963 matches
-
de închisoare cu executare<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/dan%20gulea%20gap%20hpb.docx# ftn1">[1]</a>. Afirmarea corporalității într-o formă provocatoare nu putea fi ignorată într-o țară ce evolua spre național-legionarism. Dificultățile editării Misterul romanului Străina de Hortensia Papadat-Bengescu a hrănit imaginația criticii contrafactuale vreme de peste o jumătate de secol: declarat pierdut în anii de după al doilea război mondial, el este recuperat și editat la începutul secolului acesta, într-un volum de peste 1800 de pagini; editoarele
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
le-a și publicat fragmentar în reviste de dinainte de 1948). Definitoriu din acest punct de vedere este sfîrșitul romanului (deznodământul), pentru care autoarea a gîndit două variante: una în care eroina se sublimează în moarte, alta în care Ina - sau Străina - descoperă bucuria de a trăi; editoarea alege, optimist, a doua soluție, fără a avea garanții în această direcție. Povestea Romanul nu aduce mari noutăți față de celelalte, în privința temelor și motivelor; pe lumea Hallipilor care se stinge apare un nou cuplu
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
trăi; editoarea alege, optimist, a doua soluție, fără a avea garanții în această direcție. Povestea Romanul nu aduce mari noutăți față de celelalte, în privința temelor și motivelor; pe lumea Hallipilor care se stinge apare un nou cuplu, format din Ina sau Străina, protagonista, și Lucian, iar căsătoria și adaptarea la relația conjugală devine preocuparea lor, greu de îndeplinit, întrucât pupila muzicianului Marcian este posedată de un adevărat incub, supranumit „Leopardul”, un bărbat ce a devenit ideal prin amintire și aspirație, pe care
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
din Fecioarele despletite (1926), <b>Concert din muzică de Bach</b><i> </i>(1927), <b>Drumul ascuns</b><i> </i>(1932) și <b>Rădăcini</b><i> </i>(1938), romane asociate adesea, conform gustului epocii interbelice, cu inovația proustiană. Cu apariția Străinei, ciclul întreg capătă alte proporții, pentru că sînt reluate nu doar personaje din romanele Hallipilor, ci și din Logodnicul, considerat pînă acum un roman nespecific, marginal, o paranteză în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, apărut în 1935, după <b>Drumul ascuns</b><i
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
din romanele Hallipilor, ci și din Logodnicul, considerat pînă acum un roman nespecific, marginal, o paranteză în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, apărut în 1935, după <b>Drumul ascuns</b><i> </i>(1932) și înainte de <b>Rătăciri</b><i> </i>(1938). În Străina, Nory Baldovin, eroina din romanul Rădăcini (1938), este victima hazardului; convinsă femenistă, se căsătorește însă cu un boiernaș de provincie, Grecu de la Gârlele, de la un joc de cuvinte luat în serios: „a-și uni singurătățile“ cu ocazia unui Crăciun este
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
planturoasa și devoranta femeie prin care Walter dobândise atît sanatoriul, cât și o personalitate științifică și mondenă. În fond, Coca-Aimée era fiica lui vitregă, iar naratoarea reamintește întreaga poveste simili-incestuoasă din Drumul ascuns, insistând asupra proceselor pervertite din sufletul doctorului. Străina consfințește moartea fantelui de mahala, Lică Trubadurul, asfixiat împreună cu iubita de care îl lega o relație masochistă, moșica (duduia) Mari din Concert de muzică de Bach și, mai ales, din <b>Rădăcini</b><i>.</i> O sobă neobservată din cauza alcoolismului
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
lui Costel este compensată de promiscuitatea sa, care își caută satisfacții erotice cu sora soției sau în mod întâmplător. Nina, Ana (cumnata-iubită) sau Lucica, trei surori abuzate de unchiul lor, interlop notoriu, sunt exemple specifice pentru proza autoarei. În <b>Străina</b>, Costel Petrescu este redimensionat la nivelul unui posac director de minister, subiect al glumelor pentru cuplul Lucian (care îi este și șef direct) / Ina; necăsătorit, noul Costel este un element de contrast pentru temele interiorității din romanul <b>Străina
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Străina</b>, Costel Petrescu este redimensionat la nivelul unui posac director de minister, subiect al glumelor pentru cuplul Lucian (care îi este și șef direct) / Ina; necăsătorit, noul Costel este un element de contrast pentru temele interiorității din romanul <b>Străina</b>, un neavenit pe care Lucian și Ina îl pun adesea în situații penibile, pentru a se amuza. Fiu... frate... sau.... Precum orice text nefinalizat, „de laborator“, variantele Hortensiei Papadat-Bengescu conțin o serie de comentarii ale autoarei, ezitări (firești) ce
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
dar simțeam că trebuie să caut o formulă pentru ceea ce se cheamă «norme»“ (p. 1413). Ambiguitatea aceasta („Fiu... frate... sau... “) este în fond marea temă a prozatoarei, ce descrie o lume nesigură, cu profunde sciziuni de ordin subiectiv; și romanul Străina își prezintă „cazurile“, ce pot fi interpretate și pentru că există, precum, în genere, și în celelalte romane, un număr limitat de personaje, ce pot interacționa fiecare cu fiecare; virtualitățile lor erotice sînt încercate de autoare în mai multe variante, unde
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
spirituali“). De exemplu, în Drumul ascuns, doctorul Walter se căsătorește cu Coca-Aimée, fiica naturală a defunctei soții, Lenora; de altminteri, doctorul Walter este un cunoscut arivist, capabil de căsătorie cu planturoasa patroană a sanatoriului, Salema, pentru a o moșteni. În Străina încă mai bântuie fantoma Salemei: „trebuise ca acel faimos portret al Salemei ‒ protectoarea lui Walter, cea căreia «îi datora totul», cea care fusese pentru el «și mamă, și... », mai ales altceva, gîndea Aimée cu răutate, să fie adus aci, la
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
ea, femeia goală, superbă, către măreața goliciune, cea sfîntă și păgînă, goliciune dezvelită fără smerenie, deorece acum poate conștientă de sine și de simțea cellant... El adică! Consimțită goliciune, și anume pentru ochii lui... “ (p. 494-495, Ipoteză de reconstituire). În Străina scena descrisă are valențe crepusculare, vampirice, în mintea lui Lucian suprapunându-se diferite modele, Elena protectoarea devenind astfel și iubită, și mamă; deși matur după însemnele formale (căsătorit cu Ina, ministru puternic, avocat cu relații, amator de artă etc), Lucian
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
și fiziologii pe care prozatorii contemporani nu doar că nu le cunosc, dar nici nu au intenția de a le cunoaște, în același mod în care mizerabilismul fracturist de mai an descoperea și relua, inconștient, expresivitatea erotică de tipul algiștilor. Străina de Hortensia Papadat-Bengescu este un roman al eliberării de sub tirania modelelor, un roman neterminat, dar cu atât mai provocator, ce reprezintă un moment apreciabil în perceperea autohtonă a corpului. Dan Gulea este profesor de limba și literatura română la Colegiul
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
studiul meu, Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române, 2007, p. 163 ș.u.; [2] Primul text rezultat este un roman similicoerent, cu noi personaje din proximitatea Hallipilor, al doilea și al treilea joacă rolul de depozit de variante; Străina este așadar romanul imaginat de Gabriela Omăt din textele Hortensiei Papadat-Bengescu, precum și variantele rămase după acest travaliu imaginativ; [3] Nu atât hortensiană, tipul acesta de ambiguitate (mamă / iubită) a mai fost reprezentat în romanul românesc interbelic; dincolo de implicațiile mitologice, ale
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
fapt, în fruct, în ziua abia începută lumina așază la picioarele Lui. fiece pasăre poartă de acum în ecoul umbros al micuțului trup: ecoul auriu al cuvintelor Lui: "Eu sunt calea, adevărul și viața." În cîutarea locului ferit Sunt o străină în propriul oraș, în propria țară, în propria Europă. iar Everest rimează atît de bine cu Bucharest. Lacrimile mele cad, cad pe podeaua propriei case și cățelușa mea le înghite în semn de milă și iubire. E atîta verde pe
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-website/Imaginative/8908_a_10233]
-
siropuri). Brifcorul și Pepsi erau rare. Se mai găsea din când în când nectar bulgăresc care era însă scump. Nucile erau cele mai frecvente. Alunele se găseau rar, migdalele aproape niciodată. Semințe, pachete de gumă și gume cu surprize(ambele străine) puteau fi cumpărate de la vânzătoare ambulante particulare care comercializau produsele cu îngăduința și complicitatea Miliției. După cafea naturală tânjea toată lumea, dar se găsea foarte rar și era foarte scumpă. Ea era înlocuită în mod curent cu nechezol sau, mai rar
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
preotul respectiv îi notează în registrele lor cu numele maghiarizate". Dosarul său de rețea nr. 354 arată că unul dintre credincioși venise la el să-i mărturisească problemele de natură sentimentală și faptul că intenționează să se căsătorească cu o străină. Andreicuț l-a denunțat scriind în nota sa informativă către Securitate din 28 octombrie 1983 toate aceste date intime. În 15 februarie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia a anulat verdictele de colaborare date de CNSAS. Curtea de Apel Alba
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
la parastas cu o prietenă croată care abia se ține pe picioare, vomită și doarme pe toată durata filmului. Cele două tinere sunt cele mai desconsiderate personaje ale filmului: Cami e admonestată repetitiv de toți pentru că a adus-o pe străină la parastas (ipocrizia creștină) și alungată brutal de Sebi de pe locul ei la masă; <strong>Jana</strong> e purtată de colo colo prin casă în timp ce doarme și e suspectată că ar fi o drogată depravată. Dar, pentru mine, cel mai
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
după toate aparențele, rebelă, care trăiește în afara normelor și la marginea familiei, iar Jena este de-a dreptul o străină (și nu una dintre acelea pe care le invidiem sau ni le-am dori ca prietene: o est-europeană). Rebela și străina, două dintre arhetipurile feminine mereu marginalizate și oprimate istoric. Pentru mulți dintre cei care au vizionat și apreciat Sieranevada, Puiu nu face decât să descrie o realitate comico-tristă, realitatea familiei bucureștene/românești/universale. Eu cred, ca și Laura Sandu[8
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
și friulana, aranjate aici stric geografic, de la nord la sud. Este demn de remarcat, că cele cinci limbi menționate moștenesc, pe de o parte, vocabularul latinei vulgare (vezi latina vulgaris) de nord și, respectiv, elemente gramaticale și fonemice care sunt străine tuturor celorlalte limbi romanice. Nu este tocmai potrivit să se vorbească despre o "dată de naștere" a limbii valone, în primul rînd pentru că o limbă nu se naște peste noapte, iar în al doilea rând pentru că momentul nașterii depinde de
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
e nici literatură”; “Am rupt firul tradițiilor, ne batem joc de credința strămoșilor, luăm în deșert instituțiunile țării și așezămintele ei, râdem în pumni de asperațiunile naționale și importăm în literatură (...) - câte și mai câte bolnave idei și cu totul străine spiritului românesc”"<br> Și Alexandru Vlăhuță, în „Sămănătorul” numărul 3, de vineri, 16 decembrie 1901, dezvoltă pe larg bazele conceptuale ale revistei în articolul „Cărți pentru popor”: "„Icoane din trecut, întâmplări vitejești, isprăvi din acelea care-ți înalță sufletul, scene
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
Egiptul intră într-o nouă perioadă de tranziție, A Treia Perioada Intermediara, care durează până în 712 î.Hr.. Această perioadă este marcată de rivalități interne și de prezența libiană în Egipt. Ea se continuă cu Dinastia XXV kushită (nubiană) și prezența străina în Egipt se accentuează. După dominația assiriană, urmează ocupația persană (525 î.Hr.), iar în 332 î.Hr. Egiptul este ocupat de macedoneni, care în 305 î.Hr. instaurează Dinastia Ptolemeilor. Cleopatra VII (ultimul faraon) se sinucide după înfrângerea trupelor sale de către romani
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Egiptul intră într-o nouă perioadă de tranziție, A Treia Perioada Intermediara, care durează până în 712 î.Hr.. Această perioadă este marcată de rivalități interne și de prezența libiană în Egipt. Ea se continuă cu Dinastia XXV kushită (nubiană) și prezența străina în Egipt se accentuează. După dominația assiriană, urmează ocupația persană (525 î.Hr.), iar în 332 î.Hr. Egiptul este ocupat de macedoneni, care în 305 î.Hr. instaurează Dinastia Ptolemeilor. Cleopatra VII (ultimul faraon) se sinucide după înfrângerea trupelor sale de către romani
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
datoriile casei regale. Nunta a avut loc în 28 octombrie 1533 la Église Saint-Ferreol les Augustins la Marsilia Caterina era atractivă și inteligentă, dar pe parcursul domniei lui Francisc I, a exercitat puțină influență în Franța. Era tânără și era o străină într-o țară care avea o mare greutate pe scena politică, fiind pusă în umbră de persoane mai importante. În primul an de căsătorie îl vede puțin pe Henric, dar doamnele de la curte o tratează bine, impresionate de inteligența și
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
Valois la putere. Fără ea nici unul dintre fii ei nu ar fi reușit să rămână la putere. Anii în care a condus au fost numiți „anii Caterinei de Medici”, conform biografului ei, Mark Strage. Pentru multe lucruri era considerată o străină. Când a ajuns în Franța avea 14 ani și cunoștea prea puțin limba, iar mai târziu vorbea cu accent italian. Dar crescuse în Franța, avea o cultură și o inteligență rafinată fondată pe versatilitatea renașterii italiene. Politica sa a fost
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
sovietică, aducând-o în pragul colapsului. După prăbușirea comunismului și destrămarea Uniunii Sovieti-ce, noile realități socio-politice impuneau ca obiective trecerea la o economie de piață, marea privatizare a coloșilor industriali deveniți nerentabili, adoptarea unor strategii moderne în domeniul investiți-ilor străine, echilibrarea balanței comerciale, reducerea ratei inflației, a șomajului și a datoriei externe. Procesul se desfășoară cu mari dificultăți, greoi; pe ansamblu, economia Federației Ruse este neperformantă, cu o rată a inflației de 20 % și a șomajului de 11 %. Industria, în
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]