990 matches
-
la curtea lui Millu, unde eram așteptați la masă. II Cine nu a cunoscut pe Alecu Millu în județul Suceava și, aș putea zice, în toată Moldova? Era unul dintre cei mai de frunte ținutași suceveni. Mic de trup, neastâmpărat, sprinten, în continuă vibrare ca argintul viu, dânsul se distingea prin un humor, un dar de a glumi, de a povesti, care dădeau mult farmec societăței lui. E destul să zic că era frate cu marele artist dramatic Matei Millu, Molièrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-l treacă tovarășului său. Urcarea pe Rigi nu e tocmai grea, drumul e bine tăiat în munte, fără suișuri prea repede, fără prăpăstii amețitoare, aș putea zice că e mai comod de escaladat decât Ceahlăul nostru. Pe atunci eram tânăr, sprinten, sănătos, deprins cu munții la poalele cărora am copilărit; mă urcam deci fără să bag de samă că prietenul Negruzzi nu se prea ținea de tocmeală 209. În loc să-mi cedeze catârul la fiecare jumătate de oară, el mă lua cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și În pustietățile Sinaiului; și, În sfârșit, pe coana Rița, blănăreasa văduvă, care a trăit până mai anii trecuți și numai cu pâine muiată În cafeluța neagră - și de aceea, poate, atât de subțirică la trup și cu min tea sprintenă la amintirea locurilor și a oamenilor din mahalaua noastră, mai cu stare și mai bine hrăniți decât dânsa, dar trecuți cu toții la cele veșnice mult Înaintea sa. Mahalaua noastră atât de colorată avea să contribuie, de sigur, la acel gust
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
existente, am auzit în fața casei voci de oameni și zgomot de lopeți. Într-adevăr era primarul comunei însoțit de un grup de bărbați tineri veniți să dea o mână de ajutor gospodăriilor troienite. Unul dintre tineri, mai ușurel și mai sprinten s-a urcat de pe troian pe acoperiș îndepărtând zăpada de lângă horn, scoțând în același timp omătul care intrase în el. Așa că hornul a fost degajat în întregime fără probleme. După ce s-a deschis ușa de la hol ne-am bulucit în spatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
patriotice. "Treceți batalioane române Carpații La arme cu frunze și flori V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații Cu inima la trecători" Erau porniți rău. Și ca la comandă și-au dat jos ciubotele din picioare pentru a fi mai sprinteni, hotărâți să-i alerge pe nepoții lui Attila prin toată pusta ungurească până la marginea lacului Balaton, unde programaseră să facă o baie bună și să înfulece cu ură și dușmănie din mâncarea națională a bozgorilor: gulașul. Unii îmboldiți de acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de cânepă din care după o prelucrare destul de complexă, topire, uscare, melițare, scărmănare, toarcere, urzire, obținea pânza de tort, în paralel cu ea și țesătura de lână, indispensabilă vieții de toate zilele a tuturor membrilor familiei. Tot în apa Bâlii, sprintenă și darnică cu stropii săi de cristal a mai găsit cîrțoroșanul și alte surse cu care să-și îndulcească traiul. Între acestea, de importanță capitală pentru existența sa va fi meșteșugul morăritului. La început bunii noștri își făceau făina de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rămas în public, l-am pierdut undeva prin Târgu Cucului, dacă îmi aduc bine aminte, când, plecat de acasă să meargă la niște cunoștințe, a urcat cu dificultate în tramvaiul mereu grăbit când e vorba să aștepte vârstnicii nu destul de sprinteni și deprinși cu... urcușurile momentului. Dar ajutat de o tinerică, a urcat treptele, avântându-se mai departe... Portretizat de Vasile Fetescu care avea experiența cunoașterii, el însuși pedagog și psiholog, deprins să citească filozofia omului de la tinerețe până la bătrânețe, Dumitru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
prin avatarurile profesiei și ale vieții, îmi dau seama că dascălii sub oblăduirea cărora m am format în școala normală erau oameni obișnuiți, animați însă de dorința și voința de a face din copiii de țărani, sănătoși la trup și sprinteni la minte, adevărați apostoli ai satelor, buni învățători și înflăcărați patrioți. Ei ne-au insuflat dragostea pentru profesia pe care ne-am ales-o și ne-au picurat în suflete spiritul normalist. Înclin să cred că pentru a fi un
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și a vieții românilor. Fiind la curent cu preocupările scriitoricești ale lui Dumitru Dascălu, gazda orientează convorbirea spre acestea. În acel moment însă, privirile celor doi au fost atrase instantaneu de apariția, pe străduță, a unei tinere zvelte ce pășea sprintenă, cu pași de balerină, lăsând în urmă o dâră discretă de parfum bun. Câteva clipe, septuagenarii și-au scăldat privirile în baia de frumos oferită de meteorica apariție, iar gândurile li s-au întors, fulgerător, în trecutul îndepărtat al tinereților
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
creadă că el este umbra tânărului zvelt, puternic și grațios de altădată, care sărea în ajutorul persoanelor vârstnice sau suferinde, că a ajuns o ruină. Cu greu îl ajută memoria să reconstituie drumul parcurs până la senectute. Parcă mai ieri sărea sprinten în și din mijloacele de transport, dădea politicos întâietate persoanelor împovărate de ani și le ajuta, după caz. Doamnelor și domnișoarelor le adresa invitația să urce înaintea lui, gest pentru care era răsplătit cu un mersi! protocolar, spus din vârful
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
muncile agricole participau și copiii atunci când se întorceau acasă la sfârșit de săptămână și în vacanțe. Am aflat despre Cosmin că dovedea îndemânare și tragere de inimă pentru tot felul de munci din gospodărie și de la câmp. Mintea limpede și sprintenă îl ajuta să-și facă temele într-un timp relativ scurt iar restul și-l consacra îndeletnicirilor casnice. În ultima vacanță de elev a găsit timp și pentru școala de șoferi pe care a terminat-o cu bine și a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
bunăvoința, perspicacitatea și imaginația celor ce ați primit să mă însoțiți în fantastica mea expediție? Să plecăm, deci... * Iată-ne în piața gării, sosiți de undeva cu trenul, într-o clară dimineață de primăvară. Înainte de a ne sui în trăsura sprintenă și ele-gantă care ne așteaptă și al cărei conducător, în haină lungă lipovenească de catifea neagră, cu șapca de același stil, abia stăpânește surul (sau roibul sau negrul) plin de foc și de neastâmpăr, să ne aruncăm un moment privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
bizantină care e biserica Trei Ierarhi sau Trisfetitele, după numele vechi, conservat încă. Din stradă, firește, nu putem vedea nimic. Masivele clădiri din față o maschează cu totul. Putem însă privi clopotnița, turnul, impunător încă și mai ales așa de sprinten în înfățișarea sa totală, cu toată starea de degradare în care se găsește. Văzută prin bolta de intrare, biserica ne impresionează prin bogăția arhitecturei și ornamentației sale. Câțiva pași în interior, în curtea largă, luminoasă, și valoarea artistică a monumentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
orânda trei jidance <endnote id="(99, vol. I)"/>. Uneori, clienții o hărțuiesc sexual pe tânăra soție a cârciumarului evreu sau pe fiica acestuia (cum este „ovreicuța rumână” din romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905, sau „crâșmărița tinerică, durdulie și sprintenă” a cârciumarului Neumann din romanul Ion, publicat de Rebreanu În 1920, sau hangița Nehe, „o femeiușcă oacheșă și simpatică”, din romanul Stele rătăcitoare, scris de Șalom Alehem prin 1909) <endnote id="(377, p. 141 ; 737, p. 138 ; 744, p. 27
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ani), dar noi am început-o chiar prea devreme și tare-mi este teamă că nu vom apuca nici măcar această vîrstă. Ceea ce mă îndurerează este mizeria fiziologică la care poate ajunge un om pe care l-ai văzut cîndva vesel, sprinten, activ, iar acum țintuit de pat, abia vorbind și cu 45 kg. greutate. E ceva înspăimîntător. Dar să trecem peste aceste lucruri triste și teribile, la viața noastră cea de toate zilele, care prin preocupările multiple și complexitatea ei ne
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Maria să-i spunem ce am pus la cale. Ce zici, nu-i bine așa? Deși era în iulie, cu vreme foarte călduroasă, în târg era parcă mai răcoare pe la ora opt dimineața, când au ajuns ei. Soarele se înălța sprinten și vioi, ca un cavaler ce merge la însurătoare, spre dealurile îngemănate și împădurite ale boierului Jac Marcopol. în târgul din Pungești era mare forfotă. Organizat pe sectoare de produse vegetale și animale, tot târgul era străbătut de sute de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
km depărtare. L-am îmbiat și pe el să participe la pregătirea colegului în așa fel încât Niculae Stoica, băiețașul de 11 ani atunci, obținea rezultate mult mai bune decât colegul lui de bancă. L-am îndrăgit pe acest băiat sprinten la minte, fiindcă în el mă vedeam pe mine, cel înstrăinat din clasa I. Scriind acasă părinților că-l ajut, la vacanța de Paști i-am cunoscut tatăl, care m-a invitat pentru vara lui 1936 în satul lui Badea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pe măsură. Toate ne mergeau din plin! Traiul cotidian era ieftin, aer curat și sănătos aveam de la codrul din marginea satului. Eram tineri, sănătoși, aveam un copil care se dezvolta armonios și promitea mult pentru propriul viitor! Era eleva mea, sprintenă la minte și la jocurile copilărești și, mai ales, citea, savura cărțile... precum eu cu ani în urmă... Câtă deosebire de situația din anul anterior când nedreptățiți am poposit în acest loc, ostracizați, aproape alungați din propriul sat! În iulie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în înalturi, înspre vârfuri rotunde și cer albastru. După ce-am parcurs o porțiune rezonabilă, domoală și umbroasă a urmat o cărare mai lată la început, îngustându-se pe măsură ce urcam. Deși conducătorul nostru a pornit-o înainte cu un pas sprinten, demn de invidiat, cu atât mai mult cu cât vârsta de 65 de ani nu permite oricui o astfel de escaladare, au urmat cei tineri inconștienți, care au luat-o la goană (acesta era ritmul) după preot. Noi, mai înceți
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
din el. Apropo de origini, fiind "disponibilizat" în 1983 împreună cu alți colegi din MAE, pentru motive știute numai de "Cabinetul 2 ", aveam să revin în diplomație în martie 1990. La revenire am găsit ministerul bine dotat cu "lupi tineri" care, sprinteni la limbă, aveau să eticheteze vechea generație de diplomați drept "dinozauri", în cadrul "speciei", noi cei dați afară și reangajați după Decembrie 89, formând o categorie aparte, denumită, după mine simpatic, "dinozauri reșapați". "Ab ovo", n-o să accept niciodată nașterea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
plăcut enorm să citesc, să aflu, să descopăr. Din clasa întâi până la terminarea Școlii elementare am luat în fiecare an premiul întâi "cu coroniță", spre mândria părinților, a fraților și surorilor. M-a binecuvântat Cel de Sus cu o minte sprintenă, cu o memorie "de elefant" și o vervă deosebită a limbii și gândului, condimente ce mi-au slujit încă din copilărie să răzbesc ușor, elegant, fără sforțări vizibile, fără transpirație, icneli și poticneli, atât în anii de școală, cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ironic, Încât urechile pleoștite ale lui Lenski se făceau roșii ca mușcatele. „Bruta! Jigodia! Nihilistul!“ izbucnea ea mai târziu În camera ei - care nu mai era alături de a noastră, deși la același etaj. Dacă se Întâmpla ca Lenski să coboare sprinten scara, În timp ce ea urca greoi și se oprea gâfâind astmatic la fiecare zece trepte (căci micul lift hidraulic al casei noastre din St. Petersburg refuza În mod constant și destul de jignitor să funcționeze), Mademoiselle susținea că se ciocnise de ea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
crom. În timp ce examina floarea plecată pe care stătea agățat cu corpul său acoperit de puf, ușor Încovoiat, continua să zvâcnească fără astâmpăr din marile aripi, și eu l-am dorit cu atâta ardoare cum nu mai dorisem nimic până atunci. Sprintenul Ustin, instalatorul casei noastre de la oraș, care dintr-un motiv comic (pe care-l explic În altă parte) s-a Întâmplat să stea cu noi la țară În vara aceea, a izbutit În cele din urmă să-l prindă În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
emoționat nu mai găsea a patra placă, amestecând-o cu cele deja folosite și În timp ce Lenski aștepta răbdător În Întuneric, câțiva spectatori Începeau să-și proiecteze umbrele negre ale mâinilor ridicate pe ecranul alb și speriat; dintr-odată, un băiat sprinten și nerușinat (poate că eram totuși eu - domnul Hyde din doctorul Jekyll din mine?) reușea să-și proiecteze piciorul, ceea ce declanșa bineînțeles o competiție zgomotoasă. Când ultima placă era găsită și apărea pe ecran, ea Îmi amintea de o călătorie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Știu o grămadă, chicotește Voichița. Te-a învățat taica? o înțeapă Ștefan. Nu mai descânt! se bosumflă Voichița. Te rog!... Bine!... Voichița se reculege câteva clipe, cade într-un fel de iluminare, apoi începe încetișor, cântat, psalmodiat: "Prichindei, mititei, Spiriduși sprintenei, Căutați-l, Cercetați-l! Și de l-ați găsit Pe al meu iubit, De ursitori menit Foc să-i dați! Pe sus să-l umflați! Cu fiori, De subsiori! Și șoareci, Prin cioareci! Și furnici, Prin opinci! Să n-aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]