1,412 matches
-
față de situațiile de criză. Prin dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare se pot preveni stările de afectivitate negative și care au consecinte negative multiple. Decalogul comunicării: 1. Nu poți să nu comunici; 2. A comunica presupune cunoastere de sine și stimă de sine; 3. A comunica presupune conștientizarea valorilor celuilalt; 4. A comunica presupune a ști să asculți; 5. A comunica presupune a înțelege mesajele; 6. A comunica presupune a da feed-back-uri; 7. A comunica presupune a înțelege procesualitatea unei relații
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
mai târziu Henric VIII a decis separarea de Roma, pentru a putea celebra o nouă căsătorie, terenul era bine și din vreme pregătit. Pionierul luptei cu puterile constituite, cu Biserica, cu Aristotel, cu Biblia, cu tot ce era consfințit și stimat de lume, a fost Roger Bacon (1214-1294) "doctorul admirabil" elevul școlii rebele de la Oxford. Inarmat cu matematica, cu metoda experimentală, cu spiritul critic -cu care era înzestrat ca nimeni altul-, el s-a ridicat ca un uriaș al gândirii, în fața
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
rată mai mare a abandonului școlar se consemnează în mediul rural. 3.Cauze de ordin psihologic, referitoare la reacția fiecărui elev la apariția insuccesului școlar și a conflictelor cu autoritățile școlare. Etichetarea ca „elev slab" și deprivarea de status reduc stima de sine a elevilor și subminează încercarea lor de a-și construi o identitate socială pozitivă. În aceste condiții, elevii care nu au resursele necesare pentru a se mobiliza în vederea depășirii dificultăților vor căuta să-și satisfacă nevoia de valorizare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
între violența fizică și violența psihologică, verbală. Efectele violențelor fizice vizează atât sănătatea și integritatea corporală a victimei, cât și evoluția sa psihologică : în plan cognitiv, autopercepția negativă, iar în plan emoțional, teama, depresia. Violențele verbale, psihologice, afectează în principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, își pierd încrederea în posibilitățile proprii, devin anxioase. O altă tipologie a conduitelor de violență în școală, care combină mai multe criterii -planul agresiunii (verbal/fizic), gradul de deschidere (directă/indirectă), și tipul de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a fi membru al unei familii și de a avea o familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința profundă de dragoste și de relație afectivă; - ale eului: nevoia de a ne stima și de a fi stimați de alții; cuprind trebuințele de autocunoaștere, de prestigiu, de identitate; - trebuințe de autorealizare: nevoia de a atinge propriul potențial creativ, de a obține performanțele de care credem că suntem capabili; - cognitive: nevoia de a ști
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
familii și de a avea o familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința profundă de dragoste și de relație afectivă; - ale eului: nevoia de a ne stima și de a fi stimați de alții; cuprind trebuințele de autocunoaștere, de prestigiu, de identitate; - trebuințe de autorealizare: nevoia de a atinge propriul potențial creativ, de a obține performanțele de care credem că suntem capabili; - cognitive: nevoia de a ști, de a înțelege, de a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a împiedica pedepsele fizice și orice fel de abuz asupra elevului. Se va valorifica din plin aportul bunicii materne la starea afectivă pozitivă a copilului. - La nivel de școală: intervenții specifice pedagogice (activități care să-l stimuleze, să-i îmbunătățească stima de sine: povești terapeutice, jocuri în care să aibă rolul de lider, atribuire de responsabilități și recompense - condiționare pozitivă). - La nivel de institutor: îmbunătățirea gestionării emoțiilor, a gândirii holistice. Intervențiile institutorului: - Stabilește 2 zile pe săptamână în care citește copiilor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la computer) și i se va explica de ce este pedepsit: pentru că a lipsit de la școală și nu a povestit părinților ce i se întâmplă. - La nivel de școală: intervenții pedagogice specifice (activități care să-l stimuleze, să-i îmbunătățească stima de sine: povești terapeutice, jocuri în care să aibă rolul de lider, atribuire de responsabilități și recompense - condiționare pozitivă). - La nivelul profesorului: îmbunătățirea gestionării emoțiilor, a gândirii holistice, însușirea unor tehnici mai bune de gestionare a situațiilor de criză în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mai întinsă. Într-o astfel de perspectivă, rolul traducerilor crește enorm. El devine chiar esențial și hotărâtor. 3. Competiție și emulație creatoare. Bineînțeles, literaturile și culturile naționale nu sunt chemate să dispară, ci doar să se cunoască și să se stimeze reciproc, în cadrul unei competiții libere, tot mai diversificate, de valori autentice. Respectul pentru orice fel de sensibilitate literară duce nu numai la forme variate de receptivitate deschisă, dar și la stimularea virtualităților creatoare ale tuturor literaturilor. Alinierea docilă la un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Între agresivitatea fizică, psihologică și verbală. Efectele agresivității fizice vizează atât sănătatea și integritatea corporală a victimei, cât și evoluția sa psihologică: În plan cognitiv, autopercepție negativă, iar În plan emoțional teamă, depresie. Agresiunile verbale și psihologice afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Își pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Un studiu britanic (cf, Action for Children,1998 cit În Neamțu, C.,2001ă a ajuns la concluzia că În fiecare an 10 elevi au tentative de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
-i convină lui J.C.Chesnais, pentru că ea se sprijină pe fundamente teoretice serioase (Codul penală și pe practici internaționale recunoscute și solid stabilite de mediile profesionale implicate. Totuși realitatea socială demonstrează că agresiunile verbale și cele psihologice afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Îsi pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Privită din această perspectivă, “violența morală” poate aduce prejudicii mult mai grave personalității victimelor de cât credea Chesnais. O altă perspectivă asupra tipologiei violenței, ce pornește
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În ceea ce privește variabilele agresivitate globală, agresivitate fizice și agresivitate verbală, astfel: * băieții obțin scoruri mai mari la agresivitate globală și agresivitate fizică, comparativ cu fetele. * fetele obțin scoruri mai mari la agresivitate verbală, comparativ cu băieții. Ipoteză specifică 2. stimăm că există o corelație semnificativă pozitivă Între absenteism și variabilele agresivitatea global, afectivă, fizică și verbală, În sensul că elevii cu un nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
să intervină. Orice om poartă în el potențialul de a deveni profet și este vorba nu numai de evrei, ci de întreaga specie umană. În tratatul său de logică, descrie logica aristotelică, avicennistă și a lui Al-Farabi, pe care-l stimează foarte mult. Ceea ce, din punctul său de vedere, îl ridică pe Al-Farabi la nivelul lui Avicenna este tocmai admirația sa pentru importanța pe care primul o dă logicii. Maimonide atacă astrologia. A considera destinul omului ca fiind dependent de constelații
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
m-aș juca cu seriozitate. Aș fugi mai mult pe câmp și aș privi stelele. Aș îmbrățișa mai mult și aș impune mai puțin. Aș fi dură mai rar și aș încerca să mă fac înțeleasă mai des. Aș construi stima față de sine mai întâi și apoi o casă. Aș vorbi mai puțin despre dragostea de putere și mai mult despre puterea dragostei. (“Dacă ar trebui să-mi mai cresc încă o dată copilul” - Diane Lioomans) Să nu uităm că timpul nu
ARTA DE A FI PĂRINTE by Ramona Chinan () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93084]
-
și care oferă feedback corect pentru performanțe produc satisfacție Condițiile de muncă: fizice Satisfacția depinde de corespondența dintre condițiile de muncă și nevoile fizice Condițiile de muncă: atingerea scopurilor Condițiile de muncă care facilitează atingerea scopurilor sunt satisfăcătoare Agenți Sine Stima de sine înaltă conduce la satisfacție Supervizori, colaboratori, subordonați Indivizii vor fi satisfăcuți de supervizorii, colaboratorii și subordonații care îi ajută să obțină recompense Indivizii vor fi satisfăcuți de indivizii care văd lucrurile în aceeași manieră ca și ei Compania
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și rămâne multă vreme pe postul respectiv fără a-și manifesta o nouă trebuință de acest fel, în timp ce un altul, deși satisfăcut de avansare, tinde imediat spre un alt post sau spre obținerea altor tipuri de satisfacții cum ar fi stima, prețuirea etc. El poate depinde însă și de particularitățile sau chiar de natura motivului. Astfel, unele trebuințe (îndeosebi cele biologice) odată satisfăcute, au tendința de a se stinge temporar, în timp ce altele (îndeosebi cele sociale) care, de regulă, nu pot fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
produse de stres. În această privință există un acord cvasigeneralizat între autori, cei mai mulți dintre ei clasificând reacțiile generate de stres în trei mari categorii: fiziologice (simptome cardiovasculare, biochimice, gastrointestinale); psihologice (anxietate, plictiseală, depersonalizare, epuizare emoțională, iritabilitate, confuzie mentală, dispoziție depresivă, stimă de sine scăzută); comportamentale (performanțe scăzute, demisii de la locul de muncă, absenteism - la nivel de organizație; abuzul de substanțe și alcool, fumatul, comportamente autodestructive - la nivel individual) (vezi Johns, 1998, pp. 441-448; Kahn, Byosiere, 1992, p. 592; Cooper, Dewe, O
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
încordare crescute B A 2 1 3 4 CARACTERISTICA POSTULUI STARE AFECTIVĂ DE BINE Înaltă Efect constant Scădere suplimentară Înaltă Scăzut Scăzut A B C Efort ridicat extrinsec intrinsec Recompensă scăzută Angajare/implicare de nivel foarte înalt Cerințele postului bani stimă securitate, oportunități de carieră Orientare Sarcinile de muncă Stimularea Domeniul contactului cu clientul Autonomia Scopuri instituționale Conducerea/supravegherea Izolarea socială CADRUL DE MUNCĂ Orientarea profesională Susținerea/Cererile din afara serviciului PERSOANA Dubii legate de competență Probleme cu clienții Interferenta birocratica Lipsa
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Comunicarea se definește ca procesul prin care se transmit informații de la un emițător la un receptor prin utilizarea unui sistem de semne și simboluri. Decalogul comunicării: 1. Nu poți să nu comunici. 2. A comunica presupune cunoaștere de sine și stima de sine. 3. A comunica presupune conștientizarea nevoilor celuilalt. 4. A comunica presupune a ști să asculți. 5. A comunica presupune a înțelege mesajele. 6. A comunica presupune a da feedback-uri. 7. A comunica presupune a înțelege procesualitatea unei
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
baza învățării școlare și este imposibil de separat de acesta. Sistemul de comunicare organizat defectuos poate deregla la copilul cu dificultăți de învățare întregul sistem psihic, având conotații negative ce pot dezorganiza personalitatea și sub aspect social (atitudini, motivație școlară, stimă de sine, modul de interacțiune în grup). Limbajul poate fi înțeles ca cea mai importantă formă de comunicare, realizând adaptarea socială a indivizilor (socializarea). Achiziționarea limbajului este determinată de factori biologici și cognitivi, avându-și originea în dezvoltarea structurilor senzorio-
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]