2,893 matches
-
mărime sau de calitate în jurul acestui castel de ape, format de Carpații României. Pe numai câteva zeci de kilometri, de jur-împrejur, se coboară de pe golurile alpine ale regiunii montane, cu precipitații depășind 1000 mm anual și cu soluri scheletice, până la stepa uscată cu cernoziomuri, după ce s-a trecut prin pădurile de conifere la cele de fag și de stejar. Acest Spațiu Carpato-Dunăreano-Pontic apare ca un uriaș organism rotund, de o mare varietate de bogăție, într-o alcătuire unică. Își are oare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cursul de apă al Ialomiței era sursa de apă pentru traversarea Bărăganului către Orașul de Floci și Vadul Oii, sau peste Balta Borcii, pe drumul roman dintre Burdușani și Capidava, pe calea transhumanței în Dobrogea, sau mult mai departe, prin stepa nord-pontică către Volga și Caucaz. Buzăul important afluent al Siretului este semnalat în literatura antică sub formele Musaios, Museos, iar I. I. Russu îl raportează la indoeuropeanul meu = mlăștinos. Siretul apare mai întîi la Herodot ca Tiarantos (Istorii, IV.48
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau partial mișcatoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
S-ar zice ca Adjudul e un oraș mai curat, dar cantitățile de praf depășesc uneori pragul de 5 mg/litrul de aer, probabil și pentru că orașul nu are o perdea de păduri, care să-l ferească de vânturile de stepă. La Bacău, solul e grav poluat Pe strada Nicolae Balcescu sau pe Bulevardul Unirii din Bacău, adică în centrul orașului, solul e poluat ca pe o platformă industrială! Determinările arată 138 mg de zinc pe kilogramul de sol (când maximul
Moldova şi poluarea. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cruţ Bianca, Humelnicu Cezar Daniel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1214]
-
asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă. Terenurile afânate din regiunile de stepă, în perioadele lipsite de precipitații, pierd partea aeriană a vegetației și rămân expuse acțiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue de durată ridică de pe sol o parte din particulele ce formează scheletul mineral și le transformă în suspensii subaeriene, care
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
marginile canoanelor adoptate, priveliști care încântă prin stilizarea delicată, prin grație, prin conturul ferm al desenului. Piese de rezistență sunt unele dintre cele cuprinse în grupajul Centaurii, alături de care pot fi așezate ierarhic Barbarul și Krum cuceritorul, ce anunță Cântecele stepei din Eternități... Alcătuit sub impulsul Centaurului lui Maurice de Guérin, pe care îl va și traduce, dar cu punctul de plecare într-un vis, ciclul Centaurii comunică sentimentul straniei damnațiuni de a fi „zeu și ființă deodată” cu o energie
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Pe armăsar în spume oprit, ca un erete/ Privirea o rotește flămândă pe câmpii./ Oștirile-i în urmă se-nalță mii și mii,/ Desfășurând spre zare un mișcător perete!”. Motivul „barbariei” va fi reluat într-un cadru larg în Cântecele stepei, cărora Tudor Vianu le găsește afinități cu Anabasis, poemul lui Saint-John Perse, tradus de asemenea de poet. În întregul lui, Eternități..., de o factură nu mai puțin livrescă decât prima culegere, se diferențiază printr-o degajare de balastul erudiției, printr-
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Maidanul cu dragoste de George Mihail Zamfirescu („această dantescă a mahalalei bucureștene consemnată într-un roman de necruțătoare și pătimașă forță”), Locul unde nu s-a întâmplat nimic („Trebuia un Mihail Sadoveanu, [...] variat scriitor, care să cuteze să pătrundă în stepa aceasta a banalului și să reușească, prin minuțioase și răbdătoare introspecțiuni, să dea lumii personaje literare viabile”) sau Adela, scrierea lui G. Ibrăileanu. În schimb, Cartea nunții de G. Călinescu este doar „un roman de revizuire, de critică, de rafinare
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
1971; Amintiri din viața literară, București, 1974; Treceri și petreceri, București, 1980; Mărturii privitoare la evreii din Țările Românești, București, f.a.; Am scris numai pentru promovarea omeniei. Amintiri și evocări, îngr. Florentin Popescu, București, 2003. Traduceri: P. Pavlenko, Soarele de stepă, București, 1950 (în colaborare cu V. Cordun); M. Nikitin, Însemnări din Kuzbas, București, 1954 (în colaborare cu N. Stoian); Konstantin Fedin, Frații, București, 1955 (în colaborare cu N. Moroșanu); A. Golovko, Mama, București, 1955 (în colaborare cu V. Sapunea); Eduard
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
la lume, la patrie din nou,/ să-i fie dreaptă calea, aicea și afară,/ să ne gândim la țară, acum de Anul Nou”. Cadența stihurilor din piese ca Mere și rouă, Veac de tăcere o amintește pe cea din macedonskienele Stepa și Prietenie apusă. Totuși, e de precizat că autorul nu urmează poezia veacului al XIX-lea și în materie de lexic. Vocabularul său, minus regionalismele izolate și unele cuvinte create, se găsește întru totul în Dicționarul limbii române contemporane. În
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
pare să fie infirmată empiric. „Ceata”, de exemplu- o formă arhaică de organizare socială, fundată pe un număr restrâns de familii -, apare, la un nivel scăzut de tehnologie, în medii naturale foarte diferite: atât în jungla africană, cât și în stepele americane. Cauza culturilor nu trebuie însă căutată în aceste medii concrete - junglă, stepă etc. -, ci într-o structură mai generală a lor: cantitatea de hrană pe care o pot oferi la un nivel rudimentar de tehnologie (cules și vânătoare). Mediile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
socială, fundată pe un număr restrâns de familii -, apare, la un nivel scăzut de tehnologie, în medii naturale foarte diferite: atât în jungla africană, cât și în stepele americane. Cauza culturilor nu trebuie însă căutată în aceste medii concrete - junglă, stepă etc. -, ci într-o structură mai generală a lor: cantitatea de hrană pe care o pot oferi la un nivel rudimentar de tehnologie (cules și vânătoare). Mediile geografice în care s-au constituit cete, oricât de diferite ar fi ele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
face parte din familia poeților basarabeni profund marcați de versul nostalgic al lui Serghei Esenin, din care preia motive, imagini și tonalități, afinitate explicabilă în primul rând prin aceeași obsesie a meleagurilor natale. Lirica lui evocă elegiac priveliștile Bugeacului cu stepa și orășelul de provincie, cu succesiunea anotimpurilor. Viziunea, imaginile și stările sufletești se sincronizează în linii mari cu cele ale poeziei basarabene din anii ’30 ai secolului trecut: dezrădăcinarea, singurătatea, neîmplinirile, setea de ducă, deznădejdea, alături de iubirea pentru părinți și
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
din anii ’30 ai secolului trecut: dezrădăcinarea, singurătatea, neîmplinirile, setea de ducă, deznădejdea, alături de iubirea pentru părinți și ținutul natal, de încrederea în destinul neamului, de așteptarea unor noi orizonturi. Cultivând unele metafore și simboluri cu totul particulare, N. fixează stepa, salcâmii, ploile și vânturile toamnei, cocorii, păsările cerului drept componente esențiale ale universului său liric. Poetul este, așa cum se autodefinește, un „fiu al stepei”, în sufletul căruia sălășluiește „dorul cocorului” și care e atras mereu de „pânze de catarg”, chiar dacă
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
neamului, de așteptarea unor noi orizonturi. Cultivând unele metafore și simboluri cu totul particulare, N. fixează stepa, salcâmii, ploile și vânturile toamnei, cocorii, păsările cerului drept componente esențiale ale universului său liric. Poetul este, așa cum se autodefinește, un „fiu al stepei”, în sufletul căruia sălășluiește „dorul cocorului” și care e atras mereu de „pânze de catarg”, chiar dacă uneori se identifică lăuntric cu „vulturii răniți”, cu niște „ghitare sfărâmate”, cu „copaci pustii”. Spre a ține piept „ceții” și „ruginii”, cheamă „răsăritul” soarelui
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
unui lexic nu foarte bogat, precum și unei anume dexterități în versificație li se datorează câteva reușite. Procedeul verbalizării elementului de percepție vizuală va fi ameliorat în cea de-a doua plachetă, Evadări, care include mai multe pasteluri, inspirate îndeosebi de „stepa” dunăreană. Mai înzestrat ca pictor, N. n-a putut fi cu adevărat poet. SCRIERI: Destrămare, București, 1926; Evadări, București, 1927. Repere bibliografice: Ion Pas, „Destrămare”, LUT, 1926, 1282; Alexandru Bilciurescu, „Destrămare”, CL, 1926, 4; Perpessicius, Opere, XII, 277-278; Constantin Șăineanu
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
spre cultura populară romanică, fiind interesat îndeosebi de felul cum oamenii simpli își reprezintă contactul dintre uman și divinitate. Cunoscător erudit al teologiei aulice, K. are o receptivitate acută față de cei lăsați de obicei în umbră: românii pierduți pe întinsurile stepelor asiatice, sicilienii, provensalii sau sud-americanii vorbitori de limbi romanice, locuitorii din Sardinia, Catalania sau din ținuturile retoromane, aromânii din Pind și Epir, din nou românii porniți în pribegie din Bucovina și Basarabia. Selectând din culegeri anterioare, folosind culegeri inedite sau
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
în colaborare cu Efim Junghietu); Ghicitori, introd. edit., Chișinău, 1980; Folclor din Bugeac, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983; Folclor din Nordul Moldovei, Chișinău, 1983; Căutătorii de perle folclorice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu Efim Junghietu); Folclor din Stepa Bălților, Chișinău, 1984; Beția strică omenia, Chișinău, 1987 (în colaborare cu Victor Cirimpei și Efim Junghietu); Pom înaurit, pref. edit., Chișinău, 1989; De urat v-am mai ura, Chișinău, 1991 (în colaborare cu Nicolae Băieșu); Vasile Lupu în folclor și
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
au înfățișat, cu ștreangul la gît, înaintea regelui străin î1347). Rodin a imortalizat fapta lor într-o sculptură celebră. Aluzie la vestitul hatman al cazacilor î1644-1709), care înainte de a deveni hatman, a fost legat de un cal sălbatic, născut în stepele Ucrainei. Calul l-a dus în Ucraina, unde Mazeppa a devenit hatman. Se va vedea că enormul cap al cașalotului conține foarte puțină substanță; deși aparent e partea cea mai masivă, capul este, de departe, partea lui cea mai ușoară
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un volum de Cântece din Basarabia, căruia îi urmează un al doilea, apărut la Craiova, în 1928, ambele cuprinzând un bogat material folcloric cules în vremea adolescenței. Mare parte din lirica semnată în periodice va forma substanța volumelor Miresme din stepă (1922), Țara mea (1928), Păstori de timpuri (1937, distins în 1940 cu un premiu academic) și Metanii de luceferi (1942; Premiul Societății Scriitorilor Români). B. cultivă o poezie tradițională, cu imagini ale ținutului natal, surprins într-o ambianță specifică, plină
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
reprezentanții ei de marcă, precum și o serie de tălmăciri din romanticii, realiștii și modernii ruși (A. S. Pușkin, M. Lermontov, C. Balmont, Maxim Gorki, I. Bunin, Al. Blok ș.a.), fiind și primul traducător al lui Esenin la noi. SCRIERI: Miresme din stepă, București, 1922; Țara mea, Craiova, 1928; Păstori de timpuri, București, 1937; Metanii de luceferi, București, 1942. Culegeri: Cântece din Basarabia, vol. I, Chișinău, 1921, vol. II, Craiova, 1928. Traduceri: M. Coțiubinschi, Pe cuptior. Povestea unei dragoste (Din viața basarabeană), Chișinău
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
treptat, adolescentul îi va recunoaște pe cei care nu existau mai înainte decât în legendele vagi ale copilăriei lui. Povestea avea să ia sfârșit într-o seară de vară, după apusul soarelui, în aerul cald încă și fluid, de deasupra stepei. Lumina asta e cea pe care o aveam în fața ochilor, când vorbeam încetișor, repetând pentru tine cuvintele Sașei. III Calul întoarse ușor capul, ochiul lui vânăt reflectă strălucirea amurgului, cerul limpede și rece. Nikolai îi trecu mâna pe sub coamă, bătu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Roșu. Să nu dea peste bande înarmate, a căror culoare varia în funcție de jafuri... Iar pădurea, primăvara, cu frunzele ei abia ivite, proteja insuficient. Călărea deja de o săptămână, urcând mai întâi de-a lungul Donului, apoi cotind-o spre răsărit. Stepa, până atunci monotonă și plană, era acum întreruptă de păduri și vâlcele. Satele se făceau mai numeroase. În primele zile, mergea orientându-se după cursul fluviului, apoi după soare. Pretutindeni era același pământ rusesc nesfârșit. Dar, cu cât satul lui
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la clipa aceea pierdută în noapte. Am crezut că era o simplă pauză între două cuvinte, între două fraze, și că trecutul avea să se trezească iarăși în vocea ei. Dar treptat, tăcerea ei ajunse să se confunde cu imensitatea stepei care ne înconjura, cu tăcerea cerului care avea luminozitatea densă a primelor minute de după asfințitul soarelui. Stătea așezată în mijlocul unduirii nesfârșite a ierburilor și privea în zare, cu capul ușor ridicat, cu ochii pe jumătate închiși. Și când am ghicit
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
acest pământ de niște oameni care mă iubeau. Privind-o pe femeia cu păr alb, care stătea la câțiva metri de mine, înțelegeam tot mai bine că adevăratul sfârșit al povestirii ei era tăcerea, valul de lumină care plutea pe deasupra stepei, și noi doi, uniți prin viața și moartea ființelor care trăiau doar înlăuntrul nostru. În vorbele ei, iar de acum înainte și în memoria mea. Tăcea, însă acum îmi imaginam umbra ei în fundul casei ascunse într-o vale îngustă din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]