eso"). 124 Lorenzo Peirano, Memorias de E.S., Notas sobre Antes del fin, articol publicat în revista "Artes y Letras", suplimentul de cultură al ziarului

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Cervantes, 1984, Ed. Anthropos, p. 22. 26 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos, din volumul Sobre héroes y tumbas. 27 Ernesto Sábato, La Resistencia, Una reflexión contra la globalización, la clonación, masificación, p. 32. 1 Seix Barral, Barcelona, 1998, traducere din spaniolă: Întotdeauna va exista un om care, chiar atunci când casă i se dărâma, este îngrijorat de soarta Universului". 2 Buenos Aires, 1999, p. 12. În românește: Am un respect sacru pentru artă și literatura, pentru că sunt singurele căi de atingere a absolutului

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Cartas, Madrid, Alfaguara, 2002, vol.1, p. 123: "Decir Buenos Aires es decir el mundo y ahora, porque en un cuento breve se puede abarcar toda la tristeza, el dolor y la melancolía del personaje". 110 Julio Cortázar, textul tangoului în spaniolă: "Extraño la Cruz del Sur cuando la șed me hace alzar la cabeza / pară beber tu vino negro media noche. / Y extraño las esquinas con almacenes dormilones / donde el perfume de la yerba tiembla en la piel del aire". 111 Helmy

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
en la piel del aire". 111 Helmy F.Giacoman, Homenaje a Ernesto Sábato, Variaciones interpretativas en torno a șu obra, Madrid, Grupo editorial, 1973, p. 112. 112 Ernesto Sábato, La cultura en la encrucijada nacional, p. 19. 113 Vorbitorul de spaniolă, când spune "gringo", îi dă o conotație peiorativa, nu se referă la străin ca aparținând altei naționalități sau cel puțin nu numai această, ci înțelege un străin în trecere prin alte locuri, care nu pune suflet în ceea ce vede, superficial

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Sábato, La cultura en la encrucijada nacional, p. 82: "Borró el asfalto de una manotada/ la vieja barriada que me vio nacer...". 131 Idem: "Yo te evoco, perdido en la vida/ y enredado en los hilos del humo". 132 În spaniolă: Tras de qué sueños volaron? / ¿En qué estrellas andarán?/ Las voces que ayer llegaron / y pasaron y callaron, / ¿dónde están? / Por qué calles volverán?" 133 H.F.Giacoman, Homenaje a E.S. Variaciones interpretativas en torno a șu obra, Grupo Editorial Madrid

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
talentați autori argentinieni de tangouri, printre care celebrul tangou "La umbră unei amintiri" A la sombra de un recuerdo. 146 Ezequiel Martínez Estrada, Tango. Selección y prólogo de Oscar Bietti. Buenos Aires: Ediciones Culturales Argentinas, 1978. [Antología], p. 234. 147 În spaniolă: "Fue tu voz, bandoneón, / la que me confió / el dolor de fracaso / que hay en tu gemir". 148 Tulio Carella, Tango, mito y esencia, CEDAL, Buenos Aires, 1966, p. 14. 149 În revistă "Tango XXI", nr.8, Buenos Aires, anul 2, august

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
14. 149 În revistă "Tango XXI", nr.8, Buenos Aires, anul 2, august 1995, p. 24. 150 Leon Benaros, El tango y los lugares y casas del băile, La historia del tango, vol. 2, Corregidor, Buenos Aires, 1977, pp. 208-209. 151 În spaniolă argentiniana: "Sos entre el camandulaje / un cacho de mala suerte / sos el barbijo de muerte / que rubrică el sabalaje / sos el alma del chusmaje / metida en un bandoneón". 152 Angela Dellepiane, Ernesto Sábato, un análisis de șu narrativa, Ed. Nova

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
pueblo que en sus costumbres populares y triviales de cadă día ha creado esta profundă expresion, es un pueblo que tiene destino". 153 Este textul unui tangou al lui Jaime Dávalos, preluat din Horacio Sălaș, Le tango, p. 254. În spaniolă: "Tierra de conquistadores/ siempre fue tierra de gauchos/ Esos gauchos vivarachos/pendencieros y cantores/que curtidos en rigores/ y sin perro que leș ladre/sin Dios, sin ley y sin padre,/nunca pudieron creer/ en otro amor de mujer/que

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Horacio Sălaș, op. cît., p. 259: "Madre hay una sola / y aunque un día la olvide / me enseñó al final de la vida / que a ese amor / hay que volver". 156 www.centrocultural.coop/modules/news/article.php?storyid. 157 În spaniolă: "¡Cómo no hablar de Buenos Aires/ și es una formă de saber quién soy!". 158 În spaniolă: Qué te pasă, Buenos Aires/ quién cometió la herejía/ de cambiar por pizzerías/ donde el tango se acuño?". 159 În spaniolă: " Cómo olvidarte en esta

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
me enseñó al final de la vida / que a ese amor / hay que volver". 156 www.centrocultural.coop/modules/news/article.php?storyid. 157 În spaniolă: "¡Cómo no hablar de Buenos Aires/ și es una formă de saber quién soy!". 158 În spaniolă: Qué te pasă, Buenos Aires/ quién cometió la herejía/ de cambiar por pizzerías/ donde el tango se acuño?". 159 În spaniolă: " Cómo olvidarte en esta queja,/cafetín de Buenos Aires/și sos lo único en la vida/ que se pareció a mi

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
php?storyid. 157 În spaniolă: "¡Cómo no hablar de Buenos Aires/ și es una formă de saber quién soy!". 158 În spaniolă: Qué te pasă, Buenos Aires/ quién cometió la herejía/ de cambiar por pizzerías/ donde el tango se acuño?". 159 În spaniolă: " Cómo olvidarte en esta queja,/cafetín de Buenos Aires/și sos lo único en la vida/ que se pareció a mi vieja?". 160 Mariana Bustelo, în art. La palabra migrante: escritores argentinos en búsqueda de un terreno propicio pară la creación

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Autor de tangouri și regizor de filme, printre care multe cu subiect tangoul. Frazele citate sunt din scenariul filmului cu titlul menționat. 162 Claudio Maris, Sábato compartido, în suplimentul "Cultural" al ziarului spaniol "El Mundo", 9-15 sept. 2004. 163 În spaniolă, pentru verbul a fi există două forme: estar, care trimite la a fi, cu sens provizoriu, dar și a exista, a se află; cealaltă formă este ser, care trimite la a fi permanent, inseamna continuitate. Cu aceste două forme se

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
esta tierra / y seguir en esa frontera / pară que, quizá, alguna vez, / en esta Buenos Aires/ llegar a ser" (sunt cuvintele unui tangou). 164 Jorge Luis Borges, citat de Sábato, Tango, discusión y clave, p. 182. Buenos Aires este titlul tangoului, în spaniolă: "Y la ciudad, ahora, es como un plano / de mis humillaciones y fracasos / desde esa puerta he visto los ocasos / y ante ese mármol he aguardado en vano / Aquí el incierto ayer y el hoy distinto / me han deparado los

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
vida tuve muchas, muchas minas, / pero nunca una mujer." 167 Ibid., p. 16. 168 Ernesto Sábato, Tango, p. 19. 169 Textul tangoului în original este: Și no es pa suicidarse / que por este cachivache / șea lo que soy!" . 170 În spaniolă: "Te acordás, hermano, / ¿Qué tiempos aquellos?". 171 În spaniolă: Se va la vida, se va y no vuelve / Lo mejor es gozarla y largar / las penas a rodar". 172 În spaniolă: "Cuando manyés que a tu lado / se prueban la

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
167 Ibid., p. 16. 168 Ernesto Sábato, Tango, p. 19. 169 Textul tangoului în original este: Și no es pa suicidarse / que por este cachivache / șea lo que soy!" . 170 În spaniolă: "Te acordás, hermano, / ¿Qué tiempos aquellos?". 171 În spaniolă: Se va la vida, se va y no vuelve / Lo mejor es gozarla y largar / las penas a rodar". 172 În spaniolă: "Cuando manyés que a tu lado / se prueban la ropa que vas a dejar / te acordarás de este

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
por este cachivache / șea lo que soy!" . 170 În spaniolă: "Te acordás, hermano, / ¿Qué tiempos aquellos?". 171 În spaniolă: Se va la vida, se va y no vuelve / Lo mejor es gozarla y largar / las penas a rodar". 172 În spaniolă: "Cuando manyés que a tu lado / se prueban la ropa que vas a dejar / te acordarás de este otario / que un día cansado/ se puso a ladrar". 173 În spaniolă: "Esta noche pară siempre/terminaron mis hazañas/ Un chamuyo misterioso

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]