2,631 matches
-
pescăruși veniră în zbor. Corabia ocoli încet insula și în spatele ei apăru un promontoriu năpădit de măslini deși. Acapulco! răsună sub catarg o voce înnebunită de bucurie. Un marinar spaniol urcat pe catarg arăta înspre golf. În clipa aceea și spaniolii, și japonezii adunați pe punte scoaseră strigăte de bucurie. Speriați de urletele lor, stolurile de pescăruși se înălțară în văzduh. Solii se uitau cu luare aminte la golf și la promontoriul dimprejur. Era primul port străin pe care-l vedeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să vă îngrijorați, spuse Velasco abordând zâmbetul lui obișnuit. Avea, de asemenea, obiceiul să spună adesea aceste cuvinte. Nu încape îndoială că mâine veți coborî cu toții la țărm. Tanaka Tarozaemon nu se lăsă convins: — Stăpânul a construit acest galion pentru spanioli și l-a trimis încoace. Trebuie să vă dați seama că dacă vă purtați grosolan cu noi înseamnă că îl jigniți pe Stăpân și pe toți oamenii de vază din Sfatul Bătrânilor! — Dar Stăpânul și Sfatul Bătrânilor, zâmbi mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Stăpân și pe toți oamenii de vază din Sfatul Bătrânilor! — Dar Stăpânul și Sfatul Bătrânilor, zâmbi mai departe Velasco, v-au poruncit ca după ce vom ajunge în Nueva España să vă supuneți întru totul la îndrumările mele. A doua zi spaniolii coborâră la țărm. Abia după prânz comandantul fortăreței trimise bărci cu vâslași băștinași, indieni, ca să-i aducă la mal pe japonezi și să care încărcătura vasului. Pe plajă se înșiruiau gărzile înarmate ale fortăreței privind cu teamă la solii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
după-amieze își dădea limpede seama că Nueva España nu se bucura defel că ei, japonezii, traversaseră oceanul. Așa stând lucrurile, se prea poate ca și în capitala Mexico, unde se afla guvernatorul, să aibă parte de aceeași primire. Poate că spaniolii le vor arunca scrisorile Stăpânului în față, iar negustorii vor fi nevoiți să-și încarce marfa încă o dată pe vas și să se întoarcă acasă. Atunci solii își vor pierde onoarea și visul lor de a-și primi înapoi pământurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sudoarea își ciuliră cu toții urechile ascultând discuția aprinsă dintre Velasco și bătrân. — Capul satului nu cunoaște deosebirea dintre japonezi și chinezi. Poate că erau chinezi, strânse Velasco din umeri. Dar zice că acum doi ani au venit aici un padre spaniol și un frate japonez. Acesta i-a învățat să cultive orez. Ce-ar fi să-l întrebați cum îl chema? zise cineva. O să ne dăm seama după nume dacă era japonez sau chinez. Mai marele satului clătină din cap ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mai bine să tragem peste noapte în următorul reducción. Arboră din nou zâmbetul său încrezător. Din trupul său se răspândi iarăși un miros puternic. — Cred că fumul de adineauri era un semn de-al indienilor care ne sunt potrivnici nouă, spaniolilor. Ar trebui să ajungem în Mexico peste șapte zile. Din pricina semnalelor de fum indiene pe care le-am zărit în munții ce se înșirau de-a lungul drumului, am petrecut noaptea în satul Iguala. Acești indieni fac parte din triburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fum indiene pe care le-am zărit în munții ce se înșirau de-a lungul drumului, am petrecut noaptea în satul Iguala. Acești indieni fac parte din triburi sălbatice care nu-l cunosc pe Dumnezeu și ne urăsc pe noi, spaniolii. Ca să ne ținem departe de orice pericole, n-am mai trecut prin Taxco și o săptămână mai târziu am intrat în Mexico după o ploaie năprasnică. Când orașul ni s-a arătat din vârf de deal, japonezii au rămas tăcuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
către guvernator de parcă nu știam ce să mă mai fac: — Japonezii spun că o jumătate de an li se pare mult. Dacă așa stau lucrurile, ei vor să traverseze marea din Nueva España până în Spania și să-i împărtășească regelui spaniol dorințele domnitorului japonez... Mie mi-e totuna... Îmi dădusem seama că de fapt guvernatorul voia să-i îndepărteze de capitala sa pe acești soli japonezi supărători și de aceea îi dădeam apă la moară. Pot să vă rog să îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
praf de pușcă... Presupunerea samuraiului se adeveri. Pe când solii împreună cu însoțitorii lor se plimbau prin piața indiană de lângă mănăstire, japonezul acela îi urmărea din apropiere. Printre indienii din piață erau și unii care purtau sombreros și sandale din piele precum spaniolii, dar cei mai mulți erau goi până la brâu, cu pletele lungi revărsându-se pe umerii vânjoși. Mărfurile întinse pe pământ, sporovăiala lor ciudată pe când își strângeau boccelele și se pregăteau de plecare - totul era neobișnuit pentru japonezi. În glumă, Daisuke își puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ținta lor către coasta de răsărit: La Veracruz. Ni s-a spus că de acolo o să ne îmbarcăm din nou pe vas. — Veracruz, omul să arătă uimit. E primejdios! Primejdios... — Nu știți că prin părțile acelea tribul Huaxteca pârjolește satele spaniolilor, dă foc la case și stârnește răzmerițe? Să fie vorba despre o răscoală? Așa o asuprire... nici măcar indienii cei supuși n-au mai putut suporta. Velasco nu le spusese nimic. Era prima oară când auzeau despre aceste lucruri. Samuraiul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înălța o cruce de lemn pe care era încrustat bărbatul acela ca un zeu păzitor al așezării. Omul acela sfrijit avea ochii întunecați și răbdători, părul împletit în cozi și nasul cârn, la fel ca indienii care erau vânduți de către spanioli. La picioarele lui se întindea o baltă de ceară topită, formată parcă din lacrimile vărsate chiar de el. — Seara indienii vin aici și se roagă. Și femeile, și bărbații se plâng acestui Iisus povestindu-i durerea lor. Își vârî mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
unul dintre moșierii din regiune. După ce dădu mâna cu Velasco, îi privi pe japonezii plini de praf ca și cum ar fi cercetat oile scoase la vânzare de vreun indian. Le ură totuși bun venit însoțindu-și cuvintele cu gesturile exagerate ale spaniolilor. — Padre, zise primarul fără să-i slăbească din ochi pe japonezi, fii bun și lămurește-ne de ce au venit aici acești orientali... — Ați primit, desigur, vești de la guvernatorul din Mexico, nu-i așa? izbucni Velasco de parcă ar fi fost jignit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ce fel de țară era. Samuraiul, la fel ca și ceilalți soli, ar fi vrut să se ducă la culcare mai devreme în loc să stea la masă. Cu excepția lui Nishi, nici samuraiul, nici Tanaka nu se dădeau în vânt după mâncarea spaniolilor. Fără să țină cont de sentimentele lor, Velasco zise: Sunt încredințat că solii vor veni bucuroși. Doar supușii au fost conduși în sala de întruniri a orașului care avea să le fie adăpost peste noapte, în vreme ce Velasco și cei trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
tăcerii, toți rămaseră neclintiți cu privirile ațintite către dealuri. Se auzeau pași înăbușiți. Apoi, cu băgare de seamă, dintre buruieni se iți un cap negru. Sângele se prelingea pe chipul ars de soare. Din iarbă se ridicară la unison niște spanioli înarmați. Dădură cu ochii de japonezi și se holbară la ei uluiți până când, în cele din urmă, îl văzură pe Velasco. Sunt preot. Velasco își ridică brațele și se apropie de ei printre măslini. După ce vorbi cu omul acela pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
urmele lui Tanaka. Următoarea piatră a căzut alături de ei. Cu glas ca de pasăre rănită i-au rugat ceva pe indienii din tribul Huaxteca aflați pe stâncă. Trebuie să le fi spus că era un convoi de japonezi, nu de spanioli. Apoi, cei din tribul Huaxteca au dispărut de pe pisc ca prin minune, ca și cum s-ar fi prefăcut în aburi. Totul parcă fusese un vis. Valea se liniști din nou. Soarele ardea alb. Și eu, și japonezii am ieșit din umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și ceru îngăduința să vorbească. Unul dintre episcopi dădu din cap a încuviințare. Atunci Velasco zise, roșu la față și cu glas tremurător: — Onorați episcopi, vă rog să luați aminte la faptul că nici un nobil japonez nu poate să elibereze spanioli reținuți în Japonia, decât cu îngăduința împăratului. Noi am venit până în Nueva España împreună cu niște marinari spanioli care au fost reținuți pentru o vreme în Japonia. Acest fapt dovedește că solii veniți din Japonia au dobândit încuviințarea împăratului. Iar scrisorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
credincioși japonezi am învățat eu limba japoneză și ce fel de oameni erau japonezii. Din câte vedeam, japonezii erau mult mai ascuțiți la minte decât alte popoare și înzestrați din belșug cu dorința de cunoaștere. Îi întreceau chiar și pe spanioli în mândria și buna-cuviința lor. Aproape că nu-mi puteam închipui cum de un astfel de popor trăise atâția ani fără să cunoască binecuvântările Domnului. În cei doi ani și jumătate petrecuți la Manila, imaginea Japoniei pe care cândva aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a doua, casa din Calle San Jeronimo bucurându-se de un renume bun, se mânca excelent și camerele nu costau prea mult. Toreadorul trebuie să lase impresia dacă nu de prosperitate, măcar de respectabilitate, asta pentru că În setul de valori spaniol aparențele și demnitatea sunt mai importante decât curajul, așa că toreadorii rămâneu la Luarca până la ultima pesetă. Nu se auzise vreodată ca vreun toreador să fi plecat din Luarca Într-un loc mai bun sau mai scump - un toreador de mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În cele ce vor urma. N-avea nici cea mai vagă idee despre cum trăiseră de fapt, și nici cum or să sfârșească n-avea să știe. Nici nu apucase să realizeze că toți or să sfârșească. Murise, așa cum spun spaniolii, plin de iluzii. Nu avusese când să le piardă, nu apucase nici măcar să-și spună ultima rugăciune. N-apucase nici să fie dezamăgit de filmul cu Greta Garbo, care, timp de o săptămână, dezamăgi tot Madridul. Kilimanjaro este un munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
întemeind o nouă dinastie, n-a mai putut înălța Portugalia la rangul de mare putere. Epoca de aur a Peninsulei Iberice se încheiase. Hegemonia Europei și stăpânirea imenselor teritorii de dincolo de mare - teritorii descoperite în buna parte de Portughezi și Spanioli - erau râvnite de alte puteri. Departe de a mai avea un cuvânt de spus în această luptă, Portugalia, că și Spania, își pierdea pe nesimțite neatârnarea în politica externă. Dictatura Marchizului de Pombal (1750-1777) a fost începutul sfârșitului. Pombal a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
amintește tuturor că armata, în Spania, nu luptă contra democrației parlamentare ci, contra comunismului. Apariția milițienilor comuniști a schimbat total datele inițiale ale problemei spaniole. Oricare ar fi fost originile conflictului, prezența milițienilor face imposibilă salvarea democrației și a parlamentarismului spaniol; în caz că armatele lui Franco ar fi fost zdrobite, nu Constituția, nici Parlamentul ar triumfa în Spania - ci milițienii, care nu vor dezarma și nu vor îngădui să se piardă un asemenea prilej pentru a păstra puterea. Evident, lucrurile acestea nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
-l urmeze la o mașină care-i aștepta, depunându-i temporar la noua lor locuință unde translatorul Îi iniție. Adresa voastră e: 14-63 Greene Avenue, Redgewood New York 13437. Așa dar, vă aflați Într-un cartier unde trăiesc foarte mulți compatrioți, spanioli În toate variantele, precum și jugoslavi ce În general dețin controlul fabricelor de tricotaje. Chiria e plătită pe luna În curs iar mâine vom plăti propietarului și o chirie În avans. Pentru alimente și cheltuieli mărunte aveți 250 dollary lunar, desigur
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
temniță, iar o nepoată a fost arsă de vie împreună cu soțul ei, acuzați că au rămas evrei în taină. M-a lăsat jos înainte de a continua, cu glas scăzut: — Toți convertiții sunt bănuiți că au rămas evrei în taină; nici un spaniol nu poate scăpa de Inchiziție dacă n-a dovedit că are „sânge pur“, că n-are adică printre strămoși, oricât de îndepărtați ar fi ei, nici un evreu și nici un maur. Și cu toate astea, însuși regele lor Ferdinand are sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a-mi apăra regatul, care este astăzi foarte slăbit. Tanger se află în mâinile portughezilor, ca și Arzilla și Sebta; Larache, Rabat, Chella și Salé sunt și ele amenințate, Anfa e distrusă, iar locuitorii ei fug care-ncotro. La nord, spaniolii ocupă unul după altul orașele de pe coastă. M-a tras mai aproape și a coborât glasul. Apropiații lui se îndepărtară, dar nu fără a ciuli imperceptibil urechea. — Peste câteva luni, îmi voi ridica din nou oastea împotriva Tangerului și Arzillei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prea multă vreme îngropat în omăt, ceea ce m-a cruțat de amputare. Dar nu puteam merge, iar pieptul îmi ardea. Ne-am întors așadar spre Bologna, unde Guicciardini m-a instalat într-un han micuț, din imediata vecinătate a colegiului spaniolilor. El a plecat a doua zi, prezicându-mi că voi fi iarăși pe picioare peste zece zile și că voi putea să-l ajung atunci din urmă la curtea papală. Dar spunea toate astea doar pentru a mă liniști, deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]