3,585 matches
-
a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu artera coronară distal de stenoză sau ocluzie. Grefa trebuie corect orientată în raport cu valva pentru a nu Ram interventricular anterior Ramuri ventriculare afecta fluxul arterial. Artera toracică internă este disecată și extrasă din poziția parasternală, după care se practică transecțiunea la nivelul spațiului 6 intercostal și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale asociată cu stenoza mitrală, prolapsul de valvă mitrală, cardiotireoza. Sexul feminin se caracterizează printr-o incidență crescută a colagenozelor, mai ales a lupusului eritematos sistemic, a poliartritei reumatoide, cu determinism cardiac. Sarcina se poate asocia cu HTA și eclampsie. Perioada menopauzală se caracterizează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiopatia ischemică, cardita reumatismală, cardiomiopatia dilatativă și restrictivă, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, etc. * Antecedentele personale Fiziologice: în perioada de activitate reproductivăa femeii prezența ciclurilor menstruale poate decompensa unele cardiopatii, iar sarcina poate avea efecte agravante, așa după cum este cazul stenozei mitrale sau HTA. Datorită concentrației crescute de hormoni estrogeni femeile sunt protejate de instalarea cardiopatiei ischemice, mai ales în cazurile în care nu prezintă diabet zaharat, nu folosesc anticoncepționale sau nu fumează. Ulterior, odată cu dispariția protecției estrogenice, numărul femeilor afectate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și circulației. Sincopa reprezintă pierderea bruscă, totală a cunoștinței, cu absența pulsului, tensiunii arteriale, bradicardie ce poate ajunge până la oprirea cordului, respirației, însoțită de dispariția tonusului muscular. Cauzele de apariție a lipotimiei/sincopei sunt: vasomotorii - la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Sincopa reprezintă pierderea bruscă, totală a cunoștinței, cu absența pulsului, tensiunii arteriale, bradicardie ce poate ajunge până la oprirea cordului, respirației, însoțită de dispariția tonusului muscular. Cauzele de apariție a lipotimiei/sincopei sunt: vasomotorii - la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dispoziție abdominală se ridică suspiciunea de ateroscleroză coronariană; în cazul unui pacient cianotic, edemațiat se ridică suspiciunea de insuficiență cardiacă cronică; în cazul unui pacient cu pomeții roșii ce contrastează cu paliditatea restului tegumentului (frumusețe mitrală) se ridică suspiciunea de stenoză mitrală; în cazul unui pacient anxios, cu dureri exacerbate se ridică suspiciunea de infarct de miocard sau embolie pulmonară; în cazul unui pacient cu jumătatea superioară a corpului normal reprezentată și cu membrele inferioare foarte subțiri, ce contrastează, se ridică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
reprezentată și cu membrele inferioare foarte subțiri, ce contrastează, se ridică suspiciunea de coarcație de aortă. Atitudinea adoptată de pacient în timpul examinării vine de asemenea în ajutorul medicului în stabilirea diagnosticului. ortopneea (poziția în picioare) este adoptată de pacientul cu stenoză mitrală severă, insuficiență ventriculară stângă; poziția genu pectorală apare în pericardita exudativă; poziția ghemuit apare în cardiopatiile congenitale cianogene precum tetralogia și pentalogia lui Fallot; poziția spectatorului în vitrină este caracteristică anginei pectorale; decubitul dorsal este adoptat de pacienții cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la bolnavii cu infarct acut de miocard. Faciesul bolnavului este influențat de boala cardiacă, după cum urmează: faciesul cu pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în hemocromatoză; faciesul speriat, ce exprimă durere de intensitate crescută, apare în infarctul de miocard; "frumusețea mitrală", paloarea tegumentului feței ce contrastează cu cianoză buzelor, pomeților, bărbiei și vârfului nasului apare la pacienții cu stenoză
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în hemocromatoză; faciesul speriat, ce exprimă durere de intensitate crescută, apare în infarctul de miocard; "frumusețea mitrală", paloarea tegumentului feței ce contrastează cu cianoză buzelor, pomeților, bărbiei și vârfului nasului apare la pacienții cu stenoză mitrală; faciesul cianotic, edemațiat este evident la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică; facies cianotic este observat la pacienții cu malformații congenitale cardiace; facies palid este evident la pacienții cu hipotensiune arterială, șoc cardiogen, insuficiență aortică; facies pletoric, cu numeroase telangiectazii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
apexian în spațiul V i.c. pe linia medioclaviculară dreaptă. Odată stabilită poziția șocului apexian se trece la palparea ariilor mai sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pe linia medioclaviculară dreaptă. Odată stabilită poziția șocului apexian se trece la palparea ariilor mai sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
antibiotic se alege conform sensibilității germenului izolat și se administrează intravenos, timp de 4-6 săptămâni. (2) Tratamentul patogenic are în vedere combaterea aritmiilor și a decompensării hemodinamice. Anticoagulantele, deși controversate, sunt indicate în: accidentele embolice ale membrelor, fibrilația atrială asociată stenozei mitrale, insuficiența coronariană severă, embolia pulmonară, coagularea intravasculară diseminată. Antiagregantele de tipul aspirinei scad riscul emboliilor, dar trebuie să fie administrate selectiv, cu grijă. (3) Tratamentul chirurgical este indicat de urgență în cazul endocarditei fungice, bacteriemiei persistente, indisponibilității unor antibiotice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și se produce o hidrocefalie internă obstructivă; - tulburări ale trecerii LCS-ului în sistemul de drenaj venos (rezorbție). Hipertensiunea intracraniană în hidrocefalia internă obstructivă Hipertensiunea intracraniană este determinată de tulburările circulației LCR-ului. Blocajul circulației LCR-ului se realizează prin: - stenoză de apeduct Sylvius - malformativă, tumorală, prin hemoragie intraventriculară sau stenoză secundară inflamatorie; - procesele expansive intraventriculare de ventricul III, ventricul IV care blochează circulația LCR-ului; - blocarea extrinsecă a sistemului ventricular prin leziuni paraventriculare; - obstrucția comunicărilor cu cisternele subarahnoidiene - foramen Magendie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
LCS-ului în sistemul de drenaj venos (rezorbție). Hipertensiunea intracraniană în hidrocefalia internă obstructivă Hipertensiunea intracraniană este determinată de tulburările circulației LCR-ului. Blocajul circulației LCR-ului se realizează prin: - stenoză de apeduct Sylvius - malformativă, tumorală, prin hemoragie intraventriculară sau stenoză secundară inflamatorie; - procesele expansive intraventriculare de ventricul III, ventricul IV care blochează circulația LCR-ului; - blocarea extrinsecă a sistemului ventricular prin leziuni paraventriculare; - obstrucția comunicărilor cu cisternele subarahnoidiene - foramen Magendie, foramene Luschka. Simptomele hidrocefaliei variază după vârsta apariției bolii, modalitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau acută. Stroke-ul ischemic reprezintă 85% din bolile cerebro-vasculare. Leziunile cerebrale ischemice întinse se însoțesc de edem cerebral cu herniere cerebrală și de creșterea presiunii intracraniene. Infarctul ischemic cerebral extins cu fenomene de hipertensiune intracraniană este determinat de ocluzia sau stenoza unei artere magistrale cerebrale: artera carotidă internă sau un ram terminal care irigă un teritoriu întins, cum este artera cerebrală mijlocie. Infarctul ischemic extins al arterei sylviene apare la aproximativ 10% din pacienții cu insuficiență circulatorie cerebrală acută și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
endogene sau exogene) etc. - hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior cu scăderea drenajului venos si blocarea absorbției de LCR sau în edemul cerebral ischemic secundar din stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari, - hipertensiunea intracraniană prin tulburarea dinamicii LCR-ului, - hipertensiunea intracraniană idiopatică mai ales pentru blocarea evoluției unor complicații în raport cu unele posibile mecanisme patogenice. 3. tratamentul simptomatic: - toate cazurile de hipertensiune intracraniană la care se aplică terapia etiologică și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
destul de rapid, la valori normale ale tensiunii arteriale. IV. În hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior etc. se pot folosi substanțe antitrombotice și anticoagulante. V. În stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari se pot folosi substanțe cu acțiune fibrinolitică: tromboliza intravenoasă, enzime ce degradează fibrinogenul etc. Ocluzia trombotică de arteră sylviană poate beneficia de o anastomoză extra-intracraniană cu artera temporală superficială. Endarterectomia carotidiană și angioplastia, cu îndepărtarea mecanică a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
complexe vasculare și tumorale. Experiența chirurgicală a colectivului medical al clinicii este pusă cu aceeași dedicație și În slujba patologiei degenerative a coloanei vertebrale: hernia de disc la toate nivelele, Incepand cu tratamentul microchirurgical al herniei de disc cervicale, spondilolistezisul, stenoza canalului vertebral, sindromul de “măduva ancorată” ș.a. Remarcam aici cazurile clinice particulare, de dificultate diagnostica și de strategie chirurgicală sporită (d.ex. aspecte degenerative complexe În achondroplazie). Alte patologii. Neincluse În capitolele de mai sus se află intervențiile pentru o gamă
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
ex. durerea) poate orienta asupra organului implicat. Inspecția abdomenului va urmări: - forma abdomenului: evazat pe flancuri - ciroza hepatică cu ascită în cantitate mare; bombare regională - hepatomegalie, hidrops vezicular, splenomegalie gigantă, patologie tumorală etc; excavare în stări de denutriție excesivă prin stenoză esofagiană, pilorică avansate, neoplasme terminale - aspectul tegumentelor: icterice, circulație colaterală pe flancuri, hernie ombilicală în ciroză, echimoze pe flancuri în pancreatita acută - mișcările respiratorii diminuate sau absente în ascită, meteorism, abdomen acut - mișcările peristaltice în stenoza pilorică, obstacol intestinal. Palparea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de denutriție excesivă prin stenoză esofagiană, pilorică avansate, neoplasme terminale - aspectul tegumentelor: icterice, circulație colaterală pe flancuri, hernie ombilicală în ciroză, echimoze pe flancuri în pancreatita acută - mișcările respiratorii diminuate sau absente în ascită, meteorism, abdomen acut - mișcările peristaltice în stenoza pilorică, obstacol intestinal. Palparea abdomenului este metoda cea mai importantă de examen clinic. Se face monomanual sau bimanual, cu pacientul în decubit dorsal cu membrele inferioare în flexie pentru relaxarea mușchilor peretelui abdominal. Palparea este superficială și profundă, trebuie efectuată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ex. manevra Murphy - palpare profundă în punctul colecistic concomitent cu inspirul profund - obiectivarea ascitei: semnul valului, palpare prin balotare (semnul cubului de gheață într-un butoi cu apă)provocarea clapotajului pe nemâncate și a mișcărilor peristaltice ("mișcări de reptație") în stenoza pilorică. Percuția abdomenului stabilește dimensiunea organelor abdominale, prezența de lichid sau aer, prezența de formațiuni tumorale. Se face în raze de soare (din centru spre periferie, radiar) sau în cruce. Ascultația abdomenului cu stetoscopul decelează în mod normal zgomotele hidroaerice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
buzele: modificări de culoare (palide în anemii prin hemoragii digestive, carminate (zmeurii) în ciroza hepatică), prezența ragadelor (zăbăluța) la comisuri în anemia cronică prin sângerări mici, repetate, pigmentări anormale (polipoza intestinală congenitală) - mirosul gurii poate fi neplăcut în cancerul gastric, stenoza pilorică, diverticuli esofagieni, caracteristic fecaloid în fistule gastro-colice sau de ficat crud în insuficiența hepatică severă - limba: prăjită, uscată în stenoza pilorică, sindrom diareic acut, carminată în ciroza hepatică, palidă în anemiile prin pierderi sanguine digestive, scrotală (brăzdată de șanțuri
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
anemia cronică prin sângerări mici, repetate, pigmentări anormale (polipoza intestinală congenitală) - mirosul gurii poate fi neplăcut în cancerul gastric, stenoza pilorică, diverticuli esofagieni, caracteristic fecaloid în fistule gastro-colice sau de ficat crud în insuficiența hepatică severă - limba: prăjită, uscată în stenoza pilorică, sindrom diareic acut, carminată în ciroza hepatică, palidă în anemiile prin pierderi sanguine digestive, scrotală (brăzdată de șanțuri) în achilia gastrică congenitală, cu ulcerații/escare în ingestiile de substanțe corozive care pot provoca și stenoze esofagiene mucoasa cavității bucale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
limba: prăjită, uscată în stenoza pilorică, sindrom diareic acut, carminată în ciroza hepatică, palidă în anemiile prin pierderi sanguine digestive, scrotală (brăzdată de șanțuri) în achilia gastrică congenitală, cu ulcerații/escare în ingestiile de substanțe corozive care pot provoca și stenoze esofagiene mucoasa cavității bucale: telangiectazii (dilatații ale vaselor mici) în boala Rendu-Osler, palidă în anemii secundare afecțiunilor digestive. Esofagul Anamneza este orientată spre descoperirea sindromului esofagian, adică asocierea de simptome sugestive: disfagie + pirozis + regurgitație. Disfagia este senzația de deglutiție dificilă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
adică asocierea de simptome sugestive: disfagie + pirozis + regurgitație. Disfagia este senzația de deglutiție dificilă care apare în primele 10 secunde după ingestie. Poate fi intermitentă (spasmul cardiei, diverticuli esofagieni), permanentă, progresivă inițial pentru solide, ulterior pentru lichide în cancerul esofagian, stenoze esofagiene. După modul de debut poate fi acută (spasm esofagian, esofagite) sau cronică (neoplasm esofagian). Disfagia paradoxală este dificultatea de înghițire pentru lichide, absentă pentru solide (în acalazia cardiei - dilatarea esofagului prin tulburare de motilitate). Disfagia trebuie diferențiată de globus
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]