5,471 matches
-
puncteze situația existentă și poziția de plecare, punctul de referință. Se va specifica și cât de departe și în ce direcție se dorește să se ajungă față de punctul de referință. Un alt punct care este necesar să fie atins este specificarea perioadei de timp în care obiectivul va fi atins. Obiectivul publicitar poate fi exprimat prin cifre care se referă la nivelul vânzărilor sau la nivelul comunicării. Când obiectivele publicitare urmăresc un obiectiv exprimat în termeni referitori la nivelul vânzărilor, se
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
asupra acestui nivel adecvat poate diferi de la societate la societate, în funcție de gradul de bunăstare atins la un anumit moment, dar și de viziunea cetățenilor despre cât de importantă este sănătatea pentru ei. Recunoscând acest lucru, autoarea optează totuși pentru o specificare idealistă, foarte exigentă, a pachetului adecvat de servicii de îngrijiri de sănătate. Rezultatul lucrării nu trebuie căutat într-o definiție enumerativă a serviciilor care definesc nivelul decent de îngrijiri medicale, ci în rezoluția remarcabilă asupra dezbaterii teoretice și la nivel
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
serviciile de îngrijiri medicale. Deși preponderent descriptiv, capitolul are și o componentă critică și una explicativă. Astfel, în cadrul său se argumentează, spre exemplu, că atât principiul egalității echitabile a oportunităților, cât și apelul la decizia democratică sunt criterii problematice de specificare a pachetului de servicii la care cetățenii trebuie să beneficieze de un acces egal. De asemenea, în tentativa de a explica diferențele de opinie între egalitarieni cu privire la versiunea adecvată a idealului accesului egal, atrag atenția asupra unei diferențe fundamentale în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
listă care doar limitează categoriile de servicii finanțate public nu contribuie cu nimic la limitarea cheltuielilor în interiorul categoriilor finanțate 34. Pentru a evita astfel de probleme, cei mai mulți suficientiști apelează la o soluție similară celei adoptate de unii egalitarieni în problema specificării conținutului pachetului de servicii medicale cu acces egal în cadrul societății. Soluția la care mă refer este apelul la procedura democratică de decizie. Atât Ezekiel Emanuel, cât și Allen Buchanan, liderul argumentării în favoarea idealului suficientist în distribuția serviciilor medicale, au optat
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
îngrijirea medicală pe care ar considera-o adecvată. Criteriul adecvat pentru a răspunde la cele două întrebări fundamentale despre dreptate în distribuția serviciilor medicale este, în opinia lui Dworkin, tocmai criteriul asigurării medicale prudente în condițiile menționate. Criteriul permite, totodată, specificarea minimului decent de servicii medicale pe care societatea este obligată să-l furnizeze tuturor cetățenilor săi. Pe de o parte, el exclude furnizarea unor servicii precum tratamentul de susținere a vieții pentru pacienții aflați într-o stare vegetativă persistentă, intervențiile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
medicale?" Consider, mai precis că, pentru a avea șanse reale de a oferi cel mai bun răspuns la întrebarea fundamentală care ne-a preocupat în această lucrare, suficientismul are nevoie, așa cum am sugerat la sfârșitul secțiunii 4.7, de o specificare foarte exigentă a ceea ce constituie un pachet "suficient" sau "adecvat" de servicii medicale. În lipsa unei astfel de specificări, suficientismul ar oferi un răspuns cel puțin implauzibil la întrebarea despre idealul (regulativ al) dreptății în distribuția serviciilor medicale. Ideea că o
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
întrebarea fundamentală care ne-a preocupat în această lucrare, suficientismul are nevoie, așa cum am sugerat la sfârșitul secțiunii 4.7, de o specificare foarte exigentă a ceea ce constituie un pachet "suficient" sau "adecvat" de servicii medicale. În lipsa unei astfel de specificări, suficientismul ar oferi un răspuns cel puțin implauzibil la întrebarea despre idealul (regulativ al) dreptății în distribuția serviciilor medicale. Ideea că o situație ideal dreaptă în distribuția serviciilor medicale este una în care cei nevoiași beneficiază doar de un pachet
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
dreaptă în distribuția serviciilor medicale este una în care cei nevoiași beneficiază doar de un pachet foarte minimalist de servicii medicale nu este una care să fie în conformitate cu intuițiile despre dreptatea ideală ale celor mai mulți dintre noi. Cum ar arăta o specificare a suficientismului aptă să-i asigure acestuia șanse reale de a oferi cel mai bun răspuns la întrebarea referitoare la exigențele ideale ale dreptății în distribuția serviciilor medicale? În opinia mea, una de tipul celei oferite de Ronald Dworkin prin
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
una de tipul celei oferite de Ronald Dworkin prin apel la criteriul asigurării medicale prudente. E adevărat, așa cum am evidențiat și în cadrul lucrării, cei mai mulți dintre autorii care au apărat până acum suficientismul au fost reticenți față de furnizarea unor criterii de specificare a suficientismului atât de exigente precum cel al lui Dworkin. Cei mai mulți dintre ei au propus, dimpotrivă, criterii mult mai "realiste" și minimaliste de specificare a pachetului "suficient" sau măcar "decent" de servicii medicale la care sunt îndreptățiți cei care o
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
dintre autorii care au apărat până acum suficientismul au fost reticenți față de furnizarea unor criterii de specificare a suficientismului atât de exigente precum cel al lui Dworkin. Cei mai mulți dintre ei au propus, dimpotrivă, criterii mult mai "realiste" și minimaliste de specificare a pachetului "suficient" sau măcar "decent" de servicii medicale la care sunt îndreptățiți cei care o duc cel mai rău în cadrul societății (criterii precum decizia democratică sau nivelul de dezvoltare economică al fiecărei societăți în parte). Acest lucru se datorează
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nicio îndoială că singurele răspunsuri acceptabile la a doua întrebare sunt doar răspunsurile realiste, de tipul celor menționate. Însă, pentru a răspunde în mod plauzibil la prima întrebare, suficientismul are nevoie să fie mult mai exigent și mai idealist în specificarea pachetului de servicii medicale la care sunt îndreptățiți cei care o duc cel mai rău în cadrul societății. Așa cum am văzut, mulți filosofi actuali consideră că, o dată ce realizăm că egalitarianismul este inacceptabil, singura soluție adecvată a problemei dreptății în distribuția serviciilor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
on the Distribution of Health Care, Oxford University Press, New York, pp. 84-96. 34 Einer Elhauge, op. cit., p. 1471. 35 Allen Buchanan, "The Right to a Decent Minimum of Health Care", ed. cit., p. 78. 36 Buchanan argumentează pe larg în favoarea specificării dreptului la sănătate de către instituțiile democratice ale fiecărui stat, în detrimentul specificării lui de către instituțiile sau organizațiile internaționale în studiul scris împreună cu Kirsten Hessler, "Specifying the content of the human right to health care", ed. cit., pp. 92-95. 37 Ronald Dworkin
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
84-96. 34 Einer Elhauge, op. cit., p. 1471. 35 Allen Buchanan, "The Right to a Decent Minimum of Health Care", ed. cit., p. 78. 36 Buchanan argumentează pe larg în favoarea specificării dreptului la sănătate de către instituțiile democratice ale fiecărui stat, în detrimentul specificării lui de către instituțiile sau organizațiile internaționale în studiul scris împreună cu Kirsten Hessler, "Specifying the content of the human right to health care", ed. cit., pp. 92-95. 37 Ronald Dworkin, "Justice in the Distribution of Health Care", McGill Law Journal, 38
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Ca metodă corectă de intervenție pentru reducerea comportamentului, este interzis ca pedeapsa să afecteze persoana sau imaginea sa de sine. Pentru a avea efectul scontat, se impune ca aplicarea pedepsei să fie urmată de aprecierea comportamentului dezirabil sau măcar de specificarea acestuia și recompensarea sa ulterioară. De reținut că nu se recomandă utilizarea pedepsei corporale, ineficiența acesteia rezidând din următoarele considerente: vizează persoana și nu comportamentul acesteia; nu conduce la identificarea cauzelor comportamentului; stabilește o barieră între cadrul didactic și elev
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
logice, toate noțiunile se împart, după sfera lor, în individuale și generale, iar după conținutul lor, în concrete și abstracte 30. Gândirea poate opera fie asupra sferei noțiunilor, fie asupra conținutului lor. Principalele operații asupra sferei noțiunilor sunt generalizarea și specificarea, respectiv clasificarea și diviziunea. Generalizarea nu este numai operația gnoseologică prin oare se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
fie asupra conținutului lor. Principalele operații asupra sferei noțiunilor sunt generalizarea și specificarea, respectiv clasificarea și diviziunea. Generalizarea nu este numai operația gnoseologică prin oare se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic legata de specificare. Generalizarea și specificarea sunt operații logice care nu se aplică niciodată sferei unei singure noțiuni
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic legata de specificare. Generalizarea și specificarea sunt operații logice care nu se aplică niciodată sferei unei singure noțiuni, ci sferelor unui lanț de noțiuni supra și subordonate. 30 H.Wald, op.citată, p.82-8. 23 Noțiunile generale sunt de două feluri: noțiuni de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic legata de specificare. Generalizarea și specificarea sunt operații logice care nu se aplică niciodată sferei unei singure noțiuni, ci sferelor unui lanț de noțiuni supra și subordonate. 30 H.Wald, op.citată, p.82-8. 23 Noțiunile generale sunt de două feluri: noțiuni de gen și noțiuni
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
82-8. 23 Noțiunile generale sunt de două feluri: noțiuni de gen și noțiuni de specie. Orice noțiune este genul unor specii și specia unui gen. Prin generalizare se trece de la o noțiune de specie la una de gen,iar prin specificare se trece de la o noțiune de gen la una de specie. Noțiunea „om" are mereu aceeași sferă, deși ea este numai o noțiune de gen. Acele noțiuni care nu mai pot fi noțiuni de specie ci numai noțiuni de gen
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
logice, toate noțiunile se împart, după sfera lor, în individuale și generale, iar după conținutul lor, în concrete și abstracte 30. Gândirea poate opera fie asupra sferei noțiunilor, fie asupra conținutului lor. Principalele operații asupra sferei noțiunilor sunt generalizarea și specificarea, respectiv clasificarea și diviziunea. Generalizarea nu este numai operația gnoseologică prin oare se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
fie asupra conținutului lor. Principalele operații asupra sferei noțiunilor sunt generalizarea și specificarea, respectiv clasificarea și diviziunea. Generalizarea nu este numai operația gnoseologică prin oare se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic legata de specificare. Generalizarea și specificarea sunt operații logice care nu se aplică niciodată sferei unei singure noțiuni
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic legata de specificare. Generalizarea și specificarea sunt operații logice care nu se aplică niciodată sferei unei singure noțiuni, ci sferelor unui lanț de noțiuni supra și subordonate. 30 H.Wald, op.citată, p.82-8. 23 Noțiunile generale sunt de două feluri: noțiuni de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic legata de specificare. Generalizarea și specificarea sunt operații logice care nu se aplică niciodată sferei unei singure noțiuni, ci sferelor unui lanț de noțiuni supra și subordonate. 30 H.Wald, op.citată, p.82-8. 23 Noțiunile generale sunt de două feluri: noțiuni de gen și noțiuni
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
82-8. 23 Noțiunile generale sunt de două feluri: noțiuni de gen și noțiuni de specie. Orice noțiune este genul unor specii și specia unui gen. Prin generalizare se trece de la o noțiune de specie la una de gen,iar prin specificare se trece de la o noțiune de gen la una de specie. Noțiunea „om" are mereu aceeași sferă, deși ea este numai o noțiune de gen. Acele noțiuni care nu mai pot fi noțiuni de specie ci numai noțiuni de gen
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
14001/1996, utilizată pentru certificare, răspunde în principal cu respectarea reglementărilor și recomandă personalului organizației și publicului modul de prevenirea poluării în cadrul unei politici de ameliorare continuă. . în domeniul sănătății și securității în muncă, norma engleză BS 8800/1996, cu specificarea OHSAS 18001/1999 pentru certificare, vizează respectarea reglementării și prevenirii riscurilor în domeniul sănătății și securității muncii; ele răspund cerințelor personalului și de asemeni publicului. * în sfârșit, nu se pot omite alte domenii ce contribuie la calitatea managementului: celui de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]