39,341 matches
-
Mărțișor, că numai prințesa Primăvara, fiica lui Soare-Împărat, ne poate izbăvi de urgia Împărătesei Iarna. Așadar, puteți să ne spuneți unde o găsim noi pe această frumoasă prințesă? Auzind asta, unii localnici plecară, alții începură să se uite chiorâș la străini: - Mai întâi, zise unul, Soare-Împărat n-o să fie de acord să vă dea fata, pe care o ține închisă în Grădina Fericirii Veșnice. Și, apoi, n-o să vrea să vină cu voi chiar prințesa. - Ba o să plece cu ei, că
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
noi, de la Rușchița, nu de la ei, din bine cunoscuta Carrara din care Michelangelo a sculptat celebra Pieta, pentru că marmora noastră, adevărat aur alb în zilele noastre, este mai bună în construcții fiind mai rezistentă păstrâdu-si nealterate calitățile. Azi, aflăm că străinii, lacomi globalizați, își înfig colții și-n Marmora de Rușchița, la fel precum o fac în Roșia Montana! Azi Roma, Viena, Londra au sărăcit, nu-și mai permit Marmură de Rușchița abia își mai permit gresie și faianță ordinară, în
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
grajdurile cailor pur arabi cu marmură. Deh, lumea e în permanentă schimbare ideologică și politică în funcție de puterea economică, dar și puterea economică e trecătoare și într-o zi se va termina și țițeiul arabilor precum aurul negru românesc, secătuit de străinii care i-au condus și îi conduc ... Înainte de Simeria, părăsesc bucățica de autostradă pe care am venit rapid și confortabil numai de la Sebeș - în rest este un calvar rutier datorită aglomerației la care vechile șosele nu mai fac față - și
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
cu gospodăria. Cel puțin, fata cea mare, Zora, se măritase cu un flăcău din satul vecin, încât, de acum, avea cine să cosească în întinsa lor gospodărie. Milan, luat cu atâta brutalitate din căminul fericit al părinților, și dus între străini ce nu știau de milă, plânse mult când își aducea aminte de satul său, de părinți, de bunica sa, de gospodăria lor frumoasă. Acum era înrolat într-o ceată de oșteni ismailiți, îmbrăcat ca și aceștia, făcând exerciții de luptă
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
acolo. Cam spre seară, intră în satul său. Mai era atât de puțin, și va fi acasă la el! Cât de dor îi fusese de casă, de ai săi, în toți acei trei ani de când fusese răpit și dus la străini! Mai avea de trecut de câteva case, până să ajungă la gospodăria tatălui său. Dar ce-i era dat să vadă ochilor? Unele case din vecini fumegau, altele ardeau în flăcări mari! L-a apucat groaza. Otomanii, după ce învinseseră oastea
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
la mijlocul și în a jumătate a secolului al XIX-lea și ceva mai târziu când a fost transormată în închisoare, statală la început și după aceea federală, grupul electrogen, morga, casa guarzilor și sala de protocol, oficiul de primire a străinilor, de prim ajutor, biroul de schimb și bursă, depozit și antrepozit, grădina de cultivat zarzavat, legume și flori, alte utilități care să acopere o gamă oricum restrânsă actiivităților omenești. Sus pe frontispiciu, „Indians Welcome” scris cu vopsea neagă și mare
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
dâra de cenușă din tinda de demult m-așteaptă zmeii mei cu care să mă lupt ca un copil eu m-am întors acasă deși săgeți mai am tolba îmi este roasă pâclos e drumul stâlpii de la poartă îmi sunt străini și câinii iar mă latră în curte mi-a murit ultima floare eu am văzut de-acuma cum se moare... sâmbătă, 11 mai 2013 Referință Bibliografică: spectacolul primăverii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 862, Anul III
SPECTACOLUL PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Spectacolul_primaverii_ion_ionescu_bucovu_1368268423.html [Corola-blog/BlogPost/354433_a_355762]
-
mea. CA ATARE, NU PUTEM DECLARĂ un dialect mai bun ca altele. Toate dialectele rome sunt comori ale culturii indiene și universale. Doar vorbitorii lor sunt îndreptățiți să vorbească despre ele, pt. că ei le cunosc cel mai bine. Un străin, oricâte studii ar avea, nu va cunoaște cît cunoaște un rom nativ despre limba să. Dushlo dikhipen- o vedere mulsa??? Iată ce s-a declarat MINCINOS despre romii care protestează că dialectele lor sunt nu sunt luate seama, la 2005
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
și atitudinea lui. Îl privi îndelung și simți bătăile inimii tot mai accelerate. Nu-și dădu seama că roșește în fața acestui tânăr și, cu greu își ascunse simțămintele care o cuprinseseră. Întrebă cu o voce gravă, oficială: - Cine sunteți voi, străinilor? Cum ați pătruns în grădina mea? - Prea fericită fiică a lui Soare-Împărat, vorbi cu blândețe Mărțișor, făcând o plecăciune.Vin din țara împărătesei Iarna, o vrăjitoare rea, asupritoarea supușilor săi, bieți oameni necăjiți și chinuiți. Eu sunt solia asupriților și
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
intențiile și puterea se prinse-n jocul oferit de voinicul ăsta, care-i răvășise sufletul cu înfățișarea lui cuceritoare și vorbele sale patetice. Privind în ochii lui strălucitori, chiar crezu că în acest om arde o flacără miraculoasă. -Ei bine, străinule, accept să merg în țara ta, dacă-mi dai flacăra fermecată, pe care pretinzi că o ai în inimă. -Nu, prințesă, nu! sări ca ars, Norocel, speriat că Mărțișor exagerase cu inima lui.Nebunul de stăpânu-meu este în stare să
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
în noi,Și frica ne scrie destinul,În urma rămâne preaplinul,Striviți sub cuvinte din noi,Iubirea devine pietroi.E atâta durere în noi,Si atâta întuneric ne apasă, Si ploua, e frig, e noroi,Pe drumul ce duce spre casă.Străini de lumină din noi,Durerea devine crăiasă. Dar este destulă iubirea,Să dea omului dezrobirea,Si este destulă lumină,S-alunge păcatul, minciună,Durerea și frica azi pier,... Cât mi-aș dori un strop de roua,Să-l simt sub
NICOLETA SIMIAN by http://confluente.ro/articole/nicoleta_simian/canal [Corola-blog/BlogPost/372438_a_373767]
-
GEORGE PETROVAI - OPERIBUS CREDITE ET NON VERBIS Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 741 din 10 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului (Credeți faptelor, nu vorbelor) Dezastrul general al agriculturii românești este bine cunoscut. Atât de români, cât și de străini. Și totuși, în pofida angajamentelor sterile ale guvernanților și a resemnării tuturor acelora care - direct sau indirect - se identifică cu rămășițele țărănimii, situația agriculturii românești trebuie urgent și serios ameliorată. În caz contrar, toate sacrificiile și eforturile postdecembriste ale românilor sunt
OPERIBUS CREDITE ET NON VERBIS de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_operibus_credite_et_no_george_petrovai_1357813862.html [Corola-blog/BlogPost/343669_a_344998]
-
zile-n picioare s-achite din dări, Cum tremură-n iarnă ai noștri părinți Cu pensii mizere și gol în cămări. Mă doare să văd cum se rup rădăcini, Copiii învață un alt alfabet, Cum toată valoarea o dăm la străini Iar numele țării îl ținem secret. Mă doare să văd nostalgii de trecut Sau oameni săraci căutând prin gunoi, Aș vrea pentru țară un nou început Coroanei uscate îi vreau un altoi. Citește mai mult Am inima frântă și sufletul
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului M-au aruncat în mare cu o sfoară la gât de acolo n-a mai ieșit nimeni viu de-a-ntregul balenele, peștii, toate erau la locul lor eu eram un străin mort pe jumătate vedeam cerul de pe fundul apei, albastru ca valurile nu puteam să strig, din gură nu ieșea nici un țipăt nu mă căuta nimeni, era ușor să fiu liniște coboram sau urcam, nu știu nu mai credeam, nu mai
O ALTFEL DE PLUTIRE de CRISTINA TOMA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristina_toma_1420292752.html [Corola-blog/BlogPost/352247_a_353576]
-
râul, se coace grâul... și lumea aceasta A veacului în care trăim cu visul ei, cu libertatea, cu prezentul... trece prin sărutul nostru... Pe-alături, încetul timid și cuminte ca un câine de casă - Prin sărutul nostru tumultul nu lasă Străinii să vină, să intre, să ceară, să deie... Și nu e tumult - o clipă maree... Un ochi de femeie atât de fierbinte, că nici umbră nu poartă... Prin sărutul nostru viforul se-arată Cu strigăt, cu ceartă, dorind să ne
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
În văpăi vândute, ce nu pot striga. CÂNTEC PENTRU O DESPĂRȚIRE Poate ar trebui și lacrimi să existe... Și dungi de durere, și aripi de tristețe, Și păsări să zboare cu făgăduieli, Și culorile mai schimbătoare pe fețe, Și, poate, străinii uimiți, mulțumiți, Să ne prindă în sfere multicolore Ca într-o capcană a propriei satisfacții, Până istovindu-ne, fără de putere, Ne vor lăsa în ochi la alții... Și, poate, încă ceva ar trebui, Ca un strop de sare... Dar tu
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
ar putea să ducă la dispariția noastră ca națiune. 45. Noi, românii, nu am progresat decât împinși de la spate, dar și atunci - doar în două cazuri: când am avut parte de niște conducători geniali sau când am fost conduși de străini. Faptul că prima universitate din spațiul românesc a apărut (1860, Iași) la mai mult de o jumătate de mileniu după Universitatea din Praga (1348), este, probabil, primul argument care susține această tristă constatare. Un alt argument ar fi acela că
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1456311827.html [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
și al nostru, urmând arhetipul Creației ca Operă desăvârșită, fundamentală și absolută a Dumnezeului Treimic. În abordarea problematicii politicianiste, marele jurnalist Eminescu nu folosește un ton violent, care să supere democrația și alcolicii ei, ci cuvinte ascuțite, pe măsura slujbașilor străinilor și loruși, precum țeapa-sceptrul dreptății Marelui Vlad Țepeș-Voievodul său favorit. Profetul își asumă la Cauza divină voința sa peste care lasă să răsară Harul Duhului Sfânt. Poetul, Pedagogul, Artistul, Profetul, Filosoful, Duhovnicul, Eroul, Martirul, Sfântul la dimensiunea lor sacră mențin
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
conotație profetică, de supravenerare cosmică a nației. Naționalismul creștin ortodox este Românism la scara: TRECUT-PREZENT-VIITOR. Profeți sunt invocați Duhului marilor Oameni: Eroi, Martiri, Mărturisitori și Sfinți. Xenofobia la dacoromânii creștini ortodocși nu este lipsa iubirii aproapelui, nu este intoleranța față de străini în genere, dovadă etniile politeiste milenare, întrucât arhiomenia noastră hristică, universală nu are margini, dar este conservatoare, adică refractară față de invadatori, față de vandali, față de cotropitori, față de exploatatorii mai cu seamă alogeni. Profesorul Ioan-Aurel Pop, titularul Catedrei de Istorie Medievală și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
situație nefericită, nu s-au putut revolta nici Ștefan cel Mare și nici Horea, adică alți „naționaliști”! Suprema acuză adusă poetului se leagă cumva de poezia „Doină”, considerată un fel de esență în versuri a xenofobiei eminesciene: „Cine-a îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii” (p. 231) (Ioan-Aurel Pop, Identitatea Românească. Ed. Contemporanul, București-2016, p. 101-102) De fapt, DOINA lui Eminescu este un PSALM din regeasca și divina Psaltire universală. Și dacă tot li se încrețește inima denigratorilor când aud
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
-i îneacă/ Săraca țară, săraca!// Din Boian la Cornu Luncii/ Jidovește’nvață pruncii/ Și sub mâna de jidan/ Sunt românii lui Ștefan./ Vai de biet român săracu/ Că-ndărăt tot dă ca racul/ Fără tihnă-i masa lui/ Și-i străin în țara lui.// Din Brașov pân’la Abrud/ Vai ce văd și ce aud/ Stăpânind ungurul crud/ Iar din Olt până la Criș/ Nu mai este luminiș/ De greul suspinelor/ De umbra străinilor,/ De nu mai știi ce te-ai face
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
racul/ Fără tihnă-i masa lui/ Și-i străin în țara lui.// Din Brașov pân’la Abrud/ Vai ce văd și ce aud/ Stăpânind ungurul crud/ Iar din Olt până la Criș/ Nu mai este luminiș/ De greul suspinelor/ De umbra străinilor,/ De nu mai știi ce te-ai face/ Sărace, român, sărace!// De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi;/ Și cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier/ Zboară paserile toate/ De neagra singurătate
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
să piară/ Dați în seama ciorilor/ Ș-a spânzurătorilor.// Ștefane, Maria Ta,/ Lasă Putna, nu mai sta/ Că te-așteptă litvele/ Să le zboare tigvele/ Să le spui motivele/ Pe câți pari, pe câți fuștei/ Căpățâni de grecotei/ Grecoteii și străinii/ Mânca-le-ar inima câinii/ Mânca-le-ar țara pustia/ Și neamul nemernicia/ Cum te pradă, cum te seacă/ Săraca, țară, săraca! (,, Mihail Eminescu- poezii tiparite în timpul vieții,, vol III , Note și variante, editie critica îngrijită de Perpessicius cu reproduceri
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
cine a câștigat, a câștigat pe bune. Deși a fost o campanie murdară, cu niște bau-bau umflați de televiziuni partizane - fie că bau-bau purta numele „Soros” sau erau băgați generic în categoria „tehnocrații/ oenghiștii care vor să ne vândă țara străinilor”, ce-a ieșit din urne a fost voința electoratului, nu consecința vreunei fraude. 2. Există oameni care încă mai votează cu cineva cu speranța că va face ceva și pentru ei. De acord sau nu cu preferințele lor, tot e
20 de lecții după anul tehnocrat și după alegeri. Schimbările care sunt ireversibile by https://republica.ro/20-de-lectii-dupa-anul-tehnocrat-si-dupa-alegeri-schimbarile-care-sunt-ireversibile [Corola-blog/BlogPost/338965_a_340294]
-
curând vor trebui să sosească.Aseară ... ( Ceilalți râd.). PROPELIUS ( Către ceilalți.). ... Și multe sunt slute și urâte! LILIANUS E greu să cucerești inima acestor femei Am încercat și eu chiar și ucenicii mei. CASSIUS E de-nțeles. Au ură față de străini, de romani. Le-am tulburat liniștea de-atâția ani. SABINUS În ciuda hazului vostru, totuși, mă gândesc Că v-a veni vremea să izbândesc ... CASSIUS Să cucerești capul Zadei!? E...hei...! Dar nu uita jurământul dat Romei! SABINUS Da! De bună
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]