1,470 matches
-
din jurul mesei), limba, dar nevăzut și simțit de fiecare român în parte de la naștere la trecerea lui în nemurire, cultura bogată în tradții, obiceiuri unice în lume și transmisă din generație în generații prin legi nescrise și necercetate. Un glas străbun, purtat peste veacuri, răsună din depărtare, aducând o notă de optimism urmașilor, urmașilor săi. Povețile înscrise în sufletul românilor sunt sacre și lăsate precum Decalogul lui Moise: - Să-Ți cinstești strămoșii, trecutul! ...și prin cultul muncii, prin continuarea îndeletnicirilor, meșteșugurilor
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Satul meu, grădină-n floare, Nu-ai în lume - asemănare, Grădinar din viță crasă-i Satul meu, vatră duioasă. În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos și mai sfânt. Și căsuța părintească Cu dor o să vă-ntâlnească. Referință Bibliografică: Satul meu / Iacob Cazacu
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
fiind al Romei împărat Cu mama-i dacă,Romula, A vrut Imperiului creat Împeriul Dac,nume să-i dea,. Dar ura și cu trădarea A lui moartea au hotărât, Și fugind găsi scăparea, Pe al Rusidavei pământ.. Drăgășani, din vremi străbune, Multe văzut-ai în trecut... Viteji și al lor renume, Ce-aici cu turcii s-au bătut. Viața eroii și-au jerfit Apărând al țării pământ, Iar vinul cu aur cinstit E-al lor sânge nobil și sfânt. Și Gib
UN ORAŞ CU VECHI RENUME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376269_a_377598]
-
anateme împotriva nedreptăților sociale. Glasul său de stentor se aude și de peste ocean, către românii de pretutindeni, chemându-i, când la judecată, când cu arma în mână, la apărarea fruntariilor. În cele șase volume anterioare ale sale, intitulate semnificativ: „Blestem străbun”, Editura SemnE, 2007; „Versete dumnezeiești”, Editura SemnE, 2008; „Pierdut în lume”, aceeași editură 2010; „Chemarea la judecată”, Editura SemnE, 2012; „Condamnarea”, Editura SemnE, 2013; „Execuția”, Editura SemnE, 2014, glasul său tunător, îndeamnă la trezire, la acțiune, la luptă, la scuturarea
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
cuvinte emoționante, de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
din stele / Și-ați otrăvit izvoare din fântâni // Vă închinați, o, ce nesăbuință! / La venetici și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete din morminte / Nesocotiți preceptele străbune / Nepăsători la port și jurăminte - // Zadarnic invocați divinitatea / Nu mai doiniți de dor printre străini / Ați obosit să protejați dreptatea / Și nu mai vreți să vă numiți români! // Ați dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați tulburat și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
dor, și își clădește „castele cerești” (Mă mir). Iată și Crezul poetic al autorului: „Nu m-am rugat, nici n-am cerșit credinței / Respectul îl sădesc, nu îl impun / Nu mă aplec sub jugul umilinței / Eu mă închin doar Neamului străbun // Nu am visat la râuri de lumină / De raza lor se irosește-n van / M-am ridicat încrâncenat din tină / De-am fost lovit de Marele Divan // Am înfruntat și bezna, și teroarea / Speranțe am avut numai în Eu / Am
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
mi-a rămas pustie / Când uneori tăcerile vibrau / Vedeam în neguri viața cum învie / Și trâmbițele morții cum mureau // Eu urmăream comete călătoare / Și-n universuri stele scânteiau / Din haos se născuse un alt soare / Când fără margini jubilau” (Neamului străbun). Fior și reverb simți când vorbești despre țară și neam, dar și când citești versuri care îți spintecă sufletul de dor și de jind. Adeseori, poetul strecoară meditații filozofice de tip aforistic, care pot fi însușite ca atare. Ex. „Un
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
întunericul necunoașterii. Expresia este modalitatea prin care el se afirmă în lume. Și, evident, pe primul plan este pusă iubirea sub toate formele ei: față de partener, față de oameni în general, față de natură, de patrie, de părinți, de copii, de pământul străbun și de tot ce există bun creat de Dumnezeu pentru om. Iubirea pusă cap al celor trei virtuți cardinale, alături de Credință și Speranță. Și cât de limpede rostește Alexandra Mihalache definiția iubirii: „Omul trăiește pentru a iubi și iubește pentru
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
2015 Toate Articolele Autorului Când Cerul a vrut răscumpărare Pentru lumea asta rea și mare, Ce infestase și marea natură Prin păcate nu devenea matură.. Cerul s-a deschis el salvgardant, Îngerul de pura Femeie apropiat, Zicându-i Dorința cea străbună, Că prin EA poate fi lumea bună..! EA smerită fără ezitare s-a supus, Prin al Ei gând lumea s-a dus Sus, S-a înalțat prin a Ei mare putere Unde nimic nu poate altă vrere! Domnul i-a
DE A MURIT PUȚIN.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374779_a_376108]
-
noastre, Mihai Viteazu, un sfânt al neamului. Oculta vânzătorilor de țară va apune, pentru că se vor sfâșia între ei. România profundă există, iar fluviul credinței strămoșești curge liniștit și este aducător de speranță și îndârjire în lupta pentru apărarea gliei străbune. FMI, BM și OMC sunt doar instituții care îi deservesc pe acționarii lor, angajând personal în cea mai mare parte ticăloșit, care răspunde orbește unei singure comenzi: îndatorează țările slabe și apoi cumpără totul pe nimic. Problema resurselor este tema
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
Noiembrie, totodată și în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noiembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
prunc Isus, se-nchină. De Crăciun s-a născut fiul- Dumnezeu, ce-a arătat lumii puterea iubirii, la greu, e sărbătoarea ce unește creștinătatea, căci în cuvântul Domnului e dreptatea. Este Crăciunul și pe la ferestre răsună Colindul... cântec după datină străbună, ,,O ce veste minunată'' voi simți mereu, de Crăciun, la fereastra sufletului meu. 21 Decembrie 2016 - MIT Referință Bibliografică: DE CRĂCIUN / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2186, Anul VI, 25 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DE CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371700_a_373029]
-
mai întâmplă nimic, că doar timpul se perindă. Dar o face după reguli neuitate, firești, la îndemână celor de-aici. Aerul curățit cu sfințenie de preajma foioaselor îi ține feriți de boli și bătrâneți grăbite pe oameni. Ca-n vremi străbune trec și astăzi puternici prin viață. Dar ața vremii se scurtează, le șoptește vântul și le cântă amintirea. Totuși... Îndărătnici, puținii rămași pe-aici se sting aproape în vitregii hibernale, după ce s-au copt și răscopt în fierbintele iulie, după ce
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
creion. Sub lacrimile-amare ce-am vărsat, Așa am hotărât: când am să cresc, Copii mei, când eu voi fi bărbat, Or să primească tot ce își doresc. Așa gândesc și-acum în orice an, Când mai visez la satul meu străbun, Și mai aștern cu gând de băietan, Scrisoare peste timp lui Moș Craciun. În ea adaug ruga de la prunci, Scriu ce-și doresc în noaptea-mpărătească Mai știu că n-o să fie ca atunci, Iar darul tău de suflet să sosească
SCRISOARE PESTE TIMP LUI MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371777_a_373106]
-
în razeși cristale-ncet plesnește.Zăresc peștii curcubeu,aurii și argintii,ce-și pun solzii în valoare,fluturând din aripioare.Susur duios se aude... IV. MĂRȚIȘOR, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016. (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa zice, dar e frig afară. Două fire de arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și cu
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie, floare galbenă îmbie. (gingașă, frumoasă floare, într-o zi de sărbătoare să-i dea Suzanei binețe, zâmbetul să o răsfețe). Citește mai mult (După datina străbună astăzi este mărțișor,zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor- zi de primăvară,calendarul așa zice,dar e frig afară.Două fire de arnici,alb și roșu răsucesc,le atârn la capăt ciucuriși cu dragoste
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
satul, la vreo nuntă. Dumnezeu mi-a oferit privilegiul de a mă naște pe acest meleag și sunt mândră de consătenii mei, oameni harnici, demni și pasionali. Am fost crescută și educată cu dragoste și respect față de obiceiurile și datinile străbune. Obiceiurile și Tradițiile fac parte din ființa noastră , respectându-le ... ne respectăm strămoșii, țara și pe noi înșine. (Floarea Cărbune) Ilustrație de Mirela Pete Referință Bibliografică: TRADIȚII ȘI OBICEIURI LA ROMÂNI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1512
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
pentru toți cei ce sunt născuți pe-această glie, și să-i aduci pe toți acasă, căci ești bogată, ești mănoasă. Să umpli satele pustii, cu cei plecați în pribegii, și să dăm iarăși mână cu mâna, să reîntregim patria străbună, că toți suntem frați și surori ai acestui brav popor! La mulți ani, iubită mamă, frumoasă ca o primăvară, te iubim și te cinstim, azi, un genunchi noi aplecăm și-n fața ta ne închinăm, din inimă, cu mic cu
LA MULȚI ANI, ROMÂNIE! de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379201_a_380530]
-
acestui brav popor! La mulți ani, iubită mamă, frumoasă ca o primăvară, te iubim și te cinstim, azi, un genunchi noi aplecăm și-n fața ta ne închinăm, din inimă, cu mic cu mare, îți urăm ”LA MULȚI ANI țară străbună! LA MULȚI ANI patrie mumă! LA MULȚI ANI voi români dragi!” Niciodată să nu uitați, că sunteți dacii din Carpați, și dragostea de țară, mereu în suflet s-o păstrați! Să facem azi hora cea mare pentru marea sărbătoare, și
LA MULȚI ANI, ROMÂNIE! de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379201_a_380530]
-
ochii pe care i-a avut în anii când iarba, roua, plugul, secera, focul, fântâna îi păreau minuni, când atribuia animalelor puteri miraculoase, când privea luna cu adorație și teamă.” ( D.Micu). Poetul Titi Nechita se reîntoarce mereu la rădăcina străbună, dar constată cu întristare că, acolo unde era fiecare lucru la locul lui, unde era viață, bucurie și sărbătoare... și-a instalat pustiul un vast imperiu. Construcția imagistică a versurilor ce urmează reliefează acest aspect, tot ce-a îndrăgit, odată
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, Sus pe Golgota pătimirii noastre. Cucernic ca un schivnic gândul suie Spre cerul limpezimilor albastre.” (Dr. Ionel Zeană) Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina Dragoste revărsată în Suferința Pătimirii și în Imnul Frumuseții Învierii
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
național creștin, adică naționalist care intră sub imperativul autorității Elitei Creștin-Ortodoxe-Conducătoare și Călăuzitoare, ca urmare a tuturor pe Calea Dragostei Ortodoxe-Hristic-Evanghelice . Perspectiva hristocentrică a lumii creștine o reclamă permanent Rezistența sa religioasă, care se asumă prin drepturile fundamentale ale credinței străbune ortodoxe. Biserica lui Hristos și Statul național pot conlucra doar în spiritul principiului evanghelic și în cel al împlinirii Jertfei hristice ca sens al Învierii și al înnoirii dumnezeiești a Neamului. Coordonatele axiologice ale Sfintelor Patimi, purtarea divină a Crucii
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > ȚARA MEA CU OAMENI BUNI... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului Țara mea cu oameni buni, Buni de doină și baladă, Din romani și daci străbuni Suntem proști făcuți grămadă. Ne-au bătut care au vrut: Nemții, turcii, dar și rușii; Le-am dat și ce n-au cerut, Darnici peste pragul ușii. Țara mea cu oameni buni, De priveghi și pomenire, Când din bucium o să
ŢARA MEA CU OAMENI BUNI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369145_a_370474]