2,376 matches
-
de scriitorului Mihai Marcu, și el membru al Ligii, și al fundației I.D. Sârbu din Petroșani condusă de scriitorul Dumitru Velea. S-a înființat prima Bibliotecă particulară din Banat la inițiativa scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu în casa părintească și prin strădaniile filialei Banat, cu cărți donate de membrii Ligii și alți intelectuali, în localitatea Mehadia, județul Caraș Severin, propunându-și înființarea în perioada următoare și a altora, în localitățile mai izolate, venind astfel în întâmpinarea dorințelor tinerilor. Filiala Ligi Scriitorilor din
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]
-
Deschide geamurile-n noapte/Să intre-n ele nechemate/ Veciile. Să-ți cânte toate,/Să nu mai plângi!” Nu pot trece cu vederea câteva dintre temele abordate, în care picură dureri din rănile mereu sângerânde: -în „Bradul interzis”, poetul evocă „strădania” celor care „i-au găsit cătușe grele” bradului (identității neamului său), ce „stă-n vamă, crește-n vamă/ Și-a încărunțit de dor”. Degeaba „A tot scris petiții luna/Și copiii triști au scris,/ Răspundea Tăcerea-ntruna:/Bradul vostru-i
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
se preconizează că va avea loc în acest an la data de 15 August, căci orice stabiliment de acest gen are nevoie de o inaugurare, cu toate că într-un muzeu activitatea nu se termină niciodată. Felicităm și noi pe această cale strădaniile buciumanilor, ale Asociației „Baia Domnilor” în principal și urăm muzeului „Noroc bun”, să intre cu dreptul în circuitul turistic în care să ocupe un loc de frunte, așa cum merită. Mihaela Rașcu - LSR Mureș Referință Bibliografică: MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
în revistele diasporei Confluențe Românești, din SUA, Pagini Românești, din Noua Zeelandă și în multe alte reviste. Un rol important îl are, așa cum se sublinia și la Radio Actualități, îl are scriitorul George Roca( membru al Ligii Scriitorilor ) care cu multă strădanie promovează creațile scriitorilor români în revistele din străinătate. Încă de la înființare Liga Scriitorilor Români cunoscând faptul că în condițile intrării noastre în Comunitatea Europeană și al fenomenului de globalizare, multe din tradițiile noastre, obiceiuri, creații populare și cele culte vor
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
poate răzbi mai bine decât corupția, căci altfel, pacea și bunăstarea, ca stare naturală de fericire a omenirii, nu ar mai avea loc în lumea noastră. Tineretul are datoria de a lupta împotriva corupției căci viitorul le aparține, iar pentru ca strădania lor să fie încununată de succes, nu este de ignorat nici o mână întinsă care poate să pună o piedică cât de mică în calea a ceea ce poate deveni un tăvălug distrugător. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: MIC TRATAT DESPRE CORUPȚIE / Mihaela
MIC TRATAT DESPRE CORUPŢIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373149_a_374478]
-
limba maternă a studenților, iar profesorii au avut un cuvânt de spus în fața comisiilor ce acordau autorizația de a profesa în țară. De asemenea, condițiile de stagiu au fost adaptate acestor juriști-studenți. Și iată ironia soartei! De abia atunci, datorită strădaniilor și efortului avocatului nou venit, Dădu, le-a fost posibil unor avocați, vechi sioniști, cunoscători ai limbii ebraice, veniți cu mulți ani înaintea lui Dădu, să se prezinte cu succes la examene și să-și obțină echivalarea diplomei de juriști
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la afi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste. Lucrarea de față conține subiecte și probleme de o actualitate dureroasă, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată în mod analitic, din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare, apoi exterminare și excludere versus
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
Manuscris > Cugetari > „LUMINĂ, LUPTĂ, LIBERTATE” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului „LUMINĂ, LUPTĂ, LIBERTATE” Voiam să scriu ceva frumos... / Ceva, din Transilvania... Însă un gând malițios / Mi-a zis: ‘Geaba-i strădania! Și l-am crezut... i-am dat dreptate, exemplu fiind Adrian Păunescu. „L”-ul creionat de palma ridicată cu degetul mare perpendicular pe inelarul îndreptat în sus, lângă celelalte trei strânse în pumn, era simbolul rezistenței tăcute și al speranței
„LUMINĂ, LUPTĂ, LIBERTATE” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372228_a_373557]
-
apostoli trebuie să ajungem la sacrificiul apostolic și misionar de reunire a Bisericilor și de revenire la trăirea primilor apostoli, astfel încât, Sfânta Euharistie trebuie să fie și temeiul unității creștine a reunirii Bisericilor, a mișcării ecumenice autentice, încununată fiind de strădania îndumnezeirii de pe pământ către cer!... 9.- Cine ar trebui să-și asume vina sau responsabilitatea pentru abordarea, de multe ori, destul de superficială a acestei probleme fundamentale a spiritualității noastre?!... - Să nu căutăm vinovați ci să mergem încrezători cu convingerea că
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
ce-o făcea de unul singur în țara păcatului? El simte nevoia de a se mărturisi, trebuință care, o știm cu toții, este în firea omului. „Noi credem că adevărata pocăință este un act bilateral. O parte a ei o reprezintă strădania de îndreptare, dorința de înnoire (și aceasta este, desigur, un dar a lui Dumnezeu) pe care o face credinciosul. A doua parte însă o reprezintă harul iertării, pe care Dumnezeu îl împărtășește prin mijlocirea slujitorului Său investit cu această putere
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
în această carte sunt flori alese din grădina parfumată a spiritului uman. Nu este o antologie, nu este o culegere, ci este O SUMĂ de gânduri folositoare pentru minte și pentru suflet culese și filtrate prin grija celor doi autori. Strădania inițiatorilor este uriașă. Rozalia Brândaș, cadru didactic și preot Ilie Bucur Sărmășanul au întreprins o muncă titanică pentru documentare, culegere, structurare, alcătuirea acestui imens buchet de gânduri, nu de cugetări simple, nu de maxime sau reflecții, ci spicuiri din operele
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
și insolite expresii stilistice, care dau parfum și culoare poveștii, romancierul Gh. Chirtoc s-a dovedit unul dintre cei mai valoroși romancieri ai literaturii române. Timpul va fi cel care va scoate la suprafață valoarea sa, răsplătind talentul, dar și strădania sa, de a realiza aceste prețioase opere. Cu profund regret îi voi purta în suflet amintirea și îi voi prețui mereu valoroasa operă. Dumnezeu să-l odihnească! Cei care doresc să-l însoțească pe ultimul drum pe prietenul nostru dr.
ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374798_a_376127]
-
însărcinată, urmând să nască în curând și avea nevoie de liniște mai mult decât de musafiri. Ovidiu se mai întâlnise cu Adrian la pescuit, însă serile dedicate bridge-ului se sfârșiseră, iar eu, în scurt timp aveam să dau uitării strădaniile partenerului meu în lupta pentru întâietate. Acum însă, amintindu-mi acel episod, trăgeam concluzia că Ovidiu era genul de bărbat care dorea să câștige cu orice preț. Dacă exista o competiție la care participa, chiar neînsemnată fiind, el trebuia să
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
un schimb de banalități cu Cristian, ceea ce nu lăsa niciun dubiu asupra intențiilor ei de a umple tăcerea apăsătoare și interogativă, care polua mintea tuturor. Vădit intimidată și deranjată de mustrarea din ochii mamei, Lea deveni incoerentă și agitată. În strădania ei de a simula o însuflețire destul de exagerată și nelalocul ei, răsturnă ceașca de cafea fierbinte, care se rostogoli pe jos, împroșcând cu o jerbă lichidă și fierbinte, gresia imaculată. Lea fu cuprinsă instantaneu de o nervozitate nejustificată și izbucni
DILEME ( FRAGMENT 26) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375658_a_376987]
-
să se bucure singură de lumină (O noapte de beție). Așadar, tăcutul zeu poate fi învins de lumina iubirii și a creației, strecurându-se printre „fățarnici, netrebnici, / făcători de rele / împinși orbește la păcate”. Și toată această luptă, această acerbă strădanie de a ajunge, de a atinge lumina, e ingenios subliniată de cele patru poeme sugestiv intitulate: Din jurnalul unei zile, poeme din care răzbate dorința poetei de a-și liniști sufletul zbuciumat de dor, întinat de „noroaiele lumii”, de „ceasul
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
se subordonează perfect titlului. Deși uzitează versul alb, rima fiind de cele mai multe ori ignorată, cititorul descoperă cu plăcere o melodicitate interioară care încântă și îndeamnă la citirea lor, în pofida limbajului care se îndreaptă spre încifrare. În totalitatea lor, versurile dovedesc strădania autoarei care afirmă ea însăși că a cugetat și cugetă zi și noapte la „noi figuri stil” cu alură hoinară, spontană, sperând ca la plecarea din astă lume, aceste rânduri să o reprezinte „să rămână agățată / la gâtul noului / dresor
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
ode”, „veșmânt de dragoste și cântec”, simțindu-și mâna „ca o ramură plină de rod”, oferind alteori „cuvinte libere, dezbrăcate de văluri / delirante, provocând o nouă naștere / și noi sunete / ... / în ovalul unei raze / solare ... ”(Vârstele rostirii). Personal, consider că strădania doamnei Valentina Becart nu va fi în zadar, căci versurile sale o vor purta-o pe cărarea ce suie spre Olimp, ajungând ea însăși să-i umbrească pe alții, întocmai cum ea, acum, se consideră „în umbra zeilor”. Referință Bibliografică
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
tifonul din nări, să nu mă vadă așa de caraghios de umflat. Nările erau atât de întinse încât strălucea pielea nasului. Era prea riscant să mă asculte, deoarece pansamentul îmi ținea fixă piramida nazală și orice lovire accidentală distrugea toată strădania celor doi medici de a-mi reface fața și nasul. Până la urmă s-a lăsat înduplecat să mi-l scoată pe perioada cât vor sta vizitatoarele mele, ca apoi să pună altul. Nu vă dați seama ce durere am fost
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
rog pe vânt să sufle până mă dă jos din pom, poate așa voi reuși să ajung pe masă, alături de cea care a început să-mi bântuie visele. Viespea nu putut răspunde unei astfel de înflăcărări. Privi din zborul ei strădaniile mărului disperat să ajungă lângă blonda pară și oftă într-un bâzâit prelung când o pală de vânt îl desprinse de pe creangă și îl rostogoli pe pământ. Căzând de la o înălțime foarte mare, mărul se bătuci și se înnegri imediat
IUBIRE DE TOAMNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377788_a_379117]
-
substratului (zid, mare, pustiu, imagini ale unui spațiu durată)", în care poetul "percepe realul ca punctare, fărâmițare, nemișcare fremătând de străfulgerări instantanee. Ceea ce ar trebui să fie bogăția dinamică a unei curgeri continue, se pulverizează ai spune în mii de strădanii neputincioase."2 A urmări aceste "fațete" ale pulberii ni se pare profitabil. Mai conturate sunt: a. țărâna. Ea păstrează sensul "adamic", de lut de-alcătuire ("Iată ce este lutul în mâna olarului, aceea sunteți și voi în mâna mea"; Ieremia
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pîndă. Așa cum cei mai mulți dintre mulții victorioși ai radicalei schimbări din noiembrie își consumă acum satisfacția, fiecare în locul ce i-a fost hărăzit de soartă, bună-rea, dați-i voie și umilului pictor din Armeană să fie fericit, în sfîrșit fericit, că strădaniile sale la șevalet se consumă, iată, într-un moment deși convulsionat tocmai de încleștarea dintre forța nouă, primenitoare și iliescianismul retrograd dați-i așadar voie să se bucure (temperat) că există, că poate lucra, că poate închina cu mai multă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vitaminiza ramolismentul juvenil cu principiale sarcini de secretar. Cum să uit acea adunare a breslei, marcată de... darea lui de seamă, înfierînd, vigilent, nesănătoasele influențe ale artei decadente occidentale asupra unora printre care, evident, mă prenumăram -, subminînd astfel ele, influențele strădaniile sănătoase ale Cîntării României! Ciricul însă, în dorul apropiatului 2 Mai, anula pe loc indispoziția. Nimeni, nici chiar dîrlăii cu ochi albaștri, fojgăind pe la colțuri de trotuare, nu puteau împiedica galantul apetit întreținut, constant, de triumviratul Ursachi-Andoni-Gheorghiu în vămuirea trăpașelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
student și absolvent Leonid Boicu „o prețuire deosebită, așa cum nu a avut-o pentru nimeni altcineva”. Numai că, nici calitățile profesionale, nici însușirile umane ale proaspătului absolvent și nici recomandările autorizate ale dascălului său nu au contat pentru factorii decizionali. Strădaniile s-au dovedit zadarnice, pentru că - spune V. Cristian - „Boicu făcuse «marea greșeală» de a se naște la Dondoșani”, în fosta Republică Sovietică Moldovenească. Îndrăznim a adăuga un nou argument, de altă natură (civilă, de astă dată), care va fi cântărit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un Gheorghe Lăcătușu, care la 23 aprilie 1857, împreună cu alți locuitori din satul Băsăști, a luat în arendă pe un an un ferăstrău. Folosirea într-o măsură crescândă a uneltelor de fier în agricultură a fost cauza principală a numeroaselor strădanii de înființare a unor ateliere de confecționare și de reparare a uneltelor. După cum se știe, încercările lui Sachetti, Mihalic de Hodocin și Conachi de a fonda „fabrici” de fier au eșuat. În epoca aceasta, totuși, două încercări au fost reușite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se străduia să împiedice ocupația țaristă a Principatelor Române, apărând personal cauza lor la Paris, prin Zamoyski la Poartă, prin Dudley Stuart la Londra, punându-i pe români, prin acesta din urmă, în legătură cu Palmerston, apoi cu Thiers. Principalul sens al strădaniilor rămânea însă fortificarea legăturilor cu mișcările revoluționare și de emancipare socială și națională, pregătirea terenului menit să ofere baze temeinice acțiunii poloneze. În martie și aprilie 1848, sunt numiți noi emisari în Moldova și Țara Românească: Korsak, Ahmet (Pulawski), Lenoir
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]