1,037 matches
-
și a 10-a costale, se articulează cu sternul prin intermediul unui cartilaj costal comun cel al coastei a 7-a; aceste coaste sunt considerate coaste false propriu-zise; - coastele a 11-a și a 12-a pereche rămân independente, neajunaând până la stern sunt considerate coaste flotante. Din punct de vedere morfoloaic arcurile costale prezintă două porțiuni: a) una posterioară, osoasă ce formează coasta propriu-zisă, coasta vertebrală; b) una anterioară, cartilaainoasă ce alcătuiește cartilajul costal sau coasta sternebrală. Coastele propriu-zise (os costale) sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vertebral 2. Gâtul coastei 3. Fa]a articulara a tuberculului costal 4. Suprafa]ă costală transversală 5. Apofiză spinoasă 6. Apofiză transversă 7. Fa]a superioară a corpului coastei 8. Șan] pulmonar 9. Capul coastei 10. Cartilajul costal 11. Corpul sternului 12. Incizura costală Fa]a externă este convexă și prezintă unahiurile coastei, deja descrise. Fa]a internă este concavă și vine în raport cu oraanele din interiorul cutiei toracice. Marginea superioară este ascu]ită și la acest nivel se inseră mușchii intercostali
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ÎN GENERAL Toracele osos reprezintă o cutie osoasă de protecție pentru aparatului respirator, circulator și care asiaură în același timp mobilitatea necesară funcționării acestor aparate. Scheletul osos al toracelui este reprezentat de 12 vertebre toracale cu 12 arcuri costo-condrale și stern. în medie toracele prezintă următoarele diametre: -12 cm antero-posterior; - :27 cm postero-vertebral; Suprafața externă este relativ convexă și poate fi descrisă ca având următoarele reaiuni: -o față anterioară (Fiaura 23): limitată în sus de furculița sternală, în jos de apendicele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ca având următoarele reaiuni: -o față anterioară (Fiaura 23): limitată în sus de furculița sternală, în jos de apendicele xifoid și lateral de o linie oblică de sus în jos și în afară urmând unahiurile anterioare ale coastelor; reaiunea cuprinde: sternul, articulațiile antero- condrale, cartilaaiile și spațiile intercostale, articulațiile condrocostale și extremitatea anterioară a coastelor și spațiilor intercostale; - o față dorsală, posterioară (Fiaura 24): cuprinde vertebrele 1-12 toracale, lateral o linie oblică în jos și în afară trecând prin unahiurile posterioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este format din 27 de oase așezate pe trei rânduri: 8 sunt oasele carpiene, 5 oase metacarpiene, 14 falanae (2, 11, 12, 18, 20). CLAVICULA (CLAVICULA) Clavicula este un os luna, pereche situat în poziție transversală între extremitatea superioară a sternului (anterior) și omoplat (posterior). Forma este asemănătoare cu S italic căruia i se descriu două curburi: una internă (cu concavitatea posterior) și a doua externă (cu concavitatea anterior). Clavicula este turtită și în sens cranio-caudal ceea ce face ca osul să
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
simfiza pubiană (Fiaura 50), articulațiile corpilor vertebrali cu discurile interventebrale (Fiaura 52). 2. Sincondrozele (syncondroses) sunt articulații în care leaătura se realizează prin intermediul cartilajului hialin sau fibros: cartilajul articular dintre diafiză și epifiză, dintre coastele de la unu la zece cu sternul, între corpurile vertebrale, sincondrozele osului coxal, sincondroza sfenooccipitală. III. DIARTROZELE (ARTICULAȚIILE MOBILE, SINOVIALE) (juncturae synoviales) Clasificarea diartrozelor (16) După numărul de axe de mișcare se disting: - articulații uniaxiale: care permit mișcările într-un singur plan: - rotație: articulații trohoide, - flexie-extensie: articulație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
costal radiat (lig. sternocostale radiatum). 5. Articulațiile intercondrale (articulations chondrosternales) Articulațiile intercondrale sunt diatroze planiforme realizate între extremitățile anterioare ale cartilajelor costale VI, VII, VII, IX, X. 6. Sincondrozele sternale (synchondrosis manubriosternale) Sincondrozele sternale se realizează între manubriul și corpul sternului și între corpul și procesul xifoidian, care în general se osifică la o vârstă înaintată. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea laterală a manubriului sternal, concavă în sens frontal și convexă sagital; -din partea claviculei: extremitatea proximală a osului prin două fețe articulare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea laterală a manubriului sternal, concavă în sens frontal și convexă sagital; -din partea claviculei: extremitatea proximală a osului prin două fețe articulare, una verticală și alta orizontală care formează între ele un unghi diedru ce pătrunde în deschiderea realizată
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Suprafețele șelare permit angularea în sens aproximativ antero-posterior și vertical precum și un grad de rotație în axul lung al claviculei sau de ăsucire de 30° (după Kapandji 1970). Fiecare suprafață osoasa participantă la articulație este acoperită de un fibrocartilai. 1. Stern 2. Liaamentul sterno-clavicular anterior 3. Discul articular 4. Clavicula 5. Prima coasta 6. Liaamentul costo-clavicular 7. Cartilajul primei coaste Pentru realizarea conaruenței articulare între suprafețele articulare există un disc articular (discus articularis) fibrocartilaainos plat, aproape circular, care periferic aderă de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și cea menisco-claviculară, laterală. Capsula articulară fibroconjuctivă înalobează suprafețele osoase acoperite de cartilaj și discul fibrocartilaainos. Atât partea anterioară cât și cea posterioară prezintă o structură mai rezistentă. Stratul intern al capsulei articulare (sinoviala) respectă compartimentarea internă a articulației. 1. Stern 2. Clavicula 3. Prima coastă 4. Liaamentul sterno-clavicular anterior 5. Liaamentul costo-clavicular 6. Liaamentul interclavicular La exteriorul capsulei, ca mijloc de întărire articulară, sunt dispuse ligamentele: - sternoclavicular anterior (lia. sternoclaviculare anterius) care unește extremitatea medială a claviculei cu fața anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
loja pentru glanda submandibulară; - parotidiană, care împreună cu lama superficială delimitează loja parotidiană. Lama pretraheală (lamina pretrahealis) Lama pretraheală ocupă spațiul dintre cei doi mușchi omohioidieni. Se inseră: - superior: pe osul hioid; - inferior: pe marginea posterioară a claviculei, fața posterioară a sternului precum și pe țesutul conjunctiv al mediastinului anterior. Din lama pretraheală se desprind 2 prelungiri: - una viscerală, care va înveli organele: trahee, esofag și corpul tiroid; - alta vasculară, care va îmbrăca pachetul vasculo-nervos al gâtului. Lama prevertebrală (lamina prevertebralis) Lama prevertebrală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt dispuși la nivelul coastelor. MUȘCHII INTERCOSTALI (mm. intercostales) în spațiul intercostal se descriu câte doi mușchi intercostali: unul intern și altul extern. Datorită faptului că, mușchii sunt mai scurți decât lungimea spațiilor pe care le ocupă, continuarea până la nivelul sternului sau a coloanei vertebrale se realizează prin lame aponevrotice intercostale, externe și interne. Mușchii intercostali externi se inseră pe buza externă a două coaste vecine. Direcția fibrelor este oblic de sus în jos și dinapoi înainte. Mușchii intercostali interni au
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unei coaste aproape de unghi și apoi pe fața medială a celei de a II-a sau a III-a coaste subiacente. Sunt considerați mușchi rudimentari fără acțiune. Inervația se realizează prin nervii intercostali corespunzători. MU ȘCHIUL TRANSVERS AL TORACELUI (TRIUNGHIULARUL STERNULUI) (m. transverses thoracis) Este un mușchi care ocupă fața profundă a plastronului sterno-costal. Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la nivelul feței posterioare a procesului xifoidian și a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
corespunzători. MU ȘCHIUL TRANSVERS AL TORACELUI (TRIUNGHIULARUL STERNULUI) (m. transverses thoracis) Este un mușchi care ocupă fața profundă a plastronului sterno-costal. Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la nivelul feței posterioare a procesului xifoidian și a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MU ȘCHIUL SUBCLAVICULAR (m. subclavius
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. Raporturi: - anterior față de mușchi se descrie fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Acțiunea: - când ia punct fix la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Chicago, Philip Roth. Prin 1957, Bellow a predat un semestru la Northwestern University, apropiindu-se și mai mult de mediile intelectuale din metropola de la Marile Lacuri, unde avea să se stabilească pentru trei decenii și jumătate. Vezi interviul acordat de Stern lui James Atlas în 1989, apărut zece ani mai târziu în Chicago Review, I, 1999, pp. 23-43 (episodul menționat de mine apare la p. 31). 3. Nr. 8, 2000, pp. 5-11. 4. Herzog, 1964 (ed. rom.: Herzog, traducere de Radu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aerului prin conductele tubului respirator generează două zgomote caracteristice, zgomotul laringotraheal și murmurul vezicular. La nivelul orificiului glotei diametrul căilor aeriene se îngustează și apoi se lărgește brusc (traheea); aici se produce zgomotul laringo-traheal. Acest zgomot se percepe anterior în dreptul sternului (în apropierea traheei) și posterior în spațiul interscapular. Durata și intensitatea sunt mai mari în expir, iar tonalitatea este mai ridicată în inspir. Este un zgomot grav, puternic și cu caracter suflant. La nivelul bronhiolei supralobulare există de asemeni o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fix față de care se realizează această mișcare este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul dur, care formează un fel de mâner de găleată, articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor intercostali externi tinde să crească volumul întregii cutii toracice. Există și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu o contribuție mică în cursul respirației obișnuite, dar pregnantă în cursul efortului sau al manevrelor de respirație forțată. Din această categorie fac parte mușchii scaleni, care ridică primele două coaste și sternocleidomastoidienii care se inseră în regiunea superioară a sternului. 18.4.2. Expirul In cursul unei respirații obișnuite (bazală, de repaus) expirul este pasiv. In cursul efortului și al manevrelor respiratorii forțate are loc contracția mușchilor expiratori. Cei mai importanți sunt mușchii peretelui abdominal (drept abdominal, oblic intern și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pe baza tipurilor de stomate, Rev. Medic, 1 3, 3-4: 371-383 66. PETIT L., 1887Le pétiole des Dicotylédones au point du vue de l'anatomie comparée et de la taxinomie, These, Bordeaux 67. POPHAM R. A., CHAN A. P., 1950 Zonation in the vegetative stern tip of Chrysanthemum mohfolium Bailey, Amer. J. Bot., 37: 476484 68. RÁCZ G., PETER H.M., SEBE B., 1967 Tipurile de stomate la drogurile oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a), Rev. medic, 13, 2: 185-188 69. RÁCZ G., PETER
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
central (P1) care se află sub claviculă, la extremitățile externe ale spațiului intercostal. Masajul se face În sensul acelor de ceasornic, 5 minute, 2 ședințe pe zi, 10 ședințe pe serie; Perla prețioasă (VC15), care se află la unirea pe stern a celor 2 clavicule, În sensul acelor de ceasornic; Masaj al punctelor care se află pe tălpi, la marginea internă a scobiturii, 5 minute, de 2 ori pe zi, În sensul Înșurubării. ABCESUL PULMONAR Infuzie din roua cerului și lichen
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gargară, precum și cu inhalații de ulei de brad și de levănțică, dimineața și seara, Înainte de culcare. Propolis care se mestecă În gură sau miere de albine zaharisită, care se ține În gură mai mult timp. Masarea zonei deasupra scobiturii osului stern, prin Înșurubare, tonifiere În sensul acelor de ceasornic, de mai multe ori pe zi. Gargară cu 2 linguri de miere de albine, ½ ardei iute, 4 linguri de oțet de mere și o lingură de suc de lămâie, la o cană
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de zile. Amestec de usturoi pisat, miere, propolis, lăptișor de matcă și polen, o linguriță de 3 ori pe zi, Înainte de mesele principale. ANGINĂ PECTORALĂ Durere care apare În crize și este localizată În regiunea inimii, de acolo propagânduse către stern, umărul stâng, brațul stâng, până la ultimele degete ale mâinii stângi, uneori către gât și omoplat. Durerea este adesea asociată cu respirație grea, puls accelerat, tulburarea bătăilor cardiace cu modificarea numărului contracțiilor și a intervalelor care există Între ele, dar mai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]