946 matches
-
8. Ipotești 18. Udești 9. Liteni 19. Verești 10. Mitocu Dragomirnei 20. Zvoriștea 6. JUDECĂTORIA VATRA DORNEI cu sediul în orașul Vatra Dornei ORAȘE 1. Vatra Dornei COMUNE 1. Broșteni 6. Iacobeni 2. Cîrlibaba 7. Panaci 3. Crucea 8. Poiana Stampei 4. Dorna-Arini 9. Șaru Dornei 5. Dorna Candrenilor JUDEȚUL TELEORMAN 1. JUDECĂTORIA ALEXANDRIA cu sediul în orașul Alexandria MUNICIPIU 1. Alexandria COMUNE 1. Bogdana 10. Mîrzănești 2. Brînceni 11. Nanov 3. Bujoreni 12. Orbeasca 4. Buzescu 13. Plosca 5. Călinești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]
-
8. Ipotești 18. Udești 9. Liteni 19. Verești 10. Mitocu Dragomirnei 20. Zvoriștea 6. JUDECĂTORIA VATRA DORNEI cu sediul în orașul Vatra Dornei ORAȘE 1. Vatra Dornei COMUNE 1. Broșteni 6. Iacobeni 2. Cîrlibaba 7. Panaci 3. Crucea 8. Poiana Stampei 4. Dorna-Arini 9. Șaru Dornei 5. Dorna Candrenilor JUDEȚUL TELEORMAN 1. JUDECĂTORIA ALEXANDRIA cu sediul în orașul Alexandria MUNICIPIU 1. Alexandria COMUNE 1. Băbița 10. Măgura 2. Bogdana 11. Mîrzănești 3. Brînceni 12. Nanov 4. Bujoreni 13. Orbeasca 5. Buzescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]
-
8. Ipotești 18. Udești 9. Liteni 19. Verești 10. Mitocu Dragomirnei 20. Zvoriștea 6. JUDECĂTORIA VATRA DORNEI cu sediul în orașul Vatra Dornei ORAȘE 1. Vatra Dornei COMUNE 1. Broșteni 6. Iacobeni 2. Cîrlibaba 7. Panaci 3. Crucea 8. Poiana Stampei 4. Dorna-Arini 9. Șaru Dornei 5. Dorna Candrenilor JUDEȚUL TELEORMAN 1. JUDECĂTORIA ALEXANDRIA cu sediul în orașul Alexandria MUNICIPIU 1. Alexandria COMUNE 1. Băbița 10. Măgura 2. Bogdana 11. Mîrzănești 3. Brînceni 12. Nanov 4. Bujoreni 13. Orbeasca 5. Buzescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235755_a_237084]
-
8. Ipotești 18. Udești 9. Liteni 19. Verești 10. Mitocu Dragomirnei 20. Zvoriștea 6. JUDECĂTORIA VATRA DORNEI cu sediul în orașul Vatra Dornei ORAȘE 1. Vatra Dornei COMUNE 1. Broșteni 6. Iacobeni 2. Cîrlibaba 7. Panaci 3. Crucea 8. Poiana Stampei 4. Dorna-Arini 9. Șaru Dornei 5. Dorna Candrenilor JUDEȚUL TELEORMAN 1. JUDECĂTORIA ALEXANDRIA cu sediul în orașul Alexandria MUNICIPIU 1. Alexandria COMUNE 1. Băbița 10. Măgura 2. Bogdana 11. Mîrzănești 3. Brînceni 12. Nanov 4. Bujoreni 13. Orbeasca 5. Buzescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]
-
8. Ipotești 18. Udești 9. Liteni 19. Verești 10. Mitocu Dragomirnei 20. Zvoriștea 6. JUDECĂTORIA VATRA DORNEI cu sediul în orașul Vatra Dornei ORAȘE 1. Vatra Dornei COMUNE 1. Broșteni 6. Iacobeni 2. Cîrlibaba 7. Panaci 3. Crucea 8. Poiana Stampei 4. Dorna-Arini 9. Șaru Dornei 5. Dorna Candrenilor JUDEȚUL TELEORMAN 1. JUDECĂTORIA ALEXANDRIA cu sediul în orașul Alexandria MUNICIPIU 1. Alexandria COMUNE 1. Băbița 10. Măgura 2. Bogdana 11. Mîrzănești 3. Brînceni 12. Nanov 4. Bujoreni 13. Orbeasca 5. Buzescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235752_a_237081]
-
8. Ipotești 18. Udești 9. Liteni 19. Verești 10. Mitocu Dragomirnei 20. Zvoriștea 6. JUDECĂTORIA VATRA DORNEI cu sediul în orașul Vatra Dornei ORAȘE 1. Vatra Dornei COMUNE 1. Broșteni 6. Iacobeni 2. Cîrlibaba 7. Panaci 3. Crucea 8. Poiana Stampei 4. Dorna-Arini 9. Șaru Dornei 5. Dorna Candrenilor JUDEȚUL TELEORMAN 1. JUDECĂTORIA ALEXANDRIA cu sediul în orașul Alexandria MUNICIPIU 1. Alexandria COMUNE 1. Băbița 10. Măgura 2. Bogdana 11. Mîrzănești 3. Brînceni 12. Nanov 4. Bujoreni 13. Orbeasca 5. Buzescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235754_a_237083]
-
de E. Lovinescu, tradusă și în limba engleză. Autorul se dovedește un povestitor plin de farmec, în nota arhaică a graiului din Pind, cu sonorități de veche cronică. Atât în poezie, cât și în proză, sunt înfățișate, ca în niște stampe, imagini arhetipale din viața cărăvănarilor și a păstorilor aromâni din vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate. E o evocare nostalgică, o întoarcere obsesivă spre o umanitate distinctă în amalgamul de etnii din Balcani. SCRIERI: De la noi, București, 1903
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
adecvat fabulosului. O improvizație satirică, Simbolism, din Caleidoscopul lui A. Mirea (I-II, 1908-1910), denotă o atitudine antisimbolistă; de amintit, totuși, traducerile din Paul Verlaine (în colaborare cu Dimitrie Anghel), care își pun amprenta asupra romanticului de cultură germană. Din stampe vechi respiră discret o melancolie cu substrat romantico-simbolist. Bănci solitare și flori ofilite (În parc), ziduri cenușii și ruine (Nürnberg), orașul în negură albastră (Clopotele din Nürnberg) sunt tot atâtea pretexte de analogii simboliste. Când exprimă sentimente tandre, poetul dispune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
a acestuia, unde exuberanța juvenilă e contrapunctată de melancolia trecerii și a amintirilor. F. evocă aici copilăria, figura caldă a mamei, satul, grâul și pâinea, toamnele și pădurea paradisului natal. Cele mai reușite sunt poemele scurte, stilizate, ca în această stampă: „Cineva colindă prin mine / Și prin rugul pădurii. Un cocor a țipat. / Mugurii au spart / Din adânc găoacea naturii. // Departe, pe gresia morii / Vremea își trece / Fierul securii” (Primăvară) sau, deopotrivă, cele infuzate autobiografic: evocarea unor întâlniri cu Nichita Stănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
larvelor de Odonate din punct de vedere taxonomic și ecologic și aprofundează unele aspecte din biologia broaștei Rana temporaria. Deja formată ca cercetător, Taisia Boișteanu se orientează spre studiul hidrobiologic al tinoavelor din zona Dornei. Începe cu tinoavele de la Poiana Stampei (Pilugani, Căsoiă și își alege apoi ca teză de doctorat tema Cercetări ecologice și faunistice asupra tinoavelor de la Căsoi și Pilugani (Poiana Stampei, Suceavaă. În 1975, în luna februarie își susține cu succes teza de doctorat, primind aprecierile unanime ale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Taisia Boișteanu se orientează spre studiul hidrobiologic al tinoavelor din zona Dornei. Începe cu tinoavele de la Poiana Stampei (Pilugani, Căsoiă și își alege apoi ca teză de doctorat tema Cercetări ecologice și faunistice asupra tinoavelor de la Căsoi și Pilugani (Poiana Stampei, Suceavaă. În 1975, în luna februarie își susține cu succes teza de doctorat, primind aprecierile unanime ale membrilor comisiei și ale specialiștilor care au făcut referate. În perioada 1-14 dec. 1975 a făcut o deplasare pentru documentare în Polonia, la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
apărea o dată la cincisprezece zile și care era portavocea oficială pentru Archicofradía del Inmaculado Corazón de María, Congresos Marianos și Obra de la Buena Prensa; aceasta cuprindea articole despre teologie și politică și era de o înaltă calitate grafică (desene, fotografii, stampe). Ieșeau în evidență și alte publicații susținute de congregații religioase, precum deja menționata Razón y Fe (1901) a iezuiților, La ciudad de Dios (1887) a augustinilor și revista dominicanilor La Ciencia Tomista (1910). Toate trei a continuat să fie publicate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Organizațiile catolice de presă au fost: Societatea pe acțiuni "Sfânta Unire" din Blaj și Societatea "Presa Bună" din Iași, care a avut în proiect dezvoltarea presei catolice după modelul unor societăți din Occident, cum erau: "Opera Nazionale per la Buona Stampa" (Italia), "Franc de la Presse"(Franța) sau societatea "Pius Verein" (din Austria). Totuși s-a încercat difuzare și promovarea publicațiilor catolice prin intermediul unor agenții independente precum Serviciul Presei (întreprindere americană care alimenta în 1935 aproximativ 170 de ziare și reviste cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ce vor fi repartizate. În aceste speze intră drumurile ce le veți întreprinde, transportul materialului și taxele pentru pavilion. Veți întreba cât mai urgent la Roma și anume la Rev. Monsg. Giuseppe Monti, Secretario Generale per l'Esposizione Mondiale della Stampa Cattolica, Citta del Vaticano care pavilion vi se pune la dispoziție, cât costă, cari sunt condițiunile de expediere, cum și ce, cu un cuvânt, partea finanțiară și comercială"860. Activitatea sa a fost susținută și de episcopi, care au trimis
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
De Propaganda Fide (APF), Roma, Prima Serie, Fond Moldavia, volumul 12 și 13. APF, Seconda Serie, Fond Stamperia, volumul 8. APF, Seconda Serie, Fond Collezione di istruzioni, circolarie, decretia a stampa, volumul 3. APF, La Nova Serie, 1893-1938, Secțiunea 48 (Stampa) și 109 (România). Arhiva Secretă a Vaticanului (ASV), Roma, Fond Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania, 1920-1933, busta 1-51. Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași (DJAN Iași), Fond Inspectoratul Industrial al Regiunii a III a Iași, dosar 377, dosar 378
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Rasegna Nazionale: conservatori e cattolici liberali italiani attraverso la loro rivista (1879-1915), Edizioni di storia e letteratura, Roma, 1968. Lostun, Mihai, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Teză de doctorat, p. 12. Malgeri, F., La stampa quotidiana periodica e l'editoria, în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981, pp. 273-275. Majo, A., La stampa cattolica in Italia. Storiabe documentazione, Piemme, Casale Monferato, 1992. Martina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, 2005, Teză de doctorat, p. 12. Malgeri, F., La stampa quotidiana periodica e l'editoria, în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981, pp. 273-275. Majo, A., La stampa cattolica in Italia. Storiabe documentazione, Piemme, Casale Monferato, 1992. Martina, Giacomo, Pio IX (1851-1866), Roma 1986, (Miscellanea Historiae Pontificiae, 51). Mateiu, I., Doctrina de stat a problemei minoritare, Editura Imprimeriile Independența, București, 1929. Moscovici, Serge, Epoca maselor. Tratat istoric asupra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Rosa, Luigi Sturzo: La Croce di Constantino, Roma, 1958, p. 174. 224 G. Licata, La Rasegna Nazionale: conservatori e cattolici liberali italiani attraverso la loro rivista (1879-1915), Edizioni di storia e letteratura, Roma, 1968, p. 307. 225 F. Malgeri, "La stampa quotidiana periodica e l" editoria", în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981, pp. 273-275. 226 A. Ferrandina, Censimento della stampa cattolica in Italia. Note statistiche, storiche, critiche, Tipografia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
critiche, Tipografia Cozzolino, Napoli, 1903, p. 143. 227 G. Licata, Giornalismo..., p. 65. 228 S. Tramonti, "La repressione del Modernismo", în E. Guerriero, A. Zambarbieri, La Chiesa e la societa industriale, Paoline Cinisello Balsamo, 1990, p. 271-291, A. Majo, La stampa cattolica in Italia. Storiabe documentazione, Piemme, Casale Monferato, 1992, p. 123. 229 G. Licata, Giornalismo..., p. 73. 230 Ibidem, p. 105. 231 Ibidem, pp. 94-100. 232 Pius XI, Enciclica Rerum omnium, 26.I.1923. 233 M. Casella, "L"Azione Cattolica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ono, cu istoria ei de dinainte de război, dar se încheie cu mânie și disperare. Ono formulează numai fraze cu subînțeles, specifice stilului subtil al lui Ishiguro. Amintirile par să se înșiruie firesc, fiecare episod e conturat în detaliu ca o stampă, dar înșiruirea are o logică ascunsă. Ono urmărește să-și justifice acțiunile, deși el știe foarte bine că nu are justificări fiindcă istoria l-a trădat. Suntem copleșiți de iritarea lui crescândă. Simțim că așteaptă să ne declarăm de partea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
contento, e d' avantaggio appresso innamorarvi: Cosi dolce e gustevole divento, quando mi trovo con persona in letto, da cui amata e gradita mi sento, che quel mio piacer vince ogni diletto...5. Gaspara Stampa (1523-1554) Inteligenta și sensibila Gaspara Stampa s-a născut într-o familie de negustori din Padova, tatăl, Bartolomeo, era originar din Milano. După moartea tatălui, Cecilia, mama și cu cei trei copii: Gaspara, Cassandra și Baldassar s-au mutat în Veneția. Toți au primit o educație
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prin stări profunde de depresie. Perioada a fost însă prolifică pe plan literar, prestigiul ei literar a crescut. Cu greu s-a refăcut după trăirea acestei decepții iar relațiile amoroase ulterioare nu au mai avut aceeași intensitate de trăire. Gaspara Stampa s-a remarcat tot mai mult ca interpretă de madrigaluri și mai cu seamă ca și compozitoare. Meritele scriitoricești i-au fost oficial apreciate, dovadă fiind intrarea, în 1553, în Academia Dubbiosi. Frumoasa, sensibila și talentata poetă Gaspara Stampa și-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că și-o dorea, la 34 de ani, pe Myriam, pentru toată viața, că ar fi vrut să se căsătorească cu ea. Henri a fost impresionat de gestul ei de a-i oferi, de ziua lui, cadou, un album de stampe japoneze. Pentru a-și scuti prietenul de suflet de suferințe și pentru a-și urma cu consecvență planul "de cocotă", Myriam a început să bată în retragere, să rărească întâlnirile cu el. Henri a fost invitat la Londra să-și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Pind/ Și Pirus taciturnul, întunecat suind/ Fruntariile Romei ... Priam-bătrânul soare;/ Ei sunt statornicia, albastrele-mi ponoare” (Meteorii). O arheologie blândă, cu aer de fast și demnitate istorică transpare în aceste versuri corecte, cu trimiteri la peisagistica pillatiană sau la stampele solemne ale lui V. Voiculescu. Respiră din ele un vitalism profund, de tip dionisiac, în care figurile Turiei natale vin să îmbogățească panteonul clasic al Daciei romane sau al Transilvaniei în care poetul s-a reîmpământenit. El se rebotează orfic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Prin seara ca un giulgiu de fecioară,/ Tărâm străin, fosforescente ploi/ Când amăgirea-ncepe să ne doară” (Seară depărtată). E un lirism concentrat, interiorizat, susținut de tehnica sugestiei și a metaforei revelatoare. Un aer de basm hieratic, cu imagini de stampă și „vedenii” ale unui trecut neguros, dar eroic se filtrează în versuri cadențate cu duh balcanic: „Cu-a V-a Macedonica veneam/ Să-ți stăpânesc pământul și pe tine;/ Sfios barbarul de același neam/ Din miază-zi, nemuritor în sine,/ E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]