1,781 matches
-
efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre premise. Aceasta presupune ca, încă din școală, să creăm medii de învățare stimulative, provocatoare, bogate în conținut, care să transceandă granițele școlii, cunoștințele teoretice să fie în mai mare măsură legate de practică, pentru a dezvolta competențe critice „cross-curriculare”, precum cele privind relațiile interpersonale, deprinderi de comunicare, de rezolvare a problemelor, capacitatea de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație, cauzele fiind diverse: pe de-o parte, nivelul scăzut de trai și veniturile mici nu le permit să-și ofere luxul de a plăti pentru o astfel de comoditate, iar, pe de altă parte, nu este creat un cadru stimulativ pentru participarea acestora la educație. Deducerea din impozitul pe venitul global a costurilor participării la educație sau crearea unui „cont pentru învățare”, în care și statul să participe cu un procent semnificativ, pe lângă contribuția individului, sunt mecanisme cvasifolosite în țările
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rentabilă investiție; ea asigură, pe termen lung, în mod continuu și permanent, progresul social și uman. 3. Încurajarea inovației în predare și învățare. Este vorba despre promovarea acelor forme și modalități, metode și strategii, de creare a unor contexte educațional-formative stimulative, care să asigure continuumul învățării permanente de-a lungul întregii vieți a individului: învățarea în grup, realizată prin cooperare și colaborare, în care profesorul/formatorul devine facilitator, consilier, mediator și mentor al învățării eficiente și durabile, este obiectivul prioritar al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra lor, să le reconsidere, îmbunătățindu-și astfel înțelegerea, învățarea având loc prin aceste procese metacognitive de reflectare, adaptare, transfer al cunoștințelor în situații noi. Abordarea facilitatoare, devenită astăzi predilectă, pune profesorul în postura de a crea situații de învățare stimulative, bazându-se pe caracteristicile și nevoile studentului. Studentul este pus în fața unor situații pe care trebuie să le rezolve, iar pentru aceasta trebuie să observe, să reflecteze, să găsească soluții alternative din care să o aleagă pe cea optimă. Rolul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oportunități de a socializa într-un cadru creat cu scopul precis de a învăța de la egali, de a rezolva probleme (sarcini date de profesori) în timp real. Iată câteva metode ilustrative pentru acest grupaj. a) Lucrul în grup este foarte stimulativ pentru cursanții adulți, care au astfel ocazia să apeleze la propria experiență, să o valorifice și să le-o împărtășeascăcelorlalți. Rolul grupului este mult mai mare, contribuind într-un mod specific la învățare. Prin interacțiunile membrilor lui, grupul este o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult accentuate. Toate acestea trebuie atent și mereu avute în vedere de formatorul de adulți care, dacă nu-i mai poate „reforma” pe educabilii din fața lui, sub acest aspect, cel puțin poate să-i cunoască bine și să abordeze compensator (stimulativ sau atenuator, mai ales) pentru ca, mereu, comunicarea să nu fie afectată tocmai din cauza acordării unei prea mari atenții - însă nu pe autentice coordonate metacomunicative (Ficher, 1986). Resurse mari și control voluntar asupra redundanței în comunicaretc "Resurse mari și control voluntar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre premise. Aceasta presupune ca, încă din școală, să creăm medii de învățare stimulative, provocatoare, bogate în conținut, care să transceandă granițele școlii, cunoștințele teoretice să fie în mai mare măsură legate de practică, pentru a dezvolta competențe critice „cross-curriculare”, precum cele privind relațiile interpersonale, deprinderi de comunicare, de rezolvare a problemelor, capacitatea de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație, cauzele fiind diverse: pe de-o parte, nivelul scăzut de trai și veniturile mici nu le permit să-și ofere luxul de a plăti pentru o astfel de comoditate, iar, pe de altă parte, nu este creat un cadru stimulativ pentru participarea acestora la educație. Deducerea din impozitul pe venitul global a costurilor participării la educație sau crearea unui „cont pentru învățare”, în care și statul să participe cu un procent semnificativ, pe lângă contribuția individului, sunt mecanisme cvasifolosite în țările
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rentabilă investiție; ea asigură, pe termen lung, în mod continuu și permanent, progresul social și uman. 3. Încurajarea inovației în predare și învățare. Este vorba despre promovarea acelor forme și modalități, metode și strategii, de creare a unor contexte educațional-formative stimulative, care să asigure continuumul învățării permanente de-a lungul întregii vieți a individului: învățarea în grup, realizată prin cooperare și colaborare, în care profesorul/formatorul devine facilitator, consilier, mediator și mentor al învățării eficiente și durabile, este obiectivul prioritar al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra lor, să le reconsidere, îmbunătățindu-și astfel înțelegerea, învățarea având loc prin aceste procese metacognitive de reflectare, adaptare, transfer al cunoștințelor în situații noi. Abordarea facilitatoare, devenită astăzi predilectă, pune profesorul în postura de a crea situații de învățare stimulative, bazându-se pe caracteristicile și nevoile studentului. Studentul este pus în fața unor situații pe care trebuie să le rezolve, iar pentru aceasta trebuie să observe, să reflecteze, să găsească soluții alternative din care să o aleagă pe cea optimă. Rolul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oportunități de a socializa într-un cadru creat cu scopul precis de a învăța de la egali, de a rezolva probleme (sarcini date de profesori) în timp real. Iată câteva metode ilustrative pentru acest grupaj. a) Lucrul în grup este foarte stimulativ pentru cursanții adulți, care au astfel ocazia să apeleze la propria experiență, să o valorifice și să le-o împărtășeascăcelorlalți. Rolul grupului este mult mai mare, contribuind într-un mod specific la învățare. Prin interacțiunile membrilor lui, grupul este o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult accentuate. Toate acestea trebuie atent și mereu avute în vedere de formatorul de adulți care, dacă nu-i mai poate „reforma” pe educabilii din fața lui, sub acest aspect, cel puțin poate să-i cunoască bine și să abordeze compensator (stimulativ sau atenuator, mai ales) pentru ca, mereu, comunicarea să nu fie afectată tocmai din cauza acordării unei prea mari atenții - însă nu pe autentice coordonate metacomunicative (Ficher, 1986). Resurse mari și control voluntar asupra redundanței în comunicaretc "Resurse mari și control voluntar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Dimpotrivă, dacă Transilvania ar dispune de un cadru autonom de guvernare, ea și-ar putea valorifica nestânjenit specificul și valorile sale de civilizație făurite istoric, integrându-se mult mai rapid În structurile vest-europene. Acest avans al ei ar fi extrem de stimulativ, ar servi drept model și ar avea darul să atragă și celelalte provincii românești pe aceeași cale. Scenariul prezentat ar constitui, de altfel, singura șansă reală a României, alternativa nefiind decât cantonarea definitivă a țării, cu sau fără Transilvania, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ar fi dus la Înlăturarea unui important element creator de diferență Între membrii celor două denominațiuni catolice. Sărbătorile religioase comune puteau fi cinstite deodată. Un mare motiv de raportare distantă la „papistași” ar fi dispărut astfel, lăsând loc unui factor stimulativ pentru dezvoltarea sentimentului de solidaritate și de comuniune cu cel de aceeași credință. În al doilea rând, monarhia administrativă austriacă Încerca să subordoneze timpul sărbătorii, gestionat de Biserică, exigențelor statului, cu scopul vădit de a-și extinde controlul asupra societății
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acea Însuflețire pentru bun, Înalt, nobil ce domnește pe acolo În cea mai abundante măsură”, despre visurile unor „venitoriuri formoase” pe care imaginea Italiei i le evocă, Ioan Faur XE "Faur" viza, probabil, nu doar aspectul cultural, ci și exemplul stimulativ al ridicării italiene de ansamblu, al Risorgimento-ului, În ultimă instanță, În toată complexitatea sa. Existența unui asemenea climat de deschidere În raport cu experiența politică italiană, inclusiv În ambianța moderată a cercurilor ecleziastice românești din Transilvania, era sesizată și de către contemporani
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
spre studiul comportamentului uman În diferite situații, Începând cu cele de Învățare. Paradigma behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic al producerii de bunuri și servicii să se studieze relația dintre imensa gamă de oferte stimulative pentru activarea comportamentului de consumator al individului. Fiind o abordare din perspectivă psihosocială, În această lucrare ne-am propus să evidențiem atât domeniile implicate de sfera conceptului de comportament al consumatorului, cât și modalitățile prin care, prin educațiem putem susține
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
capacității de autoorganizare, Îndeplinire a Îndatoririlor, planificării; sunt persoane care Își urmăresc scopurile, hotărâte și cu voința formată. Sunt sociabili, se simt În largul lor printre oameni și grupuri mari, se afirmă, sunt activi, vorbăreți, le place ceea ce este excitant, stimulativ, au o dispoziție În general veselă, energică și optimistă. Aspecte centrale ale personalității lor sunt: altruismul, un comportament cooperant, cu tendința de a considera pe ceilalți la fel de simpatetici și gata să le ofere sprijinul. De asemenea, am utilizat Chestionarul Atitudini
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
capacității de autoorganizare, Îndeplinire a Îndatoririlor, planificării; sunt persoane care Își urmăresc scopurile, hotărâte și cu voința formată. Sunt sociabili, se simt În largul lor printre oameni și grupuri mari, se afirmă, sunt activi, vorbăreți, le place ceea ce este excitant, stimulativ, au o dispoziție În general veselă, energică și optimistă. Aspecte centrale ale personalității lor sunt: altruismul, un comportament cooperant, cu tendința de a considera pe ceilalți la fel de simpatetici și gata să le ofere sprijinul; alegerea Îmbrăcăminții standard, de serie mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mulțimi tensionate de Întrebări ca: ajunge și pentru mine?, mai rămîne pînă Îmi vine rîndul?, cînd se mai primește? etc. Mersul la cumpărături era un rău necesar, motivator numai pentru Împlinirea nevoilor existențiale de bază, puțin sau deloc atractiv, interesant, stimulativ. Era mersul la cumpărături Într-o piață puțin diversificată și prost aprovizionată. Orientarea societății românești spre economia de piață a făcut ca În timpul celor 17 ani de tranziție românilor să li se trezească interesul și să li se deschidă pofta
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În plan bi și tridimensional; * promovarea reală și activă a conceptelor de interdisciplinaritate, pluridisciplinaritate și transdisciplinaritate, prin metodele abordabile la activitățile curente (descrise În ghid); * oferirea de suport afectiv-motivațional actului Învățării prin soluții concrete În crearea unui cadru stenic, pozitiv, stimulativ la orele de educație plastică; * aplicarea tehnicilor de dezinhibare, anularea blocajelor afectiv emoționale, terapie recuperatorie prin intermediul artelor la copiii deficienți de auz; Structura ghidului: În secțiunea adresată elevilor, informația se transmite la nivel intuitiv concret, noțiunile sunt susținute prin: * informații
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
conținuturile să devină mai atractive; * model de PIP; * exemplificări de proiectare a activității didactice, planificare calendaristică și detaliere pe unități de Învățare; * exemple de fișe de lucru, fișe de evaluare formativă, matrici de evaluare, teste aplicate la clasă; * tehnici recuperatorii, stimulative, compensatorii. La terminarea clasei a VIII-a, competențele elevului deficient de auz vizate prin aplicarea acestui ghid sunt: * cognitive: cunoaște noțiuni și concepte; le definește, le identifică din exemple, cunoaște instrumente de lucru, identifică tehnici de lucru, cunoaște marile opere
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
la rangul de principiu), sinectica (însemnând în esență valorizarea analogiilor), testele de potențial creativ utilizate ca exerciții, o serie de alte tehnici speciale de descătușare a originalității. Existența unui echilibru între cultura generală și cea de specialitate constituie un factor stimulativ pentru elementele potențialului creativ al elevilor. Cultura generală prin constelația de informații pe care o asigură acoperă o zonă mai largă a acestui potențial amplificând în acest fel probabilitatea stabilirii unor asociații noi și a elaborării unor produse creatoare. Ea
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
creativității Această teorie pune accent pe aportul factorilor de mediu (de cultură) în geneza creației. M.J.Stein relevă influența considerabilă pe care o exercită asupra creației, regulile sociale ale timpului și experiențele sale majore. M. Mead atrage atenția asupra rolului stimulativ pe care îl exercită asupra creativității, culturile iubitoare de gândire divergentă în care esențial este procesul și nu produsul creativ. Teresa M. Amabile consideră că ambianța poate favoriza afirmarea creativă sau o poate bloca prin presiunea la conformism, o cale
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
creativ să se realizeze. Condițiile pot fi: 1. Interne - condiții subiective ( psihologice ) de personalitate ale creativității. 2. Externe mediul fizic și mai ales social. (Ana Stoica Constantin, 2004, pp. 158-159) Atât factorii interni cât și cei externi pot avea efecte stimulative sau inhibitorii asupra creativității. Factorii interni sunt însușiri și procese psihice care se împart în trei categorii: I. Factorii cognitivi și de procesare intelectuală: a) Imaginația b) Gândirea și factorul ei general inteligența c) Intuiția d) Memoria II. Aptitudini speciale
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
caracter. a) Trăsături pozitive de personalitate / Trăsături negative de personalitate b) Alți factori de personalitate Factori biologici (vârsta, sexul) / Factori educaționali și de experiență a vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă ) Ana Stoica - Constantin enumeră factorii stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență: I. Factori interni ( individ ): a) intelectuali b) aptitudini speciale c) „ de permeabilitate” II. Factori externi: 1. Colectiv : microgrup (echipă ) și organizații: a) climatul creativ b) conducerea 2. Societate: a) valori promovate; b) condiții create
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]