1,350 matches
-
sfîrșit, de aici a trecut ușor, în Dorința: Adormind de armonia Codrului pătruns de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri." 50 Izvorul de care e vorba aici se afla sub deal, către hotarul Hrișcanilor, aproape de "Stînca stearpă". După cum se vede și din alte poezii, poetul cu fata au fost pe acolo, de multe ori. Peste culmea Haraminilor, către răsărit, se află Pîrîul Murelor, pe lîngă care și astăzi se află rugi de mure. Acest pîrîu se oprește
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unde el se plimbase cu acea zînă a plaiurilor, care murise. "S-a stins. De aceea însă el ar vrea încă o dată Să vadă lunca verde, valea pierdută-n flori, Unde ades de brațu-i în noaptea înstelată Ședea pe stînca stearpă, spuindu-i ghicitori"81 ........................................................................... Ce s-a-ntîmplat de-atuncea eu nu-mi aduc aminte Adesea însă noaptea, cînd mai nebun veghez, Eu văd ca și aevea, biserică, morminte, Iar printre ele unul, c-o cruce neagră văz."81 În toamna aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
au atribuit de către poet cunoștințe despre piramidele învechite și cîmpiile asire. Fata, văzîndu-l atît de cufundat în cărți, se temea că el va uita-o. Ca să uite de cărți, ea îl chema în codru, să se urce amîndoi pe Stînca stearpă, să coboare apoi, în dezmierdări, pe Pîrîul Murelor, iar la răsăritul lunii, să coboare pe cărare, spre sat; în pragul casei să se despartă, cu o sărutare. Dar toate acestea se întîmplaseră cu nouă ani înainte, cînd ea trăia și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu Lacul și cu Dorința și mai ales cînd tot Perpessicius vede, în fiecare dintre acestea, "un val din aria de valuri a lui Călin"195. Dacă, dintre cititori, s-ar sui careva, într-o seara de vara, pe Stînca stearpă deci în capătul de sud-vest al moșiei Ipoteștiului și ar privi la răsărit, către Botoșani, ca să vadă cum răsare luna, ar trăi, la fața locului, versurile cu care poetul începe poemul Călin: Pe un deal răsare luna, ca o vatră
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
deal răsare luna, ca o vatră de jăratic Rumenind străvechii codri și castelul singuratic." "Castelul singuratic" era curtea Callimachi, de la Stîncești, situată pe o culme de deal, în afara satului Stîncești, dar tot în direcția răsăritului. Și dacă, tot de pe Stînca stearpă, ar privi pe aproape, înspre vest și nord-vest, ca să vadă cum de la izvorul cîntat de poet coboară pîrîul, către luncă, ar înțelege și strofa trecută de Perpessicius la subsolul lui Călin: "Un izvor ce trece tainic Suspinînd prin flori molatic
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Sbiera, Radu, 127, 131 Sibiu, 129, 156, 169, 170, 172 Simionescu, Alex, H., protoiereu, 60, 68 Sion, Constadin, paharnic, 76, 77, 87 Slavici, Ioan, 25, 134, 177, 178, 197, 220, 230 Smelț, Iosef, Dr., 246 Stîncești, 70, 98, 210 "Stînca stearpă", 23, 123, 142, 157, 190, 209, 210 Streinu, Vladimir, 22 Suțu, Alexandru, Dr., 233 Ș Ștefan, Mircea, 270 Ștefanelli, Tudor, V., 18, 24, 40, 41, 127, 128, 130, 156, 159, 164, 178, 181, 263, 266 Ștefanovici, Alex., Dr., 131, 242
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a prezentului și a viitorului, așa cum o dovedesc cele trei saluturi adresate lui Macbeth. Banquo arată că a înțeles asta foarte bine, atunci când le spune: Dar dacă știți citi-n sămânța vremii, Spunând ce bob dă rod, ce bob e sterp, Vorbiți-mi...2 A înțeles-o și Macbeth, care intuiește valoarea „profetică” a vorbelor lor. Și totuși ceva greu de definit, ceva ce nedumerește rămâne tăinuit în miezul acestor spuse, după cum tainice, nedeslușite rămân și consistența, aspectul și forma lor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lapte bun; lună; lup; melc; mia; mic; miei; mieluț; mioriță; miros urît; miros; modestie; murdară; naivitate; neam; neghiob; neinteligent; nevinovat; nivel; oală; oier; orb; paie; păr; pășune; pletoasă; portieră; prietenie; producție; prost; prostie; prostime; răgea; sacru; simbol; simpatică; slabă; smerenie; stearpă; steaua; tata; telemea; tînără; tocană; țară; urît; urîtă; vară; venit; vițel; zdravăn; zoofilie (1); 804/163/50/113/0 oală: mîncare (221); vas (56); cratiță (55); spartă (40); ciorbă (39); lut (31); sarmale (30); tigaie (20); mare (16); supă (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ca stelele. Mânați, băieței! / Hăi, hăi! / Apoi carele-ncărcară / Și pe toate le cărară / Și jirezi mari că durară / În capul pământului, / În sterița vântului / La herghelie-a plecat, / Și-a ales 15 iepe / Tot sirepe, / Câte de zece ani sterpe, / Cu potcoave de argint, / Ce prind bine la pământ, / Care se duceau ca vântul / Și nu atingeau pământul/... Și era o babă / Bătrână și slabă, / Babă de cele bătrâne, / Care știu rândul la pâine. / Bab-aceea-a plămădit, / Aluatul a dospit; / După ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bine va fi."141 Orația specifică momentului "Iertăciunii" reface dimensiunea existențială, din perspectiva creației originare, umanul fiind reclădit ca totalitate cosmică: Și-a zis bunul Dumnezeu, / Că nu-i bine, ci e rău, / Că nu e bine să fie / Lumea stearpă și pustie, / Pământul făr-de stăpân. / De-aceea, s-a-ntins singur, / Singur cu-a lui sfântă mână / Și-a luat de jos țărână / Și-a luat din pământ lut / Și-acest lut l-a blagoslovit / Și dintr-însul a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dicționarul neoficial de termeni-cheie, existent în scrierile regizorului, am mai putea aminti aici și acum actorul, cel ce creează din iluzii, adevăruri; din detalii-entități. Sau bătăliile teatrale stimulînd și fiind binevenite, desăvîrșind evoluția gustului și perenitatea meditației. /.../ Prea multe voci sterpe dau verdicte și ierarhizează, acolo unde e doar locul gîndului, harului și magiei"; și multe, multe altele, căci prin ceea ce-a făcut pe scenă, pe platoul de filmare, la cursuri, ori la masa de lucru, Alexa Visarion s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adevărat larg, altfel riscă să eșueze în amintirile (doar) ale cronicarilor. În ultima vreme se discută tot mai mult despre necesitatea de a intelectualiza teatrul. Din păcate, în planul spectacolului acest efort (nobil, altfel) se traduce printr-o excesivă și stearpă vânturare a unor concepte extraartistice. Spectacolul Naționalului clujean reprezintă, însă, răspunsul pozitiv. Avem într-adevăr de a face cu o intelectualizare, dar este vorba de o intelectualizare care vine dinăuntrul spectacolului, din adâncurile sale, ca să mă exprim și eu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lipsă de scrupul demențială. De fapt, teritoriul pe care regizorul se simte cel mai în largul său este tocmai șarja enormă, compusă migălos și insinuant, precum veselia lăbărțată a soldaților și sătenilor la întoarcerea de pe front hora chinuită pe pământ sterp, cu gândul la pământul pe care nu l-au dobândit și la viața nouă care nu începe, caruselul vertical de care flăcăii sunt legați grotesc, rotindu-se într-o tâmpă satisfacție, cu strigătura " Totul pare mai frumos, când lumea-i
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
altora N-am așteptări de la public, am dragoste și responsabilități față de el, dragoste și nerăbdare de a ne întâlni, de a ne cunoaște, de a fi împreună. Noi trebuie să oferim pe scenă magie. Cum vedeți lumea fără teatru? Tristă... stearpă... moartă... Spuneați că nu vă place să fiți regizor. Care e termenul care v-ar defini? (Pauză lungă, un zâmbet, o coborâre a capului) Eu aș îndrăzni să întreb altfel: Ați fi regizor și la o a doua opțiune? Aș
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se reflectă în construcția personajului feminin selectat. - VARIANTA 12 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: și după ce am inventat poezia întro încăpere clandestină din adâncul pământurilor sterpe - curajul și puterea (omenească) sau topit ca aburul și altceva în afară de faptul că mam născut și că trăiesc și că probabil voi muri cutremurândumă (ceea ce de altfel am vrut să spun și acum doi ani și acum trei ani de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
eului dispare cu totul. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea nemijlocită a unor idei, reprezentări, sentimente, stări de spirit. Astfel, Virgil Mazilescu comunică idei și reprezentări des pre actul creației ca subversiune, ca act de curaj întro lume stearpă și sentimente, precum cel al puterii creatoare (asemeni unui subpământean Hefaistos) sau al neputinței de a vorbi despre cutremurarea morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este prezența instanțelor comunicării lirice. În poezia prefață, prezența eului liric este reliefată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
grea, femeia face lumini cît statul ei de lungi și le aprinde la icoana Maicii Domnului; plătește sărindare* și liturghii; încunjură biserica și îngenunche sub daruri, ține posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate litru rachiu în care le lasă nouă zile pe horn, iar după a noua zi începe a bea. n Sau bea boașele unui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua în care a fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Setea de absolut, în înțeles platonician, admirația pentru "perfecțiuni poliedrale" duce cu gândul la increat, la "oul dogmatic"; principiul lumii este prezent în microcosm și macrocosm și trebuie contemplat în starea lui pură: "E dat acestui trist norod/ Și oul sterp, ca de mâncare/ Dar viul ou, la vârf cu plod/ Făcute să-l privim la soare!" (Oul dogmatic); 4. Conflictul dramatic al ființei umane între contemplația apolinică și trăirea dionisiacă se rezolvă prin armonizarea lor; ideea devine "muzică a formei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la păstrarea ritmurilor necesare, a menținerii în viață: "nu-l sorbi/ să nu curmi nunta-n el/, nici la cloșcă să nu-l pui/ Îl lasă-n pacea întâie-a lui". Oul sfânt (simbolul sacrului) se află în antiteză cu oul sterp (simbol al profanului). În timp ce primul semnifică eternul, cel de-al doilea simbolizează efemeritatea. Poezia este rezultatul unei contemplații extatice, a unei viziuni arhetipale și a formelor ideale, are rime îmbrățișate și împerecheate, muzicalitate creată prin repetarea vocalelor o și u
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ani ma le le - boi, vaci, cai, oi, porci, capre -, stupi de albine sunt și ele trecute, ținându-se cont de numărul, calitatea și starea lor în momentul cedării. Cu alte cuvinte, se face foarte bine diferența între o vacă stearpă, o alta cu vițelul după ea și alta care se află cu vițelul în burtă. De asemenea, se notează cu precizie dacă plugul are 12 boi sau nu mai patru, dacă cele zece iepe sunt însoțite de armăsarul lor sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
procreația. Prin aceeași legislație se hotărăște și răsplătirea cuplurilor atinse de sterilitate. Pe lângă zestre și darurile dinaintea nunții o văduvă care n-a născut copii primește și teoritra, adică darurile de luni, drept recompensă pentru „liniștea traiu lui“, iar bărbatul sterp are dreptul la „așternutul patului și calul de ginere“, tot ca o justificare a anilor petrecuți împreună. Pe de altă par te, se poate considera că articolele nu reprezintă decât trans punerea legislativă a unei practici curente, dacă luăm în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ar putea să se înstrăineze aiurea din propria muncă. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării, iar mila numai poate funcționa față de cineva care nu este sânge din sânge, carevine, de fapt, să rupă din patrimoniu, care odată înstrăinat și „sterp“ (moartea copiilor rupe brutal orice legătură) nu con stituie un „aport“ benefic pentru neam. La aceeași epocă, are loc o altă dispută de astă dată între soacră și noră. Păuna a fost măritată cu Iane bărbierul din mahalaua Biserica Dintr-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ideologi găunoși, agitatori interesați, revolte de stradă, abil folosite de ahtiații puterii, iată ce vedea istoricul nostru în revoluția de la 1789. Filosofia acesteia îi părea suspectă, "contractul social" o aberație. Nimeni n-a vestejit cu mai multă forță voluntarismul politic "stearpa ciocnire a silogismelor și urletul prelung al invidiei populare", pentru a exalta numai ceea ce este "creațiunea umană" ca atare. Istoria nu e reductibilă la document și spectacol, căci ea trebuie să formeze mereu pe om, să pună în valoare umanitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
adunarea lor.” A știut să aprecieze colecțiile realizate până la începutul secolului XX prin raportarea la scopul urmărit de culegători: „de a ne arăta felul propriu de a simți al unui popor, viața lui sufletească dar critică concepțiile „învechite" și „metodele sterpe". Este primul folclorist care se gândește la înființarea unui „Institut de Filologie și Folclor" „cum investigațiunile de folclor se întâlnesc adeseori cu cele de filologie și cum, de altă parte, metodele riguroase ce se aplică în filologie pot să călăuzească
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]