1,700 matches
-
planuri (de exemplu, între vorbirea directă și cea indirectă)84. Un profesor de Limba română trebuie să pretindă mereu elevilor săi respectarea calităților unei exprimări corecte din punct de vedere gramatical, care se traduc în respectarea normelor în vigoare, adecvarea stilistica și claritate. Adecvarea stilistică poate fi legată și de forma scrisa sau orală a comunicării, precum și de tipul de text realizat (de exemplu, un rezumat). Claritatea este calitatea opusa ambiguității sau echivocului și se obține prin evitarea posibilităților de confuzie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
a lingvisticii” Editura Didactica și Pedagogică, București, 1977. 9. Hristea, Theodor (coord.), „Sinteze de limba romana”, ediția a III-a revăzută și îmbogățită, Editura Albatros, București, 1934. 10. Ioan, Petru, „Logica și educație”, Editura Junimea, Iași, 1994. 11. Iordan, Iorgu, „Stilistica limbii romane”, București, 1974. 12. Munteanu, George, „Istoria literaturii romane, Epoca marilor clasici”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. 13.Noica, C-tin, „Istoricitate și eternitate. Repere pentru o istorie a culturii romanești”, Editura Capricorn, 1989. 60 14. Roșca, Al.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
mame”) și generale ("mamele"); din punct de vedere al conținutului, noțiunile pot fi concrete (structurează logic reflectarea tuturor însușirilor care disting un gen de lucruri de altul și se referă la lucruri perceptibile (de exemplu „dulap”), și 28 I.Iordan, "Stilistica limbii române", București, 1944, p.13. 29 H.Wald, op.citată. p.69. 22 abstracte (noțiuni al căror conținut structurează logic reflectarea unei singure însușiri generale care poate aparține unor lucruri de diferite genuri, însușire ce nu poate deveni perceptibilă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
deosebit de importantă, deoarece în îmbinările cuvintelor dintr-un context se descoperă mai ușor și mai clar opozițiile de sens, sinonimia, polisemia, omonimia, etc. 80 Clara Georgeta Chiosa, "Exprimarea elevilor din gimnaziu", în "Limbă și literatură", seria I,I, Teorie literară, stilistică și compoziție, II. școli și curente în literatura română, cursuri de vară, Bistrița, 1980, Societatea de Științe filologice, București, 1980, p.112. 81 Cl. G. Chiosa, op.citata, p.113. 56 "Cunoștințele de semantica ale profesorului, despre sensul și forma
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
planuri (de exemplu, între vorbirea directă și cea indirectă)84. Un profesor de Limba română trebuie să pretindă mereu elevilor săi respectarea calităților unei exprimări corecte din punct de vedere gramatical, care se traduc în respectarea normelor în vigoare, adecvarea stilistica și claritate. Adecvarea stilistică poate fi legată și de forma scrisa sau orală a comunicării, precum și de tipul de text realizat (de exemplu, un rezumat). Claritatea este calitatea opusa ambiguității sau echivocului și se obține prin evitarea posibilităților de confuzie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
a lingvisticii” Editura Didactica și Pedagogică, București, 1977. 9. Hristea, Theodor (coord.), „Sinteze de limba romana”, ediția a III-a revăzută și îmbogățită, Editura Albatros, București, 1934. 10. Ioan, Petru, „Logica și educație”, Editura Junimea, Iași, 1994. 11. Iordan, Iorgu, „Stilistica limbii romane”, București, 1974. 12. Munteanu, George, „Istoria literaturii romane, Epoca marilor clasici”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. 13.Noica, C-tin, „Istoricitate și eternitate. Repere pentru o istorie a culturii romanești”, Editura Capricorn, 1989. 60 14. Roșca, Al.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Eminescu, 1988. Crohmălniceanu, Ov. S., Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale, I, București, Fundația România Literară, 1967. Demetriade-Bălăcescu, Lucia, Destăinuiri anti-literare, București, Editura Litera, 1979. Dumitru, Irimia, ,,Max Blecher între metafora zborului și metafora noroiului", în Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999. Florescu, Nicolae, Profitabila condiție, București, Editura Cartea Românească, 1983. Heinrich, Alfred, Peregrinările căutătorului de ideal. Inadaptare și alienare în literatură, Timișoara, Editura Facla, 1984. Ionescu, Eugen, Război cu toată lumea, I, II, București, Editura Humanitas, 1992. Iosifescu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
se îmbogățesc, încât o apreciere ca "respirație scurtă"328 pentru acestea, sub protecția ghilimelelor ce accentuează utilizarea figurată, poetică aproape, ne nedumerește. Atragerea în aceeași propoziție a unei funcții gramaticale, element predicativ suplimentar, cauzează mai multe semne de întrebare: de ce stilistică asociată cu sintaxă; denumirea în sine nu mai este de mult timp de actualitate fiind înlocuită prin atribut circumstanțial și complement predicativ. Indiferent care ar fi denumirea, un asemenea raport intrapropozițional este dublu, cu același regent, având ca dominantă un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prin certificat de absolvire"388. Din acest punct de vedere, sunt edificatoare exact considerațiile referitoare la pretențiile absurde ale Conservatorului, ale institutelor de teatru, pe care le comentează, după cum se observă, critic și polemic. Un alt deziderat preferat, o dominantă stilistică camilpetresciană, rezidă în anticalofilie, chiar dacă aproape orice observație cu privire la tehnica narativă din Patul lui Procust nu are șanse a se dovedi operantă și în cazul Ultimei nopți.... Camil Petrescu schimbă radical punctul de vedere referitor la rosturile literaturii, subliniind necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
este liantul cel mai intim între poezia lui Eminescu și creația camilpetresciană. Extincția solară este o altă metaforă obsedantă la cei doi scriitori. Ultimul capitol este o încercare de a ranforsa câteva idei expuse anterior, acum din perspectiva naratologiei și stilisticii. În contextul câmpului mitic al Meșterului Manole, constatasem că narațiunea la Camil Petrescu, precum și construcția personajelor se bazează pe un datum-preexistent. Figura specifică unei atari strategii este hiperbatul, un adaos făcut de autor, care produce surpriza. Adaosurile luminează anumite aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Holland, N., The Dynamics of Literary Response, New York, 1968; 56. Ibrăileanu, G., "Note asupra versului" în vol. "Scriitori români și străini", Editura pentru literatură, București, 1968; 57. Indrieș, A., Polifonia persoanei, Editura Facla, Timișoara, 1986; 58. Irimia, D., Introducere în stilistică, Editura. Polirom, Iași, 1999; 59. Iser, W., Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, București, 2006; 60. Jenny, L., Rostirea singulară, trad. de Ioana Bot, Editura Univers, București, 1999; 61. Jung, C.G., Amintiri, vise, reflecții, Editura Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Fereastra este, după o tradiție care datează din Renaștere, o metaforă a picturii. 178 Georges Poulet, Metamorfozele cercului, Editura Univers, București, 1987, p. 5 179 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 334 180 Cf. D. Irimia Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 56 181 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 41-42 182 Idem, p. 321 183 Maurice Merleau-Ponty, Fenomenologia percepției, Editura Aion, București, 1999, p. 254 184 Idem, p. 255 185 vezi pentru mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
puse din nou pe lectură (articolele de fond și reportajele "à la carte" aveau efectul unui somnifer puternic) și atacă partea "specială" a unui număr din "Opinia studențească". E partea unde se evidențiază "de la prima lectură, o astfel de ținută stilistică, alte preocupări (contrarii, uneori negativiste), altă manieră 143" își spuse psihiatrul și pe măsură ce citea, se și vedea navigând prin creierele celor ce scriseseră, surprinzând canalele ascunse prin care comunicau cei care întocmeau revista. Deodată sări ca ars, căută trusa de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
nici din acest roman nu lipsește aparatul livresc-filologic, și nici performanța bibliografică pe o temă dată, tot atâtea ingrediente ale parodiei subtextuale care dinamizează spectaculara partitură barocă. În aceeași măsură, filonul creștin atotprezent este un garant al altitudinii spirituale și stilistice de la care Pavič țese strălucitele veșminte filosofice, iconografice și teologice ale romanului: Dacă înțelegem că veșnicia coboară ca o binecuvântare de la Dumnezeu, ca un soi de lumină care nu îmbătrânește, așa cum spun monahii bizantini, iar că timpul vine de la Satana
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în manuscrise (Editura Convorbiri literare, Iași, 2007) sau Cartea celor optzeci și opt de taine (Editura Emolis, Iași, 2008) îi fixează lirica, fără drept de apel, în siajul poeziei noastre tradiționale. Practic, nu există variații sensibile în ceea ce privește opțiunile tematice sau stilistice majore ale lui Emilian Marcu. Autorul nostru, prolific mai peste marginile iertate, editează aproape exclusiv și cu rară osteneală discursivă opuri lirice mustind de sevele unui naționalism care nu-i pare defel desuet. Îndeosebi Sub zodia Traciei (Biblioteca "Opinia studențească
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fi o amuzantă combinație de imprecizie și de precizie, prin circumscrierea zvonurilor într-un sistem de informații. Abundență de detalii contrastează și compensează caracterul fundamental al zvonului. Stilul relatării faptului cvasisenzațional se caracterizează printr-o pretenție de înnobilare tematica și stilistica. Știrile de senzație sunt un deziderat și convin principiului novator al modernității: "M. La Rouquette racontait une nouvelle histoire sur la belle Clorinde. Elle avait eu, un jour, l'étonnante fantaisie de faire tendre să chambre de draperies noires semées
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Paris, Editions Municipales, 1973 MANOLESCU, Nicolae, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele românului, Polirom, Iași, 1999 MANOLI Ion, Cuvantul poetic francez, Știința, Chișinău, 1979 MANOLI Ion, Lexica potențială a limbii franceze contemporane. Teoria. Dinamicul. Specificul, Știința, Chișinău, 1981 MANOLI Ion, Lexicografia și stilistica cuvântului potențial, Știința, Chișinău, 1988 MARCOIN, Francis, Leș Romanș de Maupassant, Editions du Temps, Paris, 1999 MARIN, L., Utopiques: jeux d'espaces, Minuit, Paris, 1973 MARINO, Adrian, Modern, modernism, modernitate, Univers, București, 1969 MARRILLAUD, Pierre, Avant-propos în Leș langages de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
GOFFMAN, Erving, Viața cotidiană că spectacol, București, 2003 WEINBERG, Henri, Le style et la thématique de l'intimité chez Zola, Union Générale d'éditions, Paris, 1978 WEISBERGER, Jean, L'Espace romanesque, L'Age d'homme, Lausanne, 1978 ZAFIU, Rodica, Diversitate stilistica în română actuala, Editura Universității din București, 2001 ZAMFIR, Mihai, Discursul anilor '90, Editura Fundației culturale române, București, 1997 ZELDIN, Théodore, Histoire des passions françaises (1848-1945). Ambition et amour, Recherches, Paris, 1977 ZÉRAFFA, Michel, La Révolution romanesque, U.G.E., Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
inventar de termeni tipici Canturilor și preferați de novecentiști: ermo însingurat, solitario singuratic/solitar, solingo solitar, pensoso gânditor, odorato înmiresmat, vago vag/frumos, posare a așterne.58 Asemenea contemporanilor săi, Quasimodo nu a rezistat tentației de a împrumuta elemente lexicale, stilistice și motive leopardiene, pe care le întâlnea în paginile revistelor literare sau în operele care circulau în epoca. El se numără așadar printre cei care au inclus în propriile scrieri elemente din idiolectul leopardian, după cum se va vedea în următoarele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Novecento, cît., p. 28. Despre petrarchismul leopardian scriu Gianfranco Contini și Vittorio Santoli, în 1904, acum în Cesare de Lollis, Scrittori d'Italia, îngrijit de Riccardo Ricciardi, Milano-Napoli, 1968, pp. 193-220 și Emilio Bigi, Dal Petrarca al Leopardi studi di stilistica storica, Riccardo Ricciardi, Milano, 1954 și în La genesi del Canto notturno e altri studi sul Leopardi, Manfredi, Palermo, 1966, pp. 273-279. 65 Karl Vossler, Leopardi, Ricciardi, Napoli, 1925. 66 Remarcabil și studiul din 1914, Collaborazione alla poesia. Conți con
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
intratextului în cheia MER; o [Archaeus] este citit ca alegorie a intertextualității; o s-a încercat apropierea de un al treilea model cosmologic, neexplorat de Ioana Em Petrescu, și anume cel einsteinian. Sub aspect metodologic, analiza pe text a urmat o stilistică progresivă (după modelul stilisticii contrastive), pe traseul intratextual uneori labirintic între text și avantext, circumscris criticii genetice care a adoptat intratextualitatea ca și demersul nostru. 1. Intertext / intertextualitate. Intratextualitatea Spre deosebire de practica literară pe care o descrie, cuvântul intertextualitate redă un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o [Archaeus] este citit ca alegorie a intertextualității; o s-a încercat apropierea de un al treilea model cosmologic, neexplorat de Ioana Em Petrescu, și anume cel einsteinian. Sub aspect metodologic, analiza pe text a urmat o stilistică progresivă (după modelul stilisticii contrastive), pe traseul intratextual uneori labirintic între text și avantext, circumscris criticii genetice care a adoptat intratextualitatea ca și demersul nostru. 1. Intertext / intertextualitate. Intratextualitatea Spre deosebire de practica literară pe care o descrie, cuvântul intertextualitate redă un concept tânăr, propus de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
susține autoarea, în capitolul "Romantism fidelitate și trădare"), prezente în special în literaturile centralși sud-est europene" (ibidem). De la atenția acordată punctelor de cores pondență la contemplarea tabloului, în întregul lui, o abordare comparativă mult mai aplicată se realizează în spațiul stilisticii contrastive. Nivelu rile care fundamentează demersul comparatist orientează studiul intertextualătății către o abordare tehnică, dar, în același timp, încura jează deschiderea orizontului, dincolo de tablou: sistemul de limbă, sistemul stilistic, stilul literar tradițional, sistemul prozodic în specificitatea lui, tradiția culturală și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lumi culturale mai ales prin intermediar german. Această matrice s-a transformat curând în model prozodic și poetic: Eminescu scrie o poezie românească ce manifestă consonanțe adânci nu doar cu melodia poeziei germane, ci cu însuși sistemul ei figurativ, cu stilistica ei profundă (Zamfir: 2012, 320). Eminescu și Eichendorff, Lenau, Heine "Din Heine, a cărui înrâurire este mult mai redusă decât se credea odată, ar fi început să traducă la Viena. Cugetările sărmanului Dionis îl amintesc: "Noaptea-n pod, cerdac și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
perspectiva acestei opoziții, prezența sa tot impune o dominare a stării de întuneric sau tinzând spre întuneric (s.a.). Faptul de ordin statistic reflectă o componentă din plan semantic: drama confruntării lumină-întuneric (Irimia: 2012, 197). Dacă reputatul eminescolog și specialist în stilistică urmărea în poezie jocul umbrei, între lumină și întuneric, sugestii furnizate de statistică pentru proza antumă (și plecând de la adjectivul de proveniență participială afumați), propunem ca hotare ale parcursului nostru neculorile. Frecvența lor absolută (numărul de apariții în text) în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]