1,119 matches
-
implică o anumită opțiune politică (Paul Comănici din Scamatorul, 1969) sau lipsa de curaj într-un moment decisiv al vieții, utilizarea de paleative ce se vor dovedi tot atâtea puncte de plecare spre alte compromisuri morale (Vasile Oprina din Drumul spinos al întoarcerii, 1971). Cu Roșu pe alb (1977), un roman-document despre greva minerilor de la Lupeni din 1929, prozatorul ambiționa probabil crearea unui ciclu, din care a și scris alt volum, care încearcă să restituie atmosfera din România perioadei de după primul
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
1963; Orașul cu o mie de blesteme, București, 1965; Pe scara vagonului, București, 1966; Cu ușile deschise, București, 1967; Nu trageți în caii de lemn, București, 1967; Durerile altora, București, 1969; Scamatorul, București, 1969; Camera cu oglinzi, București, 1971; Drumul spinos al întoarcerii, București, 1971; Viață de buzunar, București, 1972; Navetiștii, București, 1974; Patima urșilor albi, București, 1975; Arșița verii și a sufletului meu, București, 1976; Roșu pe alb, București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
Un vals pentru Maricica”, GL, 1963, 23; Damian, Direcții, 158-179; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965, 50-64; Ardeleanu, Însemnări, 214-219; Mircea Iorgulescu, „Durerile altora”, AST, 1969, 6; Cristea, Interpretări, 73-78; Damian, Intrarea, 103-106; Dimisianu, Prozatori, 93-95; Mircea Iorgulescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, RL, 1971, 9; Alex. Ștefănescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, LCF, 1971, 23; Laurențiu Ulici, „Navetiștii”, REVR, 1975, 2; Cristea, Domeniul, 238-243; Valentin F. Mihăescu, „Patima urșilor albi”, LCF, 1976, 22; Titel, Pasiunea, 65-68; Valeriu Cristea, Romanul monografic, RL
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
158-179; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965, 50-64; Ardeleanu, Însemnări, 214-219; Mircea Iorgulescu, „Durerile altora”, AST, 1969, 6; Cristea, Interpretări, 73-78; Damian, Intrarea, 103-106; Dimisianu, Prozatori, 93-95; Mircea Iorgulescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, RL, 1971, 9; Alex. Ștefănescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, LCF, 1971, 23; Laurențiu Ulici, „Navetiștii”, REVR, 1975, 2; Cristea, Domeniul, 238-243; Valentin F. Mihăescu, „Patima urșilor albi”, LCF, 1976, 22; Titel, Pasiunea, 65-68; Valeriu Cristea, Romanul monografic, RL, 1976, 24; Dimisianu, Nouă prozatori, 152-171; Cornel Ungureanu, Documente
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
Plus on juge, moins on aime.” *Articolul ca „sortiment”, vorba lui Mircea Horia Simionescu, lipsește de la o vreme din revistele literare și de cultură. Predomină recenzia, cronica (nu și cea „măruntă”), eseul. A obține un articol a devenit o problemă spinoasă. „Nu mai scriu de mult articole”, mi-a răspuns Constantin Crișan, cînd i-am cerut. „Scriu cărți. Dacă te interesează, îți pot da un fragment”. Două lucruri reieșeau din explicația sa: primul, că articolul e un „sport” pentru o altă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
așa cum se păstrează tăcere asupra tuturor problemelor delicate existente în România, de exemplu, strategiile eronate ale industrializării promovate de partid sau, pe un alt plan, numărul mare al sinuciderilor, în continuă creștere în ultimii șapte-zece ani. în toate aceste probleme spinoase, partidul acționează după principiul înmormântării. De ce însă este posibil ca în Ungaria (și, după câte am auzit, în Iugoslavia și în URSS) să existe drepturi și pentru țigani, astfel încât să-și poată păstra cultura, limba și tradițiile lor? Ziarele oficiale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
construcție, când poate numai cu jumătate din banii ce ați cheltuit și fără a distruge mii de case ați fi făcut o frumoasă și modernă capitală în mijlocul țării, regiunea Brașov, Sfântu Gheorghe, Târgu-Mureș, zonă climaterică, rezolvând astfel problema cea mai spinoasă a țării problema minorităților. Ați băgat țara în datorii de peste 10 miliarde de dolari, pretinzând că ați industrializat-o, când în realitate țara suferă de foame și frig. Este dureros ca într-o țară ca a noastră, unde se găseau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pante abrupte la tot pasul, făcând drumul inaccesibil. Casele sunt toate concentrate în centrul orașului, de-a lungul râului. Așa că e suficient să mă îndepărtez puțin și mă și rătăcesc. Sau aleea se termină brusc, având în capăt doar tufișuri spinoase, gata să mă înghită. Nu-mi rămâne, în asemenea cazuri, decât să încerc să le înfrunt sau să fac cale-ntoarsă. Mi-am început investigațiile cu partea de vest, adică cu poarta de vest din apropierea gheretei Paznicului. Am ocolit orașul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mijlocul ei, mergând în paralel cu Zidul. În felul acesta puteam prinde pe hartă și conturul părții de zid care împrejmuia pădurea. N-a fost deloc treabă ușoară. Drumul se afunda pe alocuri, șanțurile erau mari și adânci, iar tufișurile spinoase de mure mai înalte decât mine. Terenurile mlăștinoase îmi împiedicau și ele înaintarea. Pânze imense de păianjen mi se lipeau de față, de gât, de mâini. Din când în când aveam impresia că mișuna ceva prin copaci. Crengile lor uriașe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și nu-mi dădeam seama dacă o mai suportam sau nu. — E destul de departe până la lacul de sud, am zis. Trebuie să traversăm versantul de est al dealului de vest, să înconjurăm dealul de sud și să înaintăm prin tufișuri spinoase. Crezi că o să te descurci? mă întrebă Umbra îngrijorată. Dacă am ajuns până aici, trebuie să încercăm să mergem mai departe. Am apucat-o spre est, pe drumurile troienite. N-am întâlnit nimic și n-am văzut nimic pe drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
naratorul, două dintre mărcile sale identificatorii rămîn: numele și cele care țin de enunțare: ritmul, tonul, sintaxa și lexicul nu se modifică - vocea povestitoare este aceeași, ea Însă trimite, formal, către altceva (altcinva). Raportul dintre cititor și text devine astfel spinos, Într-un sens foarte propriu: primul este un “Făt-Frumos și merele de aur” care, dacă nu este ținut pe ghimpi, adoarme. Aici intervine geniul fiecărui autor În parte: cititorul de astăzi, puțin cum este el, e mult mai circumspect, mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ci alături de bărbați”. Așa se face că, publicîndu-și memoriile de sex, Catherine Millet devine amendabilă de către feministe În numele demnității de gen. De altfel, punctul acesta al corectitudinii etice, mult discutat mai ales pe piața anglo-saxonă de idei, mi se pare spinos. Se știe că Michel Houellebecq a fost dat În judecată pentru ofensă adusă musulmanilor și credinței islamice, acuzația fiind urmată, cum era și firesc, de corul celor care denunță reînființarea cenzurii și-l sfătuiește pe romancier să emigreze (una dintre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
comune de redactare a materialului adunat etc. Cooperarea diferiților specialiști cu sociologii în echipele monografice, în ciuda tuturor limitelor inerente începutului, a fost rodnică atât pentru sociologie, cât și pentru celelalte discipline, întrucât le-a sporit capacitatea de a rezolva probleme spinoase, de a orienta investigația spre fapte relevante pentru natura problemei cercetate și totodată semnificative pentru conceptualizare. Îmbogățirea reciprocă a perspectivelor disciplinare Perspectiva sociologică a potențat și îmbogățit propria optică a medicilor, economiștilor, esteticienilor, folcloriștilor, juriștilor etc. Astfel, o atentă examinare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a vieții și poate fi înțeles în termeni de norme ale popularității ca patologie deviantă. Aceasta reprezintă o posibilă explicație a ceea ce altfel ar fi considerate fapte contradictorii și fără nici o legătură între ele. Dar Rogers nu a aprofundat această spinoasă chestiune epistemologică a teoriei sale. 4. Creativitatea ca rezultat. Unul dintre elementele care îl încântă pe Rogers în formularea teoretică dată este teza că individul este o persoană creativă. Persoana, aflată la un punct final ipotetic al terapiei, poate foarte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
potrivit un anumit simbol. Sau, în fine, riști să piezi foarte multe semnale intertextuale, foarte multe aluzii sau chiar să răstorni cu totul sensul pe care textul îl construiește conform codurilor, valorilor, prejudecăților epocii care l-a generat. O problemă spinoasă, pe care încerc să o discut într-un extins capitol aparte, este și aceea privitoare la spațiul cultural în care trebuie plasat Dimitrie Cantemir. Nu îmi propun decât să o enunț aici, ridicând câteva întrebări: este opera sa efectul unor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
astfel de împrejurări o reclamă de regulă (mult mai convenabilă) și obiectivitatea obligatorie într-un demers care se vrea științific. De aceea simte nevoia să mărturisească de la bun început dificultatea în care se află și să pledeze pentru soluția mai spinoasă, dar moralmente corectă. Am subliniat în pasajul de mai sus termenii conflictuali între care autorul este nevoit să se situeze: "dragostea de țară" nu este altceva decât inerția discursivă pe care un discurs auto-imagologic îl presupunea în secolul al XVIII
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trebuie să fie prezent în orice demers parental care vizează copilul este iubirea. Menționăm de asemenea că excursul pe care îl vom realiza cu această ocazie va uzita preponderent (nu și exclusiv) de vizorul epistemic al psihanalizei. Din multitudinea problemelor spinoase ale vârstei infantile, am selectat câteva care, din punctul nostru de vedere impregnat de inerentul subiectivism, nu pot fi neglijate fără a amprenta negativ copilul. Este vorba de înțărcare, deprinderea controlului sfincterian, masturbația infantilă și complexul Oedip. Analizând problema înțărcării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dializat. Ca urmare, deși terapia cu EPO este costisitoare, cheltuielile de ansamblu cu pacienții dializați ar scădea prin reducerea costurilor spitalizării [Powe et al., 1994]. Sunt necesare precauții în terapia cu EPO la anumite populații de pacienți? Răspunsul la această spinoasă întrebare este afirmativ, în lumina evidence based medicine la nivelul începutului secolului XXI. Trial-ul AMGEN a examinat în mod specific efectele normalizării hematocritului la pacienții vârstnici cu afectare cardiacă manifestă importantă: insuficiență cardiacă simptomatică sau angină pectorală. Pacienții randomizați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
au făcut iaz pe locul altuia, și mai apoi de-l va fi lucrat sau îl va fi semănat, dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr-acea roadă"... „De se va apuca neștine de un loz străin părăsit, să fie spinos și plin de pădure, de vreme ce se va afla că este altui lucrător, pentru truda ce va fi pusă acolo de-l va fi curățit, trei ani să se hrănească cu roada lui iar de aici să fie iar al stăpânului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
statele europene (că entități individuale) deși nu au avut un rol politic important și-au menținut interesele (comerciale și nu numai) asupra regiunii, însă numai odată cu încheierea Războiului Rece, Europei i s-au oferit oportunități reale în abordarea unor probleme spinoase, ca de exemplu: cele specifice Orientului Mijlociu, în concret problemă palestiniană.520 Între 1950-1960 relațiile diplomatice dintre Europa și Orientul Mijlociu s-au rezumat la implicarea susținută a celor trei state: Marea Britanie, Franța și Germania, în condițiile în care niciun alt
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
document foarte interesant, găsit în Arhivele Serviciului Român de Informații de un prieten al lui Dennis Deletant, care i l-a pus la dispoziție, însă cu păstrarea anonimatului. Faptul că nu este accesibil oficial ne aduce aminte încă o dată de spinoasa problemă a arhivelor românești. Cartea conține și o secțiune de „Anexe”, în care sunt opt documente: 1. „Relatarea lui Emil Bodnăraș despre acțiunile sale în perioada noiembrie 1942 - aprilie 1944”; 2. „Raportul lui V. Lesakov”; 3. „Declarația lui Gheorghe Pintilie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Jean Jeacques Rousseau, arată: ,,De aceea consider că subiectul acestui Discurs (se referă la opera sa - n.n.) constituie una dintre problemele cele mai interesante pe care și le poate propune filosofia și din nefericire pentru noi, una dintre cele mai spinoase chestiuni pe care le pot rezolva filosofii; căci cum poți cunoaște izvorul inegalității dintre oameni dacă nu începi prin a-i cunoaște chiar pe ei?". Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 67, 5
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
actori globali cu o tot mai însemnată pondere geopolitică: mă gândesc aici la China, India, Japonia, Rusia. În pas cu UE, România asimilează lecția reconfigurării raporturilor globale și a necesității unor noi parteneriate. ONU se confruntă în continuare cu problema spinoasă a reformării interne. Deși anumite oportunități nu au fost valorificate, noile structuri create au șansa de a-și asuma un rol în prevenirea, soluționarea sau aplanarea conflictelor internaționale. Revigorarea și reafirmarea angajamentelor față de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului reprezintă, în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
lucru ale Consiliului UE au acces direct la informație, iau parte la dezbateri, fiind în măsură să promoveze evaluările și pozițiile noastre, excepție făcând, desigur, dreptul de vot, până în momentul aderării de la 1 ianuarie 2007. Nu trebuie să ocolim problema spinoasă a Constituției Europene. Respingerea proiectului în Franța și Olanda a arătat că, deși din rațiuni diferite, cetățenii europeni sunt preocupați de întrebarea Quo vadis Europa?, încercând să găsească răspunsuri și să influențeze pașii decidenților politici. S-a văzut cât este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
părea uneori pierdută. Devenim cel de-al șaptelea membru al Uniunii din punctul de vedere al mărimii, dar și unul dintre cei mai săraci, granița estică a UE, dar și pilon de stabilitate la Marea Neagră. (...) Maria Coman: Un drum destul de spinos al integrării României în UE. Care a fost, domnule ministru, cel mai greu moment din timpul negocierilor? Mihai-Răzvan Ungureanu: Din timpul negocierilor, asta înseamnă...? Maria Coman: Înainte de 2004. Mihai-Răzvan Ungureanu: Înainte de 2004. Poate cele mai grele, și aceasta s-a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]