1,728 matches
-
1611 din 30 mai 2015 Toate Articolele Autorului Se-ntorc străbunii - dovada că Iisus Știa unde ne cheamă, ne pregătește loc, Există viață, acolo unde ei s-au dus *Sfântul Duh a întărit prin limbi de foc. Refren Se-ntorc străbunii să miroasă Aroma pâinii scoasă din cuptor Se-ntorc străbunii să miroasă Mireasma florilor din curtea lor. Se rup de-acolo, din locul lor de veci Să-și vadă țarina și câmpul însorit Să vadă via de-a rodit, vinul
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
străbunii - dovada că Iisus Știa unde ne cheamă, ne pregătește loc, Există viață, acolo unde ei s-au dus *Sfântul Duh a întărit prin limbi de foc. Refren Se-ntorc străbunii să miroasă Aroma pâinii scoasă din cuptor Se-ntorc străbunii să miroasă Mireasma florilor din curtea lor. Se rup de-acolo, din locul lor de veci Să-și vadă țarina și câmpul însorit Să vadă via de-a rodit, vinul din beci Ce scânteie-n pahar - ofrandă - rânduit. Refren Din
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
din beci Ce scânteie-n pahar - ofrandă - rânduit. Refren Din oale noi beau apă din fântână Să nu uităm să ne iubim ca frați Să fim uniți, ca lângă mama bună În lume, cu floarea vieții încoronați. Refren Se-ntorc străbunii să se răcorească În grădină, la umbra deasă a *nucilor Să-și poarte duhul, să ne amintească: Omul pe acest pământ este trecător! Refren Revin străbunii să-și vadă nepoții Dacă trăiesc acasă ori îi duce viața Departe de meleag
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
uniți, ca lângă mama bună În lume, cu floarea vieții încoronați. Refren Se-ntorc străbunii să se răcorească În grădină, la umbra deasă a *nucilor Să-și poarte duhul, să ne amintească: Omul pe acest pământ este trecător! Refren Revin străbunii să-și vadă nepoții Dacă trăiesc acasă ori îi duce viața Departe de meleag, spre taina nopții Ori spre răsărit să-nceapă dimineața. Refren Sfinții neamului, adormiți întru Hristos Care ne veghează cu sacră dăruire Din cerul lor, revin aici
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului Judecata scurtei veșnicii S-a sfârșit cu veșnicia ce-o doresc omnipotenții Un popor are renume de-și respectă înțelepții Ce contează viitorul când și-au renegat străbunii Și-n prezent ție-ți dictează veneticii și nebunii Nu le pasă dacă țara a ajuns o colonie Pentru ei “patria-mamă” e o vorbă pe hârtie S-au împăunat cu titluri, fac avere prin trădare Viitorul le rezervă ani în
JUDECATA SCURTEI VEŞNICII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373224_a_374553]
-
Iubind vom spune: te amor! Iubindu-te cu mai mult dor, Devii aleasa viselor, Să fii iubită de nebuni Care se simt în aici stăpâni. Pe mări și peșteri și uscat Cu dragoste ne-am îmbătat. E-o fericire din străbuni, Să fii iubită de nebuni? DESPRE IUBIRE... Când iubești, nu îți mai aparții, pentru că inima... acest generator de dor, de sentiment sublim ce nu se poate exprima decât în limba pământeană și... simțit numai de cei cu inimă curată, cei
PRIMĂVARA IUBIRII (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373238_a_374567]
-
2015 Toate Articolele Autorului O sărbătoare vestită, ce-i a Maicii Preacurată, prin vreme e prăznuită de cei ce numele-i poartă. Rude și prieteni cheamă să serbeze împreună, Adormirea Sfintei Mamă, ce la credință îndeamnă. Prin ritualuri păstrate de străbuni pe-a vieții cale, abundă sacralitate și mituri proverbiale. Despre Maică Preacurată, născând Fiul Mântuirii, se spune că-i așezată la dreapta dumnezeirii. Că așteptându-și sfârșitul, în timp ce i-a fost prevestit, a zărit cum venea Fiul, de Sfinți Arhangheli
TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
-
timp de-a fi nemuritor Mamelor e salvatoare, de cei sărmani e aproape, pururea-i ocrotitoare călătoriilor pe ape. În podgorii, pe coline, struguri încep să se coacă. Must să curgă din ciorchine și tulburel să se facă. Cu datina străbunilor se practică obiceiuri de pomenirea morților, când se-mpart prune și struguri. Se tocmesc pândari la vie, struguri să nu prăduiască acei ce nu vor să știe via s-o gospodărească. Spre a fi recolte bune de grâu în anul
TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
-
lor. Preoții rămân deodată cu Bisericile lor, Duhovnicii trăiesc permanent în Discipolii lor, Dascălii strălucesc în Ucenicii lor, Poeții se cuminecă în Frumusețea Neamului, Sfinții se aprind în Icoana Dumnezeirii, Mărturisitorii sălășluiesc în Jertfa Martirilor, Cuvioșii se întrupează din Slava Străbunilor și mireasma Îngerilor. În lumea creștin-ortodoxă, în Împărăția lui Hristos, vremurile stau sub Oameni, sub spiritualitatea lor, care iese din timp, din spațiu și punctează transcendența. Acești Oameni sunt Români sau Dacoromâni absoluți! Un Român absolut a fost / este și
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Iisus Hristos, am citit: „Am ridicat și sfințit această troiță întru slavă și mulțumire lui Dumnezeu și pentru cinstirea eroilor. Familia Ioan și Didina Grămadă”. Aveam să aflu, mult mai târziu, din confesiunile domnului Ioan Grămadă în „Pelerini prin zestrea străbunilor câmpulungeni” (Editura AXA, Botoșani, 2010), că troița este opera sculptorului Vasile Bârgovan, artist remarcat și prin alte lucrări deosebite despre care autorul înscrie în cartea sa „construcția și înălțarea, împreună cu câțiva tineri bucovineni, a unei frumoase biserici pentru o comunitate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
-nțeleg sensul bun al unirii, Să le-arătăm fără să-i doară, Succesul înnoirii, al reîntregirii! Străbunul dac, ne-a dat tăria Să rezistăm furtunilor ce vin Și tot el ne-a marcat istoria Cu cugetul si harul lui divin ! Străbunii daci, ne-au sădit în cuget Iubirea adevărului și-al gliei, Că fără ei, am scoate-un muget Și-am fi în pragul agoniei... Acum e pace, dar strâmbe-s toate, N-avem istoria noastră adevărată, Ci una fabricată, de
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
Revenind mai către miezul textelor lirice semnate de Victor Enache în volumul Dor (2013), evidențiem și cele „certificate“ prin prezentarea de pe coperta - „față a patra“ -, de către prof. univ. dr. Vasile Frățilă: «Înzestrat cu darul poeziei, Victor Enache scrie în graiul străbunilor săi, în aromana, dar și în română literară. Idiomul în care-și compune versurile, desi dispersat în toate statele din Balcani, dar și în România, este înțeles de toate comunitățile aromânești, cu toate ca aromanii învăța în școlile de stat din toate
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
școlile de stat din toate țările în care viețuiesc alte limbi decât cea pe care au deprins-o de la părinții lor. Liric prin excelență, poetul abordează temele tradiționale ale literaturii aromane: dragostea de neam, nostalgia după locurile de baștină ale străbunilor săi, dragostea pentru limba amenințată cu pieirea, iubirea față de ființele cele mai scumpe: mama, bunica, partenera de viață [...]. Nu lipsește din poezia să nici sentimentul iubirii creștine. Dor (călător de la matcă la izvor) vine în continuarea altor volume (Di vreari
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Până și vremea surâde uneori cum enigmatic soare senin afară pe glezna ta purpurie și-n noi iubiri în iarna primăvară prefac întregul în icoane respiră până când și talpa din aerul cel nou pământ străbun Brașov al unui anotimp simbol cad fulgi de nea cum în linii drepte tăcuți timimizi striviți sub pasul tău sprânceana soarelui arcadă pest tot cuvinte forme precise albastru și alb raze de soare cad unde pe glezna ta purpurie rezumat
PE GLEZNA TA PURPURIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376171_a_377500]
-
diferite pricini oricât de mici. De bună seamă, aceste fapte supărau cât se poate de mult pe evreii din sat, dar aceștia știau deja că nu e bine să ridice brațul împotriva puternicului egiptean vecin. Mai știau și învățătura din străbuni, că Iehova dă încercări în viață, ca tot omul să învețe să rabde, să nu întoarcă rău pentru rău. Iehova este singurul care trebuia să facă dreptate între oameni, nu să-și facă dreptate ei cu propriile mâini. Se întâmplase
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
lacrimi îmi văd țara. Pământul său, eu îl iubesc, Iubesc la fel și munca. Astăzi nu vreau să-l părăsesc, Mai tare sunt ca stânca. Ca mine sunt și alți români Ce crucea poartă-n suflet. Trăiesc și pleacă spre străbuni Prin ultimul răsuflet. Iubesc nespus acest pământ Cu viața-mi o să-l apăr. Eu am făcut un legământ: Trădarea să n-acopăr. Și țară,lacrima să-ți șterg, Să râzi din nou sub soare. Apoi cu fruntea sus să merg
CU LACRIMI ÎMI VĂD ŢARA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376259_a_377588]
-
pe firul de iarbă, Îmbracă strai alb și pleacă la câmp. Îi cere pământului voie Ca să îi stoarcă seva, Roagă ploaia să îi ude Recoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatra Făcută din același lut ca și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii? Susurul râului ce poartă Cu el sufletul ascuns în Pântecul muntelui? Ați văzut
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
de rouă pe firul de iarbă,Îmbracă strai alb și pleacă la câmp.Îi cere pământului voieCa să îi stoarcă seva,Roagă ploaia să îi udeRecoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatraFăcută din același lut ca și el,Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pomîntr-un nai,Prin el se scurge seva copacului.Ați auzit vreodată munții doinind,Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii?Susurul râului ce poartăCu el sufletul ascuns înPântecul muntelui? Ați văzut cum sărutăCâmpia lacrimile Timpurilor
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
sub titlurile deghizate „Primăvara”, „Toamna”, „Iarna”, pentru a evita returnarea lor în țară de către organele de cenzură . Monumentala lucrare a lui Nicolae Iorga, Istoria Românilor a fost expediată în Transilvania și Bucovina în 10.000 de exemplare, iar Din faptele străbunilor, a fost difuzată în 1.000 de exemplare, tot sub titluri deghizate. În anul 1908, „Liga Culturală” condusă de N. Iorga a hotărât tipărirea unor broșuri în limba germană, care să înfățișeze raporturile politice și culturale dintre românii din țară
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
2017 Toate Articolele Autorului Vor seca albii de ape Cu parfum de crini în cale, Stele-i vor clipi sub pleoape Peste locul gropii-i sale. (George Calinescu) * Eminescu este darul Dăruit românilor, Pasiunea și amarul Ce le-au dat străbunii lor. (Antonie Plămădeală) Eminescu este sfântul Vremii-n veacuri cuvenită, De la el preia Cuvântul Dumnezeu și i-l recită. (Calinic Argeșanu) Eminescu întruchipă Jertfa operei în patimi, Dar de cristică risipă De cuvinte și de lacrimi. (Constantin Galeriu) Eminescu-i
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]
-
călător prin stele, Deci, se prea poate, că așa într-o doară A și rămas Luceafăr între ele. Eu ce aș fi? îmi zic, fără Poetul Ce idealul de femeie a-ndulcit? Și a incorporat în vers pamfletul Și hora de străbuni a reunit? Nu, Eminescu nu putea nici să dispară, Avea un suflet de poet luxuriant Și când iubea, știa să moară, Cu tot cu versul său, îmbălsămat. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: NU, EMINESCU NU PUTEA SĂ MOARĂ... Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN
NU, EMINESCU NU PUTEA SĂ MOARĂ... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379687_a_381016]
-
plin De-ale neamului legi, Dar tu ești străin Și nu le-nțelegi. Veniți din afară Cu flamuri în vânt, Mulți ne călcară Al țării pământ, Cu urlet de fiară Și plini de avânt, Curând își aflară Sub brazdă mormânt. Străbunii luptară ‘Nfruntând suferinți Iubita lor țară N-au dato pe-arginți. Citește mai mult Plata trădăriiAscultă în noapte,Ascultă străine,Sunt zvonuri și șoapteși sunt pentru tine.Văzduhul e plinDe-ale neamului legi,Dar tu ești străinși nu le-nțelegi.Veniți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
și șoapteși sunt pentru tine.Văzduhul e plinDe-ale neamului legi,Dar tu ești străinși nu le-nțelegi.Veniți din afarăCu flamuri în vânt,Mulți ne călcarăAl țării pământ,Cu urlet de fiarăși plini de avânt,Curând își aflarăSub brazdă mormânt.Străbunii luptară‘Nfruntând suferințiIubita lor țarăN-au dato pe-arginți.... XXIX. TEIUL MEU, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016. Teiul meu Iubito, am o veste tristă. Când m-am trezit nu l-am văzut, In
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
luceferi peste câmp căzute! Cumpărați, cumpărați! Viața asta trece - Strigă un bătrân la un colț de stradă Îmbiind drumeții în cuvânt să-i creadă Fluturând din mână : timpul vă petrece... Cumpărați, cumpărați urme pe-acest loc, Rădăcini pierdute, sânge de străbun! Tinerețea trece, mâine ești bătrân Rătăcind ca orbul fără de noroc... Cumpărați, cumpărați loc de primenire, Doinele de jale și-un ciob de trecut, Ca din amintire sâmburi de-nceput Mândru să rodească întru nemurire! Nenfricarea-n sânge, temeri - să le-ngroape
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Lacrimi de luceferi peste câmp căzute!Cumpărați, cumpărați! Viața asta trece -Strigă un bătrân la un colț de stradăîmbiind drumeții în cuvânt să-i creadăFluturând din mână : timpul vă petrece...Cumpărați, cumpărați urme pe-acest loc,Rădăcini pierdute, sânge de străbun! Tinerețea trece, mâine ești bătrânRătăcind ca orbul fără de noroc...Cumpărați, cumpărați loc de primenire,Doinele de jale și-un ciob de trecut,Ca din amintire sâmburi de-nceputMândru să rodească întru nemurire! Nenfricarea-n sânge, temeri - să le-ngroape;Un descântec
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]