1,895 matches
-
foarte apropiați. Din acest motiv mergeam des la stâna lui moș Lixandru, care nu știa cu ce să ne servească din produsele stânei, adică; brânză, urdă și tot ce ne putea oferi dumnealui. Vărul meu Mihai TĂNASĂ ori de câte ori mergeam la stâna lui moș Lixandru, adică bunicul său, nu scăpa ocazia să-mi demonstreze că știe să cânte din acel instrument din tablă zincată, numit bucium. Eu nici nu îndrăzneam să-l ating, fiindcă nu știam cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
demonstreze că știe să cânte din acel instrument din tablă zincată, numit bucium. Eu nici nu îndrăzneam să-l ating, fiindcă nu știam cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat din producerea brânzei de la stână. Moș
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat din producerea brânzei de la stână. Moș Nicolae TĂNASĂ unchiul meu ne iubea deopotrivă pe amândoi și nu scăpa nici un prilej să ne laude calitățile pe care le aveam sau nu le aveam, în contradicție cu alții. Mătușa Chița ne primea întotdeauna cu plăcinte proaspete și
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
și nu scăpa nici un prilej să ne laude calitățile pe care le aveam sau nu le aveam, în contradicție cu alții. Mătușa Chița ne primea întotdeauna cu plăcinte proaspete și mereu ne întreba dacă ne-am săturat? Dacă mergeai la stâna lui moș Lixandru primeai imediat un fel de băț cu ceva tăios la un capăt cu care trebuia să tai ciulinii și scaieții de pe imașul unde pășteau oile. Era pentru dumnealui o regulă. Dar moș Lixandru avea un obicei care
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
scaieții de pe imașul unde pășteau oile. Era pentru dumnealui o regulă. Dar moș Lixandru avea un obicei care aducea mari beneficii țăranilor din sat. Cum începea seceratul grâului era liber să intri cu oile pe miriștea respectivă. Care erau cu stâna prin apropiere aveau ocazia să ofere oilor din turmă mese diversificate, însă mulți condiționau ca respectivul cioban să târlească cu turma sa respectiva miriște. Ce însemna asta? Ciobanul trebuia să lase turma și noaptea pe miriștea respectivă. Cei care aveau
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
aveau ocazia să ofere oilor din turmă mese diversificate, însă mulți condiționau ca respectivul cioban să târlească cu turma sa respectiva miriște. Ce însemna asta? Ciobanul trebuia să lase turma și noaptea pe miriștea respectivă. Cei care aveau oile la stâna lui moș Lixandru erau atenționați încă de cu vara să aducă la stână câte o cofiță pentru a li se prepara un fel de lapte acru, când oile dădeau un lapte mai consistent și brânza nu mai ieșea destul de bună
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
respectivul cioban să târlească cu turma sa respectiva miriște. Ce însemna asta? Ciobanul trebuia să lase turma și noaptea pe miriștea respectivă. Cei care aveau oile la stâna lui moș Lixandru erau atenționați încă de cu vara să aducă la stână câte o cofiță pentru a li se prepara un fel de lapte acru, când oile dădeau un lapte mai consistent și brânza nu mai ieșea destul de bună. Când cofița era plină moș Lixandru îl chema pe proprietar să-și ia
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple cerul de lumină lină topind în ea icoanele de sus
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377053_a_378382]
-
un foc aprins? Dar Wolf mieuna ca un travesti. Declama cineva din off - tu te-ai născut din bolgii, si-n bolgii te intorci, pe inima-ti cresc solzii, pe Domnul îl invoci, credință ai ca lupul ce umbla pe la stâni, te chinuie și trupul și diavolii-s stăpâni, privire ai de fiară ce sangre a beut, te ved, a chita oară? Prin vorbe devii slut. Flashneta and pamfletul la indemana fiind, distrezi pe cine? Bietul de tine, tot mintzind. N-ai
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
lumea satelor intrate pe calea istorierii, că unul dintre ei a dat bir cu fugiții de frica celorlalți doi; sau a crede că așa-zisul testament s-ar datora prin dorința primară de integrare în materialitatea cosmică, eventual în ,,dosul stânii”, de unde ar deriva ,,întreaga” semnificație a textului, mi se pare o regretabilă fundătură”(p.6). În consecință, calea cea mai sigură de abordare a sensului baladei este comparatismul mitologic, care ne ajută să observăm că păstorul carpatic nu este un
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
în literatură, căruia sexul frumos nu i-a fost străin: După ce-a-nvățat să fie Doctor, doamnelor, mă rog, Mult mai bun de meserie Ar fi fost ... ginecolog! Autorului cărții de folclor „La fântâna dorului”: Cartea lui parcă-i o stână: Cai, și capre, și-o fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o mișcare, Te trimite-n pușcărie! Autorului romanului „Anul șarpelui
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
alunecoase, se întâlniră, în drumul lor de întoarcere spre casă, cu un tânăr voinic cu niște ochi albaștri și pătrunzători și cu plete blonde care îi fluturau în vânt. Era ziua premergătoare sărbătorii Crăciunului, în ajun. Moșul lui urcase la stână, să ceară stăpânului ceva pe datorie pentru că ce avusese în cotețul lui pierise năpădit de boală. Se amărâse rău, pentru că spera să facă bucate cu femeia lui să aibă ce să dea toată iarna celor șapte copii ai săi. Primăvara
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
cotețul lui pierise năpădit de boală. Se amărâse rău, pentru că spera să facă bucate cu femeia lui să aibă ce să dea toată iarna celor șapte copii ai săi. Primăvara era departe și greul pusese stăpânire pe casa lui. La stână însă, nu găsise pe nimeni și, atunci, și-a luat băiatul de mână și a pornit spre casă. Gândea că poate vreo căprioară sau un purceluș pierdut îi vor apărea în drum. Cum coborau, un trosnet puternic se auzi și
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple cerul de lumină lină topind în ea icoanele de sus
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373183_a_374512]
-
codru, Presărând din palma sa, brăduț nins din codru, Praf de stele în culori, brăduț nins din codru, Să te-mbraci de sărbători, brăduț nins din codru. Jos la poale or să vină, brăduț nins din codru, Doar ciobanii de la stână, brăduț nins din codru, Colindând a ta cetină, brăduț nins din codru, Culegând în pumni lumină, brăduț nins din codru. Să ducă la casa lor, brăduț nins din codru, Ramuri ninse-n stea, decor, brăduț nins din codru, Miros de
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
privi plecând. Nu se potrivea ceva! Ea era la Cluj, el rămăsese acasă. O apăsare cruntă pe piept îi tăie aerul și îi întunecă privirea. Peste durerea sufletului, se aruncă, sălbatică, durerea trupului. Lacrimile îi porniră șuvoaie, singure. Nopțile la stână, cerul e limpede, plin cu stele strălucitoare, care par să fie gata să-ți sară în poală. Stelele nu se sting niciodată! De-ar scăpa de durere! Unde au dispărut stelele? Când reuși în sfârșit să deschidă ochii, nu recunoscu
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
având la picioare covoare de flori. Poate că aici era locul ascunsului izvor din fericita noastră copilărie care a umplut cu preaplinul său însetata fântână a sufletelor noastre. Cu siguranță că aici, în Bercul copilăriei mele, pe Continit, la bătrânele stâne cele deodată cu timpul, în îndulcitele vii de pe Coasta Mare, ori acolo sus, pe Dâlmă, prin covorul adormitor de cimbrișor și colilii, am ascuns fiecare din noi câte o fărâmă din copilărie. Poate că tocmai de aceea acum, în toamna
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
după acest moment, a apreciat călduros relația de prietenie și colaborare cu deținătoarea pensiunii „Dor de Bucovina” și apoi a vorbit despre meșterul popular Vasile Alboi. Din cele reținute de mine, acest meșter popular locuiește la Vârfu’ Dealului și are stâna sus pe munte. Acolo, la stână, se îndeletnicește, printre altele, cu prelucrarea lemnului în sensul că din el confecționează o gamă largă de obiecte casnice de largă folosință, dar și obiecte de artă, mai mici ori mai mari, de la cana
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
relația de prietenie și colaborare cu deținătoarea pensiunii „Dor de Bucovina” și apoi a vorbit despre meșterul popular Vasile Alboi. Din cele reținute de mine, acest meșter popular locuiește la Vârfu’ Dealului și are stâna sus pe munte. Acolo, la stână, se îndeletnicește, printre altele, cu prelucrarea lemnului în sensul că din el confecționează o gamă largă de obiecte casnice de largă folosință, dar și obiecte de artă, mai mici ori mai mari, de la cana pentru apă ori pentru lapte sau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
dintr-o singură bucată din lemn de scoruș, limba pentru smântână, din același tip de lemn, vase pentru lapte de diferite categorii, butoiaș pentru băuturi alcoolice, linguri mici și mari, polonice de diferite dimensiuni, toate cu folosință în treburile specifice stânei, căni pentru băut lichide de orice fel, în majoritate din lemn de paltin. Vasile Alboi este cunoscut și recunoscut ca unul dintre cei mai buni meșteri în prelucrarea lemnului și confecționarea unei game largi de obiecte din acest material pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
folosită ca pretext, în bine și în rău, ca o mască a puterilor din acest „theatrum mundi”. Toate sistemele politice inclusiv cele militant ateiste, sau exclusivist umaniste, se folosesc de biserică precum lupul de blana oii pentru a ajunge la stână, până când prin disimulare și înșelăciune își ating scopurile. Fiind compusă din oameni, pe lângă rolul și vocația religioasă, biserica „ipso facto” își asumă și un rol social și politic. Însă ispita membrilor bisericii, a mădularelor lui Hristos, de a renunța la
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
în lemn. Duminicile, toamna ,sunt grele, rotunde, Frunzele galbene țipă-n stol de cocori, Ochiul vânăt al cerului se scurge-n unde , Peste apele tulburi trec valuri de nori. Duminicile, toamna ,au șerpi la picioare, Munții își latră singurătatea-n stână , Căpriori sar pe stânci sărace de soare, Cerul își piaptănă astrele cu-o mână. Duminicile, toamna ,miroase-a tămâie, Stele se aprind în altarele nopții, Sufletul în arbori mutilați și-n pârâie Scrie gustul de gutui amare al morții. Referință
DUMINICILE,TOAMNA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362176_a_363505]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Neîndoielnic. A lăsa o stână fără câini, duce la pieirea oilor. A turmei. Cam în această situație e România de 25 de ani. Au mai
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Neîndoielnic. A lăsa o stână fără câini, duce la pieirea oilor. A turmei. Cam în această situație e România de 25 de ani. Au mai pierit din oi, multe și-au luat câmpii, iar cele mai multe sunt costelive. Contrarevoluționarii, îmbrăcați în blănuri de miei, conduși de
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
pieirea oilor. A turmei. Cam în această situație e România de 25 de ani. Au mai pierit din oi, multe și-au luat câmpii, iar cele mai multe sunt costelive. Contrarevoluționarii, îmbrăcați în blănuri de miei, conduși de baciul-bolșevic, au preluat abil Stâna națională în seara zilei de 22 decembrie, după ora 17, prin ademenirea câinilor de serviciu. Apoi, au pus la cale sistemul de conducere de tip mafiot. La nivel național și local. Dacă până la cucerirea Dreptei, de către comandoul special al Sistemului
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]