2,760 matches
-
de asistare a celor în nevoie, ca, de exemplu, plasamentul sau încredințarea copiilor unui asistent maternal profesionist, îngrijirea la domiciliu pentru vârstnici sau asistentul personal pentru persoanele cu handicap. Serviciile sociale alternative, serviciile de îngrijire la domiciliu s-au dezvoltat sporadic, cu o distribuție inechitabilă la nivelul diferitelor regiuni, fiind inițiate și puse în practică mai ales de organizații nonguvernamentale, după modele diverse, în funcție de țara care era împlicată în finanțarea acestor programe. O comparație cu Uniunea Europeană? Este puțin dificil să facem
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din punct de vedere al aportului cultural și științific, ci și din punct de vedere al credinței ce dorim să fie practicată cu toată pietatea. școlile Societății Ortodoxe nu pot fi conduse de profesori care numai în mod ritual și sporadic iau parte la slujbele religioase. Trebuie ca pilduirea să plece de la cei chemați a forma caracterele, căci nouă ne trebuie suflete de apostoli, de misionari, de credincioși înflăcărați pătrunși de ce reprezintă ortodoxismul nostru în evoluția umanității, dar mai ales în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
I. L. Caragiale, Al. Vlahuță, Panait Cerna, B. Delavrancea. Încheia Conservatorul în 1913 răsplătită cu un premiu „Mendelsohn”, i se prevedea un viitor ca violonistă, carieră brusc zădărnicită de război. Revenind în țară și numită profesoară la Galați, va mai concerta sporadic. După încetarea primei conflagrații mondiale, își urmează soțul, magistrat, într-un sat din Romanați, iar apoi la Caracal, devotându-se carierei didactice. Numele Floricăi Pursch apărea, în 1915, consemnat în „Șezătoarea” lui Artur Gorovei, la rubrica de „Folclor cules”. Din
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
Arta”, „Epigonii”, „Opinia”, la „Moldova” (Botoșani). Semnând, alături de G. Ibrăileanu și H. Sanielevici, în „Curentul nou” din Galați (1905-1906), va fi, împreună cu C. Stere, din martie 1906 până în martie 1907, director al „Vieții românești”. După ce părăsește revista ieșeană, va reveni sporadic în presă, la „Opinia”, „Adevărul”, „Viața socială”, „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Volumele Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale (1938) și Îndurare! (1939), întoarceri la climatul și preocupările literare ale juneții, din care se născuseră scrierile din
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
, publicație care a apărut la Turnu Severin, în 1941- 1943, sporadic. Directori: D. Papadopol, Const. D. Ionescu. Revista tipărește în special articole despre activitatea căminelor culturale din cadrul Fundației Culturale „Regele Mihai I”, vizând și probleme de natură științifică și administrativă. În cadrul rubricii „Însemnări”, sunt aduse în atenția cititorilor evenimente culturale și
BULETINUL FUNDAŢIEI CULTURALE REGALE „REGELE MIHAI I”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285937_a_287266]
-
cu recursuri la argumentele ideologiei de extremă dreapta, din „Sfarmă-Piatră”. Între timp, imaginea scriitorului se consolidează în conștiința contemporanilor prin volumul de eseuri Limite (1936), laureat de Societatea Scriitorilor Români, al cărei membru devenise în 1935. Numele îi mai apare sporadic în „Da și nu”, „Arta și tehnica grafică”, „Buna Vestire”, dar semnificative sunt reacțiile privitoare la funcția socio-ritualică a teatrului din „Universul literar”. B. se revela acum și ca dramaturg, prin tipărirea, în 1939, a pieselor Comedia fantasmelor și Alkestis
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
exil, a lucrat ca ziarist la postul de radio Europa Liberă, chiar de la înființarea acestuia. După încheierea mandatului său la München, se stabilește la New York ca redactor al Institutului de documentare al Europei Libere, sub direcția lui George Ciorănescu. Colaborează sporadic la presa românească din exil cu scurte eseuri, dintre care cel despre Craii de Curtea-Veche (în „România”, New York, octombrie 1961) merită a fi în primul rând amintit. Frecventează cenaclul „Apoziția” cu oarecare regularitate și în colecția editorială a acestuia își
BURILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
la alte numeroase publicații, mai mult sau mai puțin culturale. De Crăciunul lui 1942, Radio București îi difuzează Noaptea sfântă, „motiv religios în patru tablouri”, în versuri. În 1947 emigrează în Franța. Prezența lui în presa românească a exilului este sporadică și nesemnificativă, reducându-se la publicarea unor poeme („Revista scriitorilor români”) și la câteva comentarii literare („Anotimpul”, „Cronicarul”). În 1952, Editura Cartea Pribegiei, creată de Grigore Manoilescu în Argentina, îi multiplică romanul Cerul era putred, prefațat de Mircea Eliade. „Nu
BUMBESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285947_a_287276]
-
Petrescu (un fragment din romanul 1907), Nicolae Totu ș.a. În numărul 253 din 1938, se publică Suferințele lui Werther, dramatizarea romanului lui Goethe, semnată de Marietta Sadova și Lucia Demetrius. Revista conține numeroase articole de critică și istorie literară și, sporadic, o cronică literară semnată de Horia Stamatu, Dragoș Protopopescu, Ion Băleanu, George Todoran, Virgil Popescu. Sunt comentați favorabil scriitorii tradiționaliști, în timp ce fenomenul modernist este ignorat sau respins vehement, așa cum se întâmplă în articolul Evoluții lovinesciene..., semnat de Radu Gyr, în
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
articole literare și diverse, semnând și George Buznea-Moldovanu, Baldovin, Bemol, Valentin Boldur, Valentin Vetrișanu. Între 1940 și 1948, este angajat ca „tehnician traducător scenarist” la întreprinderi cinematografice din București și Craiova, stabilindu-se apoi în București, unde, după câteva colaborări sporadice, reintră în viața literară ca traducător. Placheta Omagiu Eladei (1930) conține stihuri ocazionale, iar Aripi de azur (1935, amplificată și republicată în același an sub titlul Epopeea aripei) este un imn închinat aviației românești. Mai aproape de poezie, volumul Flăcări (1935
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
Veacul naționalismului, este o sinteză a principalelor idei politice ale ziarului. Alături de articole cu caracter social-politic, preponderente în paginile cotidianului și semnate de principalii colaboratori (Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu, Gib I. Mihăescu, Radu Dragnea), C. întreține o rubrică culturală și, sporadic, una literară, intitulată „Calendarul literar și artistic”. Sunt publicate poezii de Lucian Blaga, Ion Pillat, N. Crevedia, Paul Sterian, George Lesnea și proză de Gib I. Mihăescu, Adrian Hurmuz și V. Voiculescu, care semnează și câteva articole pe teme medicale
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
din litera și spiritul raportului lui Malencov. Așa cum anunța în editorialul citat ceva mai devreme, Contemporanul susține în continuare rubrica destinată acestor dezbateri întitulată: În legătură cu problema tipicului în literatură. În discuție se implică și G. Călinescu. Acesta mai publicase 16, sporadic, câte un articol-două și-n anii precedenți, căznindu-se, prin citări copioase din autori sovietici, să-și mascheze inapetența ideologică. Efortul însușirii marxism-leninismului va fi apreciat și de data aceasta, dincolo de discuțiile stârnite de intervenția sa; căci comentarii au fost
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
favorabilă. O sinteză a acestor probleme face Ovid S. Crohmălniceanu în Scânteia într-o cronică literară. Rara avis, faptul! Căci de ani de zile n-am mai întâlnit această rubrică în oficiosul comunist; dar orice lucru are un început, căci, sporadic, rubrica va mai găzdui intervențiile lui Paul Georgescu 30, Petru Dumitriu 31, în afara aceleia a omului casei: Sergiu Fărcășan 32. Așadar, citim în cronica literară a lui Ov.S. Crohmălniceanu 33: „Operă valoroasă, inspirată de prefacerile adânci prin care trece viața
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
George Dandin, vizând, prin personaje botezate ilar, unele moravuri ciocoiești din opera aceluiași dramaturg, A. traduce mai târziu, în românește, Le Mariage forcé, devenită Silita căsătorie. După doi ani, la Paris, el publică, tot în grecește, un Imn către Elada. Sporadic, va mai compune, în aceeași limbă, unele opere, precum tragedia în cinci acte Armodios și Aristogiton sau Panathinea (Atena, 1840), care exaltă lupta împotriva tiraniei. Pedagogul, cu remarcabile însușiri, este și un harnic autor de manuale școlare și cărți didactice
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
inițiativa cercurilor revoluționare muntene. Se pare că la adăpostul ei activa și asociația politică secretă „Frăția”. Organizarea a fost pregătită îndelung, atât prin încercarea de constituire a unei Societăți literare în 1836, cu aproape aceiași membri, cât și prin întruniri sporadice anterioare anului 1845. În asociație nu a fost acceptat, deși se pare că la unele lucrări pregătitoare a participat, I. Heliade-Rădulescu. Din Moldova au fost invitați să participe C. Negruzzi, V. Alecsandri, C. Negri și Gh. Asachi, iar din Transilvania
ASOCIAŢIA LITERARA A ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
de arhitectură, tradițiile etnografice și folclorice, bogățiile naturale etc. Coloanele revistei ilustrează, în bună măsură, aceste variate preocupări, deși, în puținii ani de apariție și cu mijloacele științifice sau de informare existente atunci, nu s-au putut obține decât rezultate sporadice. În jurul revistei se formase un mic grup de autori de versuri: Calistrat Hogaș, Gr. N. Lazu, G. I. Lazariu, I. P. Eșanu, Gh. Boteanu, T. I. Crivăț, V. D. Costinescu și A. Dimitrescu. Magistratul Gr. I. Alexandrescu, cel care mai târziu
ASACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285465_a_286794]
-
A. își propune să răspândească cultura și învățătura în rândul țăranilor. Rubrici: „Chestiunea zilei”, „Știrile zilei”, „Revista revistelor”, „Ultima oră”. La suplimentul apărut în corpul ziarului la 7 ianuarie 1924, intitulat „Aurora literară, artistică, socială”, colaborează N. Davidescu, George Silviu. Sporadic, apar cronici dramatice semnate de N. Davidescu, cronici plastice aparținând lui D. Caselli, dar și cronici literare scrise de Andrei Braniște. Numărul 751/1924 conține o pagină închinată lui Anatole France. Începând cu primul număr din 1921, apare, în foileton
AURORA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285496_a_286825]
-
mai ales redactorilor și abordând teme generale din diverse domenii: istorie, religie, economie, științele naturii, pedagogie. Un loc important îl ocupă și literatura. Astfel, G. Tutoveanu colaborează aproape număr de număr cu versuri de factură tradiționalistă și tot versuri publică, sporadic, V. Dornescu, G. Nedelca, G. Ursu. Proza e reprezentată de Aurel Lambrino, iar rubrica de critică literară îi revine lui Gh. Tomescu, autor al unor comentarii despre Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu și Ion Dragoslav. I.M.
AVANTURI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285503_a_286832]
-
întemnițat la Aiud (1949-1951), trimis într-un lagăr de muncă la Canalul Dunăre-Marea Neagră (până în decembrie 1952) și silit să stea până în 1956 într-o comună din Moldova. Reluându-și, după punerea în libertate, activitatea publicistică și cea didactică (relativ sporadică), este din nou arestat în mai 1959 și condamnat, cu alți patru scriitori germani din Transilvania, de un tribunal militar pentru pretinsa vină de agitație contra statului. După ani petrecuți în închisoare (până în 1962) și după domiciliul forțat într-o
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
face să apară antologia Ardealul cântat de poeți. Mai puțin sistematic s-a manifestat vocația lui critică, al cărei resort l-a constituit uneori înclinația polemică. Recenzii și notițe critice îi apăruseră în 1926 și 1927 în „Propilee literare”, apoi sporadic în publicațiile târgoviștene „Lumea nouă”, „Vremea nouă” și „Avântul Dâmboviței”, dar profilul publicistului literar se definește abia la „Facla”, aflată sub direcția lui Ion Vinea, unde între 1932 și 1934 e prezent cu recenzii și cronici literare, note și articole
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
i-au acordat o prea mare atenție. Nu trebuie exagerat totuși caracterul ei de publicație „populară”, ceea ce ar minimaliza-o. Prestigiul îi este dat de strălucita sa echipă de eseiști și de critici, la care se adaugă, cu o frecvență sporadică, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Tudor Vianu, precum și de strategia literară adoptată, deloc neglijabilă. Revista îl publică astfel pe ultimul clasic în viață, Ioan Slavici, publică substanțiale pagini de călătorie (chiar dacă unele sunt reproduse) ale lui N. Iorga, de memorialistică ale
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
aranjamentul materialului este potrivit conținutului; se utilizează în mod sistematic (constant) icoane de navigare sau indici stabili; caracterele (literele) să fie potrivite pentru conținut și recunoscute de toate programele (de exemplu, Times New Roman); caracterele îngroșate (bold) să fie folosite sporadic pentru a evidenția termenii sau ideile importante; caracterele mari și sublinierile nu se recomandă în scopul evidențierii; sublinierile se utilizează numai pentru hiperlinkuri; cuvintele-cheie sunt puse în evidență mai ales la prima lor folosire; heading-ul și subheading-urle (note în capul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
trei secțiuni distincte: Textul poetic, Textul epic și Textul critic, elocvente atât pentru opțiunile criticului, în ordinea valorilor literare contemporane consacrate sau în curs de afirmare, cât și pentru aria explorărilor, incluzând justificat și autori și cărți cu prezențe oarecum sporadice. Pertinența observațiilor, finețea descifrărilor, justețea situărilor avertizează asupra unui analist aplicat, receptiv și pătrunzător în identificarea structurilor și semnificațiilor, atent la individualitatea operei. A doua carte, Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale) (1998; Premiul Asociației Scriitorilor
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
BUCOVINA, publicație apărută la Cernăuți, zilnic, între 14 iulie 1941 și 26 februarie 1944, sub conducerea unui comitet de direcție. Ziarul, cu aspect comercial, de informatie generală, nu acordă un loc deosebit știrilor culturale. În ceea ce privește literatura, publică sporadic poezie (de obicei ocazionala) și traduceri foileton din literatura engleză de consum. Colaborează cu poezie G. Breazu-Ulmu, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Neculai Tăutu, iar cu traduceri, D. Luța. Alți colaboratori: George Drumur, Aurel Tudor, Vasile Bradu, Mihai Dan-Călinescu. C.Tt
BUCOVINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285897_a_287226]
-
că veacurile XIII, XIV, XV și XVI se consacră în chip covârșitor (ceea ce pentru cel de-al XV-lea secol nu înseamnă și exclusiv) transferării și asimilării de texte, acumulării de informație într-un demers în care „ intervenția” este încă sporadică și nu cutează a depăși limitele unor modeste „localizări”. Câmpul literaturii este dominat de textele „împrumutate” (apropriate în cadrul acelei circulații facilitate de „universalismul” ortodox), scrieri bizantine de primă mărime, dar și opere ale cărturarilor sud-slavi. Aceste scrieri compun un fond
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]