3,368 matches
-
care comportă o interpretare ambivalentă, putând să însemne fie o susținere a tendințelor internaționale sovietice aflate în curs de elaborare, fie o anumită formă de presiune, fără un obiectiv bine delimitat, la adresa Kremlinului (Verona: 1990, 237). Oficial, trupele sovietice erau staționate în România pentru a asigura conexiunea cu cele aflate pe teritoriul Austriei. Odată tratatul de pace cu aceasta semnat în 1955 și trupele aflate pe teritoriul ei retrase, dispărea rațiunea menținerii unităților militare sovietice în România, fapt care, coroborat cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
teritoriul ei retrase, dispărea rațiunea menținerii unităților militare sovietice în România, fapt care, coroborat cu motivele expuse mai sus, în cadrul dialogului purtat între Bodnăraș și Hrușciov, a încurajat conducerea de la București să emită propunerea mai sus amintită. Numărul militarilor sovietici staționați în România se ridica undeva la 30 000 începând cu 1952 după semnarea tratatului de pace dintre București și Moscova în 1947 a scăzut progresiv până la această valoare și a rămas constant până la retragerea survenită în 1958. Unitățile militare sovietice
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se justifica prin rațiuni mai degrabă politice și geopolitice: intimidarea Iugoslaviei, respectiv "creșterea prezenței militare a Moscovei în zona Mării Negre" (Verona: 1990, 233-234). În aprilie 1957, RPR și Uniunea Sovietică semnau un acord "referitor la statutul juridic al trupelor sovietice staționate temporar pe teritoriul Republicii Populare România" în care era prevăzut că acestea "nu se mestecă în treburile interne" ale statului român, iar prezența lor "nu afectează în nici un fel suveranitatea Statului Român"; tratatul mai conținea de asemenea prevederi legate de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nimerit odată, nu În același transport cu rudele noastre. — În afară de părinți și dumneavoastră, mai aveați o soră sau un frate? — O soră. Și am ajuns În Moghilev - iar acolo te puneau Într-o coloană și te goneau mai departe, nu staționai În Moghilev. — Atachi a fost doar o stație de trecere? — Acolo ne-au debarasat de lucruri și ne-au trecut Nistrul cu bacul. Am ajuns În Moghilev Încolonați, și așa trebuia să mergem mai departe. Și, cu rucsacul, mama avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care, În condiții grele de transport, nu rezistau. Eu am ajuns la Atachi, de exemplu, și am văzut că unul dintre medicii din Câmpulung a Înnebunit... Deci sigur că, În aceste condiții, populația reacționează În funcție de tăria ei. Trenul staționa? A staționat la Atachi - eram ținuți pe niște linii, până se elibera traseul mai departe... Ușile se deschideau? Da, se deschideau. Oamenii puteau ieși, spre exemplu, pentru nevoile fiziologice? Se puteau duce sub escortă, puteau vărsa vasele... Erau vase luate de noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și ne Întoarcem. Așa că am mai stat acolo după eliberare aproape Încă o lună de zile. Apoi s-a pus la dispoziție un tren sau două și ne-am suit În tren. Dar trenul n-a venit direct, că a staționat În mai multe locuri, pentru că rușii au avut nevoie de locomotivă. Atunci au scos locomotiva și a trebuit să așteptăm să vină o altă locomotivă care să ducă trenul mai departe. Nu știu câte zile am mers așa spre casă... Și era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am despărțit. După ce ne-au dus la „Union” nu ne-am mai Întâlnit cu ele până În ziua când ne-au evacuat din Auschwitz - atunci m-am Întâlnit cu una dintre ele, pe drum. Au venit cu un alt grup, au staționat și noi am trecut pe lângă ele - și atunci ne-a făcut semn și am văzut-o În grupul ăla. Așa că noi ne-am despărțit, dar ne-am reîntâlnit după război. Am Început să vă spun că m-au pus să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
praghez, la Primăria din Pilsen, de fapt, ne-a dat legătura, o locomotivă și câteva vagoane pentru noi. Eram vreo 200. Și am venit acasă. Însă În Ungaria ne-a dispărut locomotiva: ne-au furat-o Într-o noapte. Am staționat undeva Într-o gară. Dimineața trenul stă, nu mai pleacă. Păi, nu are locomotivă (râde). Atunci am luat un marfar care m-a dus până la Budapesta și am rugat primăria din Budapesta și asociația aia care-i primea pe ăștia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Ceaușescu provoca U.R.S.S. și P.C.U.S. avea un sprijin în țările occidentale care-i dădeau fonduri; provocarea Rusiei nu impresionează pe nimeni și, dacă o faci, o faci pe propria-ți piele. În timpul primului război mondial, când rușii aliați au staționat în România, soldații lor ziceau în glumă serioasă: „dacă ne întindem mantalele pe țara voastră, o acoperim!” Politica tușitului în front s-a văzut în toată plenitudinea când Președintele, care se vede călare bine pe situație (fără să ia seamă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Iorga a dat fuga și l-a găsit pe Rakovski în plină activitate oratorică. Iorga era optimist: după părerea lui, românii îl considerau pe Rakovski drept un animal scăpat din cușcă 78. Dar Buzdugan adusese știri mai amenințătoare; unitățile rusești staționate în afara Iașului plănuiau arestarea familiei regale române. Trupele erau sub influența studentului anarhist Rashal și a prietenei acestuia. Rashal venise de la St. Petersburg, unde se făcuse remarcat prin aruncarea mai multor ofițeri de marină ruși în cazanele unei nave de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
amestece în afacerile interne ale României. Sovietul Soldaților (de la Socola) a dat un răspuns bombastic: Punctul 1: toate zvonurile privind o posibilă demonstrație de forță rusească sau orice altă demonstrație din ziua de 23 martie sînt false. Nici o trupă rusească staționată în zona Iași, Vaslui sau Socola nu va participa la astfel de demonstrații; Punctul 2: spre deosebire de Rusia țaristă, noua Rusie revoluționară nu intenționează să se amestece în afacerile interne ale nici unei alte țări; Punctul 3: Armata rusă, bazată pe disciplina
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acolo... Se organizase atuncea Târgșorul pentru elevi, Piteștiul pentru studenți, Aiudul pentru intelectuali, Gherla pentru țărani și muncitori... Și așa am ajuns la Aiud. Vă mai amintiți când ați ajuns la Aiud? Trecând de la Canal la Aiud a trebuit să staționăm în Jilava și la Văcărești... Văcăreștiul era încă închisoare atunci... A durat câteva zile... nu mai știu. Deci plecarea din Peninsula a fost cam pe la 7 septembrie... Între timp făcusem și o criză de apendicită, mă chinuia, țineam comprese. Scopul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
așa nu te acuză că ai vrut să evadezi, și nu are pretext să tragă. E, dar n-a vrut să mă pună în lanțuri... Și m-au dus sub escortă la gară, m-au urcat într-un vagon-dubă care staționa, într-o celulă din aia dublă, cât o din-aia de sentinelă... și-am plecat. Călătoria a durat vreo 2-3 zile, că m-a dus de acolo la Odorheiul Secuiesc, prin Sighișoara, și am ajuns la Oradea. Eu eram foarte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Atmosferă foarte umedă, semne de ploaie. Ora 10 capela episcopală. După-amiaza audiențe. Soare. Ora 4 Stöhr, care vine de la Sinaia. În Cișmigiu serbare în folosul incendiaților. Cer urât, umezeală de furtună. Seara din nou furtună și vânt. Nu plouă. Barometrul staționează. Luni, 5/17 aprilie Noaptea nu plouă. Soare, mai târziu înnorat. Înainte de amiază Anghelescu, scris. Basset, Crețeanu. Ora 4 Stöhr, cad câteva picături de ploaie, se oprește însă. Din toată țara cele mai triste vești despre semănături. Dacă nu va
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Salutări cu regina Sophia și cu cei doi fii ai ei, Carol și Eugen. Urcat îndată pe vas. Dejun en famille, doar Riedesel cu soția. Ora 2½ acostat în Giurgiu (Smârdan), întâmpinare. Despărțire de Sandro. Cu trenul special spre Sinaia. Staționat 5 minute în Cotroceni. Ora 7½ sosire, încă senin, aer frumos, se văd clar munții. Castelul iluminat electric. Ora 8 cinat en famille. Împreună până la ora 11, retras în castel. Duminică, 10 mai/28 aprilie Vreme frumoasă, munții se văd
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe Dunăre în apele naționale ale celeilalte părți. Acestea se supun controlului de frontieră și vamal. 2. Navele și mijloacele plutitoare, precum și anexele lor, înnoptează, de regulă, în apele naționale ale părții sub al carui pavilion navighează, iar cele care staționează la locul de lucru pot să înnopteze și în apele naționale ale celeilalte părți. 3. Bărcile înnoptează numai la malul statului căruia îi aparțin sau, pe puntea vaselor pe care le deservesc, iar bărcile de salvare ale fiecărei nave sau
PROTOCOL din 30 august 1974 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind trecerea frontierei de stat româno-bulgare în legătură cu realizarea Complexului hidrotehnic Turnu Magurele-Nicopol pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129416_a_130745]
-
în așa fel încît drumul să rămînă luminat pe o distanță de 25-30 metri. În caz de deranjamente la luminile autovehiculului, conducătorul este obligat a asigura funcționarea farului din partea stanga a acestuia. Articolul 130 Orice vehicul care la căderea nopții staționează pe un drum public, trebuie să fie semnalizat prin lumini albe în față și o lumină roșie în spate în partea stanga. Articolul 131 Orice vehicul cu tracțiune animală, care staționează la căderea nopții pe un drum public, trebuie să
DECIZIE nr. 295.940 din 16 august 1949 privind obligaţia tuturor cetăţenilor de a respecta dispoziţiunile decretului pentru circulaţia pe drumurile publice, normele stabilite prin deciziunile Ministerului Afacerilor Interne şi ordonanţele Directiunii Generale a Militiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129429_a_130758]
-
acestuia. Articolul 130 Orice vehicul care la căderea nopții staționează pe un drum public, trebuie să fie semnalizat prin lumini albe în față și o lumină roșie în spate în partea stanga. Articolul 131 Orice vehicul cu tracțiune animală, care staționează la căderea nopții pe un drum public, trebuie să fie semnalizat printr-un felinar aprins, așezat în partea stanga și vizibil din ambele sensuri. Capitolul 9 Table indicatoare Articolul 132 Conducătorii de vehicule, însoțitorii de animale și pietonii sînt obligați
DECIZIE nr. 295.940 din 16 august 1949 privind obligaţia tuturor cetăţenilor de a respecta dispoziţiunile decretului pentru circulaţia pe drumurile publice, normele stabilite prin deciziunile Ministerului Afacerilor Interne şi ordonanţele Directiunii Generale a Militiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129429_a_130758]
-
de familie înseamnă soțul/soția unui membru al forței sau al componenței civile ori copiii aflați în întreținerea acestuia/acesteia; 4. stat trimițător înseamnă partea contractanta la NATO-SOFA sau la acord, căreia îi aparține forță sau componentă civilă trimisă să staționeze ori să tranziteze teritoriul României; 5. autorități militare ale statului trimițător înseamnă acele autorități investite cu atribuții de comandă și de aplicare a legislației acestui stat cu privire la membrii forței sale sau ai componenței civile; 6. personal al statului trimițător înseamnă
LEGE nr. 61 din 24 aprilie 2000 pentru aplicarea Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forţelor lor, încheiat la Bruxelles la 19 iunie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128108_a_129437]
-
Controlul corpului navei și identificarea marinărilor la locul de muncă se fac de echipa de control și o patrulă formată din militari grăniceri în termen. În cazul navelor române de transport de marfuri, care din motive justificate sînt obligate să staționeze în radă portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea șefului punctului de control. În acest caz, controlul navelor se execută după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborîrea pe uscat. Dacă
DECRET nr. 400 din 1 noiembrie 1982 privind controlul pentru trecerea frontierei de stat române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128622_a_129951]
-
de către conducătorii unităților socialiste din incinta porturilor, cu acordul prealabil al organelor Ministerului de Interne și al comandanților unităților de grăniceri. ... Articolul 33 Accesul, în interes de serviciu, al personalului muncitor al unităților socialiste la bordul navelor sub pavilion străin staționate în porturi este permis pe baza unei legitimații, ordin de serviciu sau delegație, semnate de conducătorul unității socialiste la care este încadrat. Personalul muncitor care lucreaza permanent în porturi are acces la bordul navelor sub pavilion român și străin, în
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
diplomatic și consular, membrii cu statut diplomatic ai reprezentantelor comerciale, reprezentanții și funcționării organizațiilor internaționale aflați pe teritoriul Republicii Socialiste România, în limitele convențiilor privind aceste organizații la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerț staționate în porturi pe baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe. Personalul tehnic-administrativ și de serviciu din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentantelor comerciale are acces la bordul navelor de comerț staționate în porturi, pe baza autorizației eliberate la
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
au acces la bordul navelor de comerț staționate în porturi pe baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe. Personalul tehnic-administrativ și de serviciu din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentantelor comerciale are acces la bordul navelor de comerț staționate în porturi, pe baza autorizației eliberate la cerere, de la caz la caz, de către Ministerul Afacerilor Externe. Articolul 35 Specialiștii, tehnicienii și comercianții străini au acces la bordul navelor sub pavilionul statului propriu sau sub pavilionul altor state străine, staționate în
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
comerț staționate în porturi, pe baza autorizației eliberate la cerere, de la caz la caz, de către Ministerul Afacerilor Externe. Articolul 35 Specialiștii, tehnicienii și comercianții străini au acces la bordul navelor sub pavilionul statului propriu sau sub pavilionul altor state străine, staționate în porturi, pe baza aprobării date de organele centrale ale administrației de stat interesate. Personalul agențiilor de navigație aero și navale străine are acces la bordul navelor sub pavilion străin, altul decît cel al statului pentru care lucrează, staționate în
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
străine, staționate în porturi, pe baza aprobării date de organele centrale ale administrației de stat interesate. Personalul agențiilor de navigație aero și navale străine are acces la bordul navelor sub pavilion străin, altul decît cel al statului pentru care lucrează, staționate în porturi, pe baza aprobării date de șeful punctului de control pentru trecerea frontierei de stat. Personalul prevăzut în alineatul precedent are acces la bordul navelor sub pavilion român sau al statului pentru care lucrează, ce staționează în porturi, pe
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]