949 matches
-
construcția de către Gh. Popescu în anul 1987 a refugiului Speologilor la 1900 metri altitudine, iar Walter Gutt va asigura echipamente profesionale de explorare în diversele faze de decolmatare. Revoluția din Decembrie 1989, a dus printre altele și la disoluția mișcării speologice din România. Acest lucru s-a resimțit și în proiectul de dezobstrucție de la finalul avenului, numărul speologilor participanți scăzând drastic. În plin proces de "extincție" a speologiei de amatori din România, formele de anarhie care cuprinseseră țară în tranziție s-
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
les problemes biospeologiques”", prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, va iniția un program internațional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peșterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înființează la Cluj primul Institut Speologic din lume. Pe lângă numeroși cercetători români, Racoviță aduce la Cluj și o echipă de prieteni biologi de renume, doi francezi (Jules Guiart, René Jeannel) și un elvețian (Alfred Chappuis). Ideea lui Emil Racoviță de a se organiza o instituție de
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
prin decret regal. Între timp, scrie de asemenea un tratat evoluționist, cu anumite abordări originale asupra subiectului. În august 1940, prin Dictatul de la Viena, Clujul a devenit parte a Ungariei, iar Emil Racoviță se va muta la Timișoara, în timp ce Institutul Speologic va fi condus de prietenul său elvețian (deci neutru) Alfred Chappuis. După reîntoarcerea nordului Transilvaniei ca teritoriu al României, se va întoarce la Cluj, dorind să reorganizeze institutul, dar va muri înainte de a termina aceasta, la vârsta de 79 de
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului - Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de turiști. Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepțională valoare artistică a culturii materiale
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului - Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de turiști. Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepțională valoare artistică a culturii materiale și spirituale a poporului român. Importante pentru
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Peștera a fost descoperită în anul 1970 de către membri ai clubului de speologie „Focul Viu” din București, sub culmea Cioaca din Munții Vâlcan. Un an mai târziu s-a realizat și planul peșterii, iar în 1972 a fost declarată rezervație speologică și închisă accesului publicului. Peștera este una liniară, fosilă și descendentă cu o lungime de 83 m. Intrarea oferă acces într-o galerie înaltă de 2-4 m, cu lățimi de 5-8 m. Aceasta se îngustează la 1 m într-un
Peștera cu Corali () [Corola-website/Science/319807_a_321136]
-
Peșteră Liliecilor, monument al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situat în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, sătul Peșteră la 180 km de București Existența acestei peșteri, cunoscută și sub numele de "Peșteră Mare" sau "Peșteră Bădichii", este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
100 m, dezvoltarea rețelei trecând la 22142 m. În peșteră nu au fost făcute săpături arheologice sistematice, dar locul poate oferi surprize. Au fost identificate exemplare de Myotis myotis și Limonia nubeculoasa. Peștera este foarte greu de parcurs, necesită echipament speologic complet, o echipă bine antrenată și un ghid dintre exploratori.
Peștera Hodobana () [Corola-website/Science/318658_a_319987]
-
ca tip și bine conservate. Deși mică, aceasta este una dintre cele mai frumoase peșteri din țară datorită conservării podoabelor. Cercetările știintifice din 1974 au dus la descoperirea "Sălii Pașilor" de către o echipă condusă de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racoviță" din Cluj. În această sală au fost descoperite urme pietrificate ale "omului de Vârtop", din care una a fost recoltată și studiată la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime și 10,6 centimetri lățime
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
1998 și până în 2003, organizează festivalul național "Speoarta" . Nu este neglijată nici partea de protecție. Nicolae Ludușan afiliază o ramură a Polarisului la Universitatea 1 Decembrie - Albă Iulia și preia custodia peșterii Huda lui Papara. Centrul de Cercetări Geologice și Speologice de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Albă Iulia se considera continuatorul, în domeniul speologiei, al fostului cerc speologic „Polaris” din Blaj, a cărui activitate a încetat, de facto, incepand cu anul 1994. Este un festival concurs de artă, fotografie și
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
o ramură a Polarisului la Universitatea 1 Decembrie - Albă Iulia și preia custodia peșterii Huda lui Papara. Centrul de Cercetări Geologice și Speologice de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Albă Iulia se considera continuatorul, în domeniul speologiei, al fostului cerc speologic „Polaris” din Blaj, a cărui activitate a încetat, de facto, incepand cu anul 1994. Este un festival concurs de artă, fotografie și film, care se organizează anual de Federația Română de Speologie și un club gazdă.
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia. Intrarea se află pe platoul Runcuri, în satul Roșia. (sau Ciur Ponor), este o cavitate de mari dimensiuni din Munții Pădurea Craiului. Accesul în peșteră este și punctul de intrare
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
din peșteră și, împreună cu I. Viehmann și Maria Alb, întreprind o ridicare topografică a zonei carstice dintre Ponorul Văii Macră — Valea Luncilor și se cartează Peștera lui Cotuna, care face parte din același sistem carstic. În anul 1977, membrii Clubului Speologic „Z" din Oradea au forțat înaintarea .și, trecînd de a doua strîmtoare, au descoperit și cartat noi galerii subterane ridicînd lungimea peșterii la 1.170 m. În 1980, D. Borodan, de la C.S. „Z" Oradea, a descoperit, pe o prispă aflată
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
se amenajează peștera Poarta lui Ionele. După 1990 peștera este administrată de Clubul Sfinx din Gârda de Sus. În 2011, Consiliul Local din Gârda de Sus a hotărât modernizarea amenajării peșterii cu scări și podețuri metalice. Cu acest prilej, Clubul Speologic Sfinx a blocat accesul la galeria superioară de dincolo de lacul periodic, tăind pe jumătate vechea scară de acces și turnând un zid de ciment la capătul acesteia, în scopul protejării faunei carstice (cu precădere cele două colonii de lilieci).
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
aflată în nord-estul satului Iabalcea, în versantul drept al Cheilor Carașului, are o suprafață de 1,10 ha, și este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului. Aria naturală reprezintă o peșteră (cavitate de dimensiuni mari) de interes științific, geologic, speologic și paleontologic, cu resturi de faună fosilă concreționată.
Peștera Răsuflătoarei () [Corola-website/Science/325885_a_327214]
-
martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, peșteri, văii, pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și "Peștera Cioaca cu Brebenei", două obiective naturale de interes științific și speologic.
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și "Peștera Cioaca cu Brebenei", două obiective naturale de interes științific și speologic.
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
el a întemeiat și prima organizație dedicată studiului peșterilor - Société de Spéléologie. În perioada interbelică cele două mari figuri ale speologiei au fost și , primul fiind amator, al doilea profesionist. De la ei, și bineînțeles mulți alții, a preluat ștafeta mișcarea speologică, care după a doua jumătate a secolului al XX-lea a cunoscut o creștere vertiginoasă. Emil Racoviță face cercetări tot mai specializate astfel în 1907 pune bazele biospeologiei. Instituționalizarea speologiei se face pentru prima oară, tot de către Racoviță, la Cluj
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
cunoaște totul despre toate, astfel speologii amatori se ocupă de explorare la modul general, cunoscînd din toate cîte puțin. Bineînțeles există și cercetători specializați pe un anumit domeniu și care fac explorare la modul general. Celula de bază al mișcărilor speologice este "Clubul". Cluburile de speologie se regăsesc în orașele din apropierea masivelor calcaroase, în aceste zone organizînd "ture" în weekenduri. La nivel regional sau național ele se pot organiza în federați sau alte tipuri de organizări. Relațiile interspeologi, intercluburi, protecția peșterilor
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
o activitate de echipă, pentru atingerea obiectivelor ce adesea presupun eforturi fizice și de altă natură foarte intense, sunt necesare unitatea și uneori compromisuri individuale. Anual se organizează un congres în care se prezintă cele mai importante realizări ale anului speologic trecut. Se organizează evenimente și pe alte teme mai specifice sau evenimente regionale. Acestea sunt mai ample și mai numeroase, sau din contră, în funcție de amploarea mișcării speologice din țara în cauză. Congresul internațional se organizează odată la 4 ani, prin
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
organizează un congres în care se prezintă cele mai importante realizări ale anului speologic trecut. Se organizează evenimente și pe alte teme mai specifice sau evenimente regionale. Acestea sunt mai ample și mai numeroase, sau din contră, în funcție de amploarea mișcării speologice din țara în cauză. Congresul internațional se organizează odată la 4 ani, prin rotație pe cîte un alt continent. În România pînă în anul 2000 cel mai important eveniment se numea SpeoSort, numele său denotînd caracterul competițional ce îl aveau
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată vestul Transilvaniei pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Alba (aproape de limita de graniță cu județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia Montană (în nordul satului Vârtop), în apropiere de drumul național
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
această peșteră cantități mari de gunoaie, cutii de conserve și sticle goale. Pentru ocrotirea concrețiunilor variate și intacte de o rară frumusețe, ca urmare a raportului științific întocmit în 1970 de V. Sencu și St. Negrea, peștera a devenit rezervație speologică. Nu este amenajată. Vizitarea durează o oră și necesită doar o lanternă. Numai pentru partea finală sunt necesare o cască de protecție și o salopetă.
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în ramura nordică a Munților Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în sud-estul județului Bihor (în apropierea graniței cu județul Cluj), pe teritoriul
Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă () [Corola-website/Science/325128_a_326457]